15,766 matches
-
cel Mare reușește însă să-și împingă de la spate odrasla prin viață vreo patru decenii și să iasă la suprafață, după alungarea zmeilor roșii, victorios și liber cu agoniseala-i de-o viață. Acuma, pe vremea de poveste a lui Moș Ilici, era pentru ei un trai și-o viață. Cât ai spune Abracadabra Alcatel, Muc cel Mic se dă de trei ori peste cap și se transformă spectaculos...tot în broscoi! (Shit!) Din fericire, banii babacului îl ajută să-și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care pot intriga pe cei neavizați Din fondul preroman am păstrat, după părerea autorizată a lui I.I.Russu, vreo 160-170 de cuvinte , dintre care ne vom referi la câteva cu rezonanță în structura organizării sociale ancestrale a societății românești. Cuvântul moș are o asemenea încărcătură semantică, încât explică noțiunile de strămoș comun, întemeietor, păstrător și transmițător al moșiei, care înseamnă și țară, dar și pe moșnean-moștean, țăranul liber, căruia în Moldova i s-a zis răzeș. Prin femininul moașă, nu mătușă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
are o asemenea încărcătură semantică, încât explică noțiunile de strămoș comun, întemeietor, păstrător și transmițător al moșiei, care înseamnă și țară, dar și pe moșnean-moștean, țăranul liber, căruia în Moldova i s-a zis răzeș. Prin femininul moașă, nu mătușă, moșul asistă la naștere și binecuvântează urmașii. Moașa care moșește nu e tot una cu baba care, în principal, descântă și jelește morții. Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și a bolilor, dar și de moarte prin bocet și priveghi, despre care etnologii și folcloriștii spun că ar fi o relicvă a ritualului dacic de înmormântare . Așa, după cum se poate vedea, moșul nu este pur și simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și bătrâni - , care a asigurat perpetuarea în timp a societății românești. În rândul cuvintelor arhetipale să mai amintim pe lângă vatră, țarină, că tun
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cetăți de pământ de tip Dă bâca, Biharea, BîtcaDoamnei sau Fundu Herței. Satul protoromânesc și românesc însemna, în același timp, vatra de locuire, dar și forma de organizare social-economică, satele fiind alcătuite din familii rude între ele și având un moș ca strămoș întemeietor comun. Altfel spus, satul reprezenta o obște gentilică, a cărei caracteristici au fost analizate, fără să mai lase loc de adăugiri și interpretări, de istoricul P.P.Panaitescu . Revenirea la sat a făcut ca așezările romane numite vicus
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
locuitorii satelor, în cazul nostru „la niște oameni din Vama”, numiți supuși, săraci, gloate sau, simplu, sat , la cei care, în decursul veacurilor, au stabilit hotarele, au dat nume apelor, pădurilor, dealurilor și munților și au stăpânit din veac, din moși strămoși moșia, stăpânirea trecând asupra mănăstirii Moldovița, care, prin danie, deține cu titlu de proprietate ceea ce stăpâniseră fără acte locuitorii satului, care ră mân cu dreptul de posesiune și folosință. Cei care au primit dania, călugării și egumenul mănăstirii, nu
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
categoriile de bonitare a solului, nu putea produce, în absența unei organizări statale, prin ea însăși, acte și documente, care n-ar fi folosit nici în relațiile interne, dintre membrii comunității (toți se cunoșteau, fiind descendenții unui strămoș comun, numit moș), nici în relațiile cu migratorii, stăpâni vremelnici peste oameni și locuri. La ce-ar fi folosit un petic de hârtie arătat unui cuman sau tătar, care pretindeau că stăpânesc pe toată lumea. Când stăpânești toată lumea, înseamnă că ai anulat toate
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
facilitat menținerea formelor de organizare social-economice și politice), cum spune Marx, cât, îndeosebi, o istorie a deposedărilor succesive. Cât de conservator a fost satul-obște românesc se poate constata prin enumerarea termenilor care definesc principalele structuri comunitare: noțiunile de vatră, zestre, moș, moșie, moștean, moștenire, moștenitor, a moșteni sunt cuvinte din fondul lexical autohton, preroman; pentru lege, țăran, sânge, casă, curte, pământ și țară, câmp, bătrân, se folosesc cuvinte de origine latină; cuvintele slave desemnând noțiunile de obicei, obște (obștean, obștesc), sfat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
romană a consulatului. Oricât de seducătoare ar fi supoziția cu privire la domnconsul, să reținem că forma de organizare în obști prin modalitatea lor de a-și alege potrivit dreptului străvechi al neamului și al satului, pe cel mai capabil descendent al moșului întemeietor, și-a pus amprenta și asupra alegerii domnilor români; aceștia nu mai conduceau un sat, ci o moșie în sens de țară, moștenită de la strămoșii săi, boierii alegând la nivel de moșiețară-stat pe cel care era „os domnesc”, vrednic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dreptului absolut al proprietarului de pământ, care percepe dijma, în cazul nostru, două oca de ceară pe an, indiferent de statutul social al celui care folosea partea din locul mănăstiresc. Urmașii lui Mercheș au pierdut „ce-au cumpărat cu zapis” moșul lor, fără să primească banii dați lui Pavel Ciotu „adică 30 de lei bătuți”, fiindcă Pavel Ciotu vânduse și Gh. Mercheș cumpărase dreptul de folosință, de posesiune, provenit din statutul de țăran dependent și, eventual, s-a plătit prețul în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
25 iunie 1778, se arată că „Sanda, fiica lui Ion Hasnăș, nepoata de fecior lu Ștefan Hasnăș din Câmpulung împreună cu soțul ei, preotul Vasile din Calafindești, dăruiește mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor, Ioasef, egumen
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Hasnăș din Câmpulung împreună cu soțul ei, preotul Vasile din Calafindești, dăruiește mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Sălătrucu de pe moșia Vama, cumpărată cu zapis de moșul său de la niște oameni din Vama, vecini ai mănăstirii Moldovița, pentru pomenirea lor și a moșului lor” . Dania s-a făcut cu martori, înalte fețe bisericești: Macarie, egumen de Voroneț, Meftodie, egumen de Solca, Dosoftei, egumen de Umor, Ioasef, egumen de Putna și adeverit de Dosoftei, episcop de Rădăuți De la prima vedere se desprinde ideea că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
din indivizie și să-și vândă partea cere le revenea, bătrânii satului alegeau părțile din pământul de arătură, din fânețe, din ape, păduri, islaz, iazuri, locuri de moară etc., care reprezentau, spre exemplu, a 16 parte dintr-un sfert de moș (întemeietorul satului de la care s-a moștenit moșia), dar nu era hotărnicită, cel care cumpăra (o rudă directă, cineva apropiat, vecin, mai rar un străin, funcționa dreptul de 183 pratimisis - n.a.) rămânea tot în indivizie. În cazul în care satul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
justifice o afirmație: „Țin minte o anecdotă... despre „o gospodină care... nu reușea totuși să gătească, pentru că nu scria că trebuie aprins focul.” (A. Blandiana) - paralelă - figură de stil constând În expunerea unor Însușiri similare ori de similitudine: „O, nu, moșule, nu crede! Așa fost-au totdeauna Că de cel gonit se leagă clevetirea și minciuna.” (B. P. Hasdeu) GENURILE LITERARE GENUL LIRIC Genul liric cuprinde operele literare În care sunt exprimate direct (spre deosebire de genul epic) gândurile, ideile și sentimentele autorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
am ceva...” Două din strofele acestei secvențe au caracter interogativ: „ Oar’ ce să fie asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând În mișcare un Întreg arsenal de vrăji, descântece și farmece pentru eliberarea tinerei copile de chinurile la care este supusă de o făptură, desigur, malefică. Există o percepție a acestor practici care nu ajung
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai cu seamă de izvoarele folclorice. O serie Întreagă de cuvinte sunt luate direct din graiul epocii: răcori, se pălesc, nu-ș ce-mi cere, , -mi furnică (verb), un nod colea mapucă, oar’ ce să fie asta, aide l-alde baba, moș popa, zio, ziulița, vântuleț, s-ardică, auz, țopul, (a)murgul, (a)sfințise, murmură( substantiv), ăst, cobe, argeaua(război de țesut), schintei, soro, surato, văzutu-l-ai etc, etc. Expresiile populare dau textului o mare doză de autenticitate, iar imaginile se conturează prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de animator al celorlalți; el Îi uimea pe toți cu calul său, numai piele si os, precum „calul din poveste, Înainte de a mânca tipsia cu jar”. Atmosfera de basm se instaurează din aceste momente. Provocat de vorbele ironice ale lui moș Leonte, zodierul, comisul se laudă cu descendeța calului, urmaș al unei iepe pe care a călărit el În tinerețe, cea care de altfel dă și titlul povestirii. Comisul Ionița Își Începe istorisirea și evocă vremurile de demult și o Întâmplare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
relațiile părinți-copii, prezent În viața socială dintotdeauna, nu numai În anul 1909, când Începe acțiunea propriu zisă a romanului. Fiecare dintre personajele romanului pot fi considerate părinți ai Otiliei, pentru că, Într-un fel sau altul, Îi hotărăsc destinul. De pildă, moș Costache Își exercită lamentabil rolul de tată, deși nu este lipsit de sentimente față de ea. El se gândește la viitorul ei, vrea chiar să o Înfieze, dar amână la nesfârșit gestul de teama Aglaei, sora lui. Și Pascalopol, moșierul blazat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gestul de teama Aglaei, sora lui. Și Pascalopol, moșierul blazat, mărturisește că În iubirea pentru Otilia Îmbină pasiunea cu paternitatea. Tema moștenirii este un alt element de inspirație balzaciană, concretizat, prin lupta dusă de familia Tulea pentru obținerea moștenirii lui moș Costache Giurgiuveanu. De altfel, romanul este structurat pe două planuri narative: povestea de iubire dintre Felix și Otilia, pe de o parte, și Încercările familei Tulea de a moșteni averea lui Costache, pe de altă parte. Acțiunea romanului Începe cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tulea de a moșteni averea lui Costache, pe de altă parte. Acțiunea romanului Începe cu venirea la București a tânărului Felix Sima, absolvent al unui liceu din Iași, orfan de părinți, dar aflat, În urma unei hotărâri judecătorești, sub tutela lui moș Costache, până la majorat, pentru că mama lui era sora acestuia, dar și a Aglaei. Tânărul Felix Sima sosește În capitală, Însuflețit de dorința de a urma studii superioare În domeniul medicinii, urmând astfel o tradiție a familiei, tatăl lui fusese medic
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de a urma studii superioare În domeniul medicinii, urmând astfel o tradiție a familiei, tatăl lui fusese medic. El sosește la București, „Într-o seară de la Începutul lunii iulie, 1909...”, ajunge pe strada Antim, unde se afla casa unchiului său, moș Costache Giurgiuveanu, „fotografiată” de autor Întro manieră balzaciană, dar la vederea acestuia, bătrânul, punând În evidență trăsătura lui fundamentală de caracter, Îi dă nepotului tutelat de el, un răspuns, menit să-l pună În Încurcătură pe tânărul aspirant la gloria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
evidență trăsătura lui fundamentală de caracter, Îi dă nepotului tutelat de el, un răspuns, menit să-l pună În Încurcătură pe tânărul aspirant la gloria medicinii. „Nu-nu-nu știu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc...” Intrarea lui Felix În casa lui moș Costache este Înlesnită Însă de Otilia, pentru că ea a ieșit odată cu bătrânul la cea de a doua Încercare a tânărului, când moș Costache nu a mai putut da un alt răspuns la intervenția fetei: „Dar, Papa, e Felix!”(p. 11
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aspirant la gloria medicinii. „Nu-nu-nu știu... nu-nu stă nimeni aici, nu cunosc...” Intrarea lui Felix În casa lui moș Costache este Înlesnită Însă de Otilia, pentru că ea a ieșit odată cu bătrânul la cea de a doua Încercare a tânărului, când moș Costache nu a mai putut da un alt răspuns la intervenția fetei: „Dar, Papa, e Felix!”(p. 11) Cum era de așteptat, În casa lui moș Costache, unde se va petrece cea mai mare parte a acțiunii romanului, se află
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ea a ieșit odată cu bătrânul la cea de a doua Încercare a tânărului, când moș Costache nu a mai putut da un alt răspuns la intervenția fetei: „Dar, Papa, e Felix!”(p. 11) Cum era de așteptat, În casa lui moș Costache, unde se va petrece cea mai mare parte a acțiunii romanului, se află toți actanții importanți, tot universul uman prezent În paginile care vor urma. După ce Felix și-a luat, la Îndemnul Otiliei, geamantanul și a urcat, s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
urcat, s-a trezit călăuzit de aceasta În mijlocul unei lumi absolut necunoscute, dar ochiul lui ager a surprins sumar, a schițat profilul fiecăruia dintre ei, urmând să le desăvârșească treptat chipurile, când urma să ajungă la ultima pagină a cărții: moș Costache, Pascalopol, Aglae, Aurica. La acestea se alătură chipul deosedit al Otiliei, fundamental deosebit de al celorlalte. Au urmat la distanță nu prea mare eșalonul doi al clanului Tulea, Simion, Olimpia, Titi și, deasupra tuturor, unul din cele mai bine construite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]