13,244 matches
-
lemnului (fabrici de mobila), materiale de construcții (cărămizi, teracota) etc. În Huși se găsesc următoarele centre comerciale: Posturi de radio: Posturi TV în eter, din amplasamentul Radiocom-SNR Huși: Publicații locale și județene: Municipiul Huși are în prezent o modestă bibliotecă orășeneasca plus câteva biblioteci școlare. Orașul este un important punct turistic, aici aflându-se o catedrală episcopala ortodoxă, cu hramul "Sfinții Apostoli Petru și Pavel". Biserică a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcuta din
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
secol, între 1891 și 1914. În această perioadă sunt construite o serie de clădiri pentru instituțiile locale, care schimbă peisajul localității. O parte dintre aceste edificii există și în prezent, în ele funcționând: Prefectura și Consiliul Județean Suceava (Palatul Administrativ orășenesc, finalizat în 1903-1904 și în care inițial erau adăpostite administrația orașului, poliția, pompierii, o casă de economii și muzeul de istorie), Muzeul Bucovinei (inițial sediul Căpităniei Districtuale, datând din 1902-1903), Colegiul Național „Ștefan cel Mare” (Gimnaziul greco-oriental, construit între 1893-1895
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
unor monumente istorice reprezentative, coordonat de arhitectul austriac Karl Romstorfer. În cadrul acestui proiect, se realizează lucrări de consolidare a ruinelor Cetății de Scaun, se restaurează Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou și Biserica Mirăuți. În ianuarie 1900, se constituie Societatea „Muzeul orășenesc din Suceava” (în prezent Muzeul Bucovinei). După izbucnirea Primului Război Mondial, foarte mulți bucovineni fug în Moldova și se înrolează în armata română. La data de 28 noiembrie 1918 are loc Unirea Bucovinei cu România. Astfel, Suceava trece sub administrație românească. În
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
în centrul orașului. În perioada interbelică, Prefectura Suceava a fost găzduită de edificiul în care astăzi funcționează Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Bucovinei. Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea privind alegerile locale. Președintele Consiliului Județean Suceava este Cătălin Nechifor, ales în
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
dotate cu mijloace moderne de învățământ, iar În noile cartiere s-au construit școli generale și grădinițe. Învățământul este reprezentat de: Orașul Comănești dispune de unități sanitare destinate ocrotirii sănătății. Unitățile sanitare sunt grupate într-un complex, unde funcționează spitalul orășenesc "Ioan Lascăr", ambulatoriul de specialitate integrat in spital cu 16 cabinete de specialitate dotat cu aparatură nouă la standarde europene ce oferă toate serviciile medicale de specialitate și stația de salvare. Cabinet dermatologie, cardiologie, oftalmologie, neurologie, chirurgie, ORL, obstetrica-ginecologie, interne
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
pensiuni, amintim: Royal, Dorin, Valcinet, Rustic, Carmen, Vaduri, Pietrosul, Vânătorul, Vaduri, Titi, Borsa, Poiana, Paul, Raluca, Alexis, Fântână, Hantig, Ancuța, Anca, etc. Activitatea culturală se desfășoară în cadrul a două instituții de profil și anume Casă de Cultură Borșa și Bibliotecă Orășeneasca. Sub egida Casei de Cultură își desfășoară activitatea Ansamblul Folcloric Prislopul, condus de Șovan Lilia, Ansamblul Colibri (dans modern și balet), coregraf Raluca Hojda și Trupa de dans modern Slowners, coregraf Grigiac Petru. Organizarea activităților cultural-artistice este realizată de către Grec
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
festivalurile ”Nopți de Sânziene”, ”Hora la Prislop”, ”Serbările Zăpezii” și ”Festivalul Luminii” (organizeazat în parcul de lângă Primăria orașului și pe Aleea Inimii din spatele instituției administrative). Înființată în anul 1956 că și bibliotecă comunala, aceasta și-a schimbat statutul în biblioteca orășeneasca în anul 1968, cănd localității i s-a atribuit statutul de oraș. Instituția funcționează că bibliotecă publică cu caracter enciclopedic. Activitatea este coordonată de către Grec Ținută, responsabil de bibliotecă, Timiș Viorica-Daniela, bibliotecar și Gheorghe Olteanu, referent de specialitate. Dispune de
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
perspectiva vestigiilor arheologice descoperite în zona orașului, a istoriei localității, a meșteșugurilor tradiționale, a artei și istoriei ecleziastice careiene. Alegerea temelor de expunere a avut la bază crearea unui muzeu axat pe specificul local, care să joace rolul unui muzeu orășenesc. Din acest motiv, expoziția cuprinde aspectele regionale cele mai importante și sugerează caracteristicile proprii zonei, integrate într-un cadru mai amplu de dezvoltare și influențe istorice. În jurul castelului în anul 1700 a existat o grădină frumoasă, amenajată în stil baroc
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
Drumeș. În domenul artei și culturii, orașul Balș beneficiează de un bogat patrimoniu și de o infrastructură culturală bine dezvoltată. Viața culturală este sprijinită de două case de cultură, de un cinematograf, care momentan este în renovare, de o bibliotecă orășenească și de asemenea de o Casă a Tineretului. Muzeul orașului Balș deține obiecte de ceramică, acestea provenind de la familia Ciungulescu din comuna Oboga, comună situată la nord de cartierul Româna. În Casa Tineretului din Balș activează încă din 1982 trupa
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
publice, în orașul Buftea funcționează un tribunal cu parchet, 3 birouri notariale, 2 birouri de executori judecătorești, precum și sediul administrației publice locale. Pentru sănătate și asistență socială orașul Buftea dispune de 1 policlinică, 1 spital cu 100 paturi (fostul spital orășenesc „Dr. Maria Burghele”, devenit în 2011 secție a Spitalului Județean Ilfov), 1 stație de ambulanță, 7 dispensare, 5 farmacii, 1 centru de combatere a violenței domestice, 1 centru de îngrijire la domiciliu, 1 centru de permanență medicală, 1 creșă și
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
este Spitalul Filișanilor și două cișmele pentru apă, una în satul Balta, iar alta în Filiași, situată la "Hanul Mare". În anul 1935 învățătorul Nicolae Mitea dă viață unui alt lăcaș de referință din istoria orașului: Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orășenească "Anton Pann". O altă importantă realizare pentru Orașul Filiași a avut loc în jurul anului 1955, când primarul (președintele) din acea vreme, Ștefan Moraru, a introdus pentru prima dată electricitate pe toate străzile și iluminat stradal pe toate arterele principale, acesta
Filiași () [Corola-website/Science/297015_a_298344]
-
locul autobuzelor a fost luat de mașini în regim maxi-taxi, care efectuează curse pe linia Gara CFR - Bd. Unirii - Bd. Cosminului - Bd. Matei Basarab - Paradis (Pod), având 16 stații. În ultima vreme se observă o reintroducere a autobuzelor pe traseul orășenesc, de către firma care a câștigat licitația pentru drepturile de transport public local, Nick Touring. Gară - Pod: Pod - Gară: Rutele principale Transloc SA erau: Actualmente, linii de autobuze au rămas doar pentru muncitorii Combinatului Chimic (linia 3) și Avicola SA (linia
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
apoi, la Școala medie mixtă, primul liceu (actuala Școală Nr.3). Cele mai importante personalități ale lumii sportive slobozene din acea vreme au fost profesorii Gheorghe Nedelcu și Octavian Domnișoru, cei care din anul 1953 vor participa la amenajarea stadionului orășenesc (același și azi). Primele mărturii mai importante despre competiții și rezultate ale unor întreceri sportive, precum și despre organizarea unor sporturi prevum volei, tenis de masă, handbal, atletism, fotbal, șah ne vin dintr-un raport școlar din anul 1954, în care
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Proiectul a fost făcut de arhitecții Komor Marcell și Jakab Dezső conform școlii lechnerien. Caracteristicile interioare ale clădirii sunt fost impresionante pentru acea perioadă: Sala Mare cu 800 de locuri și cu o orgă gigantică, Sala Mică, Sala Oglinzilor, Biblioteca Orășenească. La exterior, palatul este împodobit cu mozaicuri și basoreliefuri în bronz și piatră, fresce și vitralii de o reală valoare artistică, care prezintă pe lângă personalitățile marcante a culturii maghiare și legende, mituri din folclorul maghiar din Transilvania. Pe scena din
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
de cultura Precucuteni (mileniu V-IV î.d. Hr.) și apoi civilizația Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Târpești, Oglinzi, etc. În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul Orășenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetăți dacice. În epoca feudală exista în această zonă o așezare stabilă și evoluată, care, datorită situării sale la intersecție de drumuri comerciale de mare importanță, și-a câștigat repede statutul de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
ca monumente de arhitectură: (mijlocul secolului al XIX-lea-începutul secolului al XX-lea); (secolul al XIX-lea); (secolul al XIX-lea); (1808); (1852); (1852), astăzi muzeu de istorie și etnografie; (secolul al XIX-lea); (sfârșitul secolului al XIX-lea), astăzi bibliotecă orășenească; actualul (circa 1900); (circa 1900); (sfârșitul secolului al XIX-lea); și (1918), astăzi club sportiv. Monumentul eroilor vânători de munte din Primul Război Mondial (ridicat în 1939) este clasificat ca monument de for public, iar muzeul-casă memorială „Veronica Micle” este
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
1858), a primei școli publice pentru fete, „Școala Nr. 1 de Fete” în casele lui Mihail Kogălniceanu. Astăzi, cea mai prestigioasă instituție de învățământ este Colegiul Național „Ștefan cel Mare”. În oraș există o casă de cultură și o bibliotecă orășenească. Orașul, aflându-se în apropierea mai multor mânăstiri, are o viață spirituală bogată. În Tîrgu Neamț își are sediul o protoierie ortodoxă aparținând de Arhiepiscopia Iașilor. În oraș există 13 biserici ortodoxe, din care una pe stil vechi. Înainte de al
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
cea mai mare concentrație din țară, stațiunea și-a dezvoltat profilul în domeniul curei externe în afecțiuni reumatismale, inflamatorii, degenerative, abarticulare, sechele postraumatice ale mâinilor și picioarelor etc. Băile din stațiunea Pucioasa mai sunt recomandate și împotriva altor boli: • Biblioteca Orășenească ”Gheorghe N. Costescu”, o spectaculoasă capodoperă arhitecturală de secol XIX, amplasată central chiar în imediata vecinătate a Primăriei orașului Pucioasa; • Biserica "Sf. Mare Mucenic Gheorghe” amplasată în plin centrul stațiunii pe strada Trandafirilor la numărul 51, un lăcaș ortodox care
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
localității și, în prezent constă într-o piață agroalimentară, un supermarket, mai multe magazine alimentare, de îmbrăcăminte, farmacii și alte unități necesare pentru aprovizionarea localnicilor și a locuitorilor comunelor învecinate. Pe teritoriul orașului se află Casa de cultură și biblioteca orășenească; muzeul a fost desființat, aceeași soartă având-o și cinematograful. Cunoscutul ansamblu folcloric Călușul Scornicești, la care au activat de-a lungul timpului numeroși interpreți și dansatori, are acum doar secție pentru juniori. Tradiția călușului este totuși prezentă în fiecare
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Două sunt clasificate ca situri arheologice așezarea medievală timpurie (secolele al X-lea-al XI-lea) de „la Cimitir”, și așezarea din Epoca Bronzului târziu descoperită în zona spitalului orășenesc. Celelalte două sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1839) și școala (1905), ambele aflate una lângă alta în strada Ionel Perlea. Economie
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
19 329 de locuitori, acesta fiind numărul maxim până în acest moment. Natalitatea în oraș este negativă, cele mai afectate cartiere fiind Podu Vadului și Valea Târsei. Patrimoniul cultural este alcătuit din Casa de Cultura Ion Manolescu, unde se află Bibiloteca orășenească și expoziția cu lucrâri de artă din colecția Nicolae Barascu, Fundatia culturala Ion Manolescu, Conacul Toma Cantacuzino situat în parcul orașului, clădire ctitorită de spătarul Toma Cantacuzino în secolul XVII cu ajutorul unor meșteri locali, 5 biserici din care 3 sunt
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
o construcție ușoară, supla, care adăpostește clase luminoase, laboratoare, o sală de gimnastică și un atelier utilat exemplar. În Zimnicea există șase biblioteci, trei în cadrul școlilor 1,2 și 3 ,una în cadrul liceului ,una în cadrul Casei de Cultură și Bibliotecă Orășeneasca Miron Radu Paraschivescu . Stema se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară, în câmp zidit de culoare roșie, se află două săbii de argint încrucișate, cu gardă în jos
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
asemenea concentrate în mâinile bisericilor și mănăstirilor. Iustinian a dus lupte nemiloase, confiscând proprietățile. Nu a reușit să distrugă aristocrația funciară în totalitate. A încercat să introducă noi reforme pentru a reglementa situația degradată de efectele negative asupra securității, veniturilor orășenești și a agriculturii. Considera că o administrație centralizată cu funcționari competenți și obedienți reprezenta singurul mijloc de îmbunătățire a situație. A emis novele către guvernatori pentru a proteja cetățenii de persecuție , să refuze mită, să fie drepți în sentințe și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
a răspuns solicitării comitelui clujean Stark și a acordat așezării statutul de oraș ("civitas"). Clujenii obțin dreptul de a-și alege liberi judele ("villicum"), cu putere de a judeca pricinile între ei, în afară de omucidere, care se judeca împreună de către judele orășenesc și judele regesc. Locuitorii Clujului sunt obligați să-și plătească impozitele anual, de ziua sfântului Martin, și să pună la dispoziția regelui câte un ostaș bine echipat la fiecare 60 de gospodării. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
anul 1405 privilegiile clujenilor, drept răsplată pentru seriozitatea lor. Astfel, clujenii primesc dreptul de a-și întări și înconjura orașul cu ziduri, de a ridica turnuri și metereze, de a le înconjura cu șanțuri, de a-și alege pe lângă judele orășenesc 12 jurați drept consilieri. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producția și schimbul de mărfuri. Orașul de atunci cuprindea o suprafață de circa 45 de hectare. Cei aproximativ 5 000 de locuitori erau în principal meșteșugari, negustori și funcționari
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]