15,863 matches
-
în principatele române nu stă nici cum mai prejos decât în țările învecinate, ca Polonia și ca Ungaria, și întrecea chiar pe altele, ca Rusia, Serbia, și Bulgaria? Nu este acesta un indice al gradului de cultură de pe atunci a patriei noastre în fața popoarelor înconjurătoare? Au, nu e important a studia seria cea lungă de monete ale lui Petru Mușat, Alexandru cel bun, Vlad I și Mircea I, pentru a ne convinge că amândouă Principatele trăiau o viață economică de sine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când țara se zbătea în agonie, soarele Libertății a început să strălucească și în țările noastre. La acea lumină mântuitoare, toate clasele societății s-au trezit ca dintr-un somn adânc. Oamenii care sunt în stare de a-și scăpa patria de sub asuprire, au început a-și aduce aminte că sunt români și mai ales tinerimea Moldovei care vărsa lacrimi de sânge în preajma suferințelor obștești, s-a simțit deodată însuflețită de o falnică nădejde. Atunci, deodată, un mare număr de persoane
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
politic al lucrurilor: „Iată în germen cele două partide politice de azi și „zvârcolirile" lor de dinainte de 1839, Timpul precizează înfățișarea lor. Tinerii români învățați pe la Paris, în Apus, unde liberalismul era în fierbere, aduc cu dânșii la întoarcerea în patrie, un adevărat program de reforme democratice. Bătrânii rămași în țară, prinși la lanțurile unei rutine învechite, încep a-i privi la început cu dispreț, mai târziu cu teamă. Iată-i la o cotitură a istoriei, față în față, unii vrând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
vremea aceea notă singulară. Născut din tată și mamă români, în Târgoviște, la 1846, ca să se sustragă de la îndatorirea generală, la care toți românii sunt datori să se supună, aceea a impozitului sângelui - cum era numită îndatorirea de a servi patria sub drapelul ei -, când i¬a venit rândul să „tragă la sorți", la 1868, s-a făcut supus elen! După 10 ani, când fapta a intrat în prescripție, a renunțat la protecția elenă, și potrivit legii, s-a adresat parlamentului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cel mai puternic instrument de civilizație, și dacă vroim serios să ne civilizăm țara, trebuie să avem mulți proprietari. Numai o țară ce are mulți proprietari este tare; căci numai acolo unde este răspândită iubirea pământului este răspândită și iubirea patriei". Kogălniceanu cerea ca „reprezentanții țării, în tot timpul mandatului lor, să nu primească funcții, cinstiri sau răsplătiri de la guvern". El înscrie în Dorințele partidei naționale în Moldova „Dreptul fieștecărui ținut, oraș și comună de a-și controla administrațiile prin sfaturile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bacău, Târgu Ocna, Focșani, Tecuci, Vaslui și Târgul Frumos. Spre deosebire de școlile din Capitală, unde cursurile durau 2 ani, în ținuturi ele durau 3 ani și pe lângă obiectele arătate, acestea se completau cu istoria biblică, gramatica română, aritmetica, geografia și istoria patriei. La fiecare școală urma să fie câte un profesor și doi adjuncți, din care unul cu leafa de 1000 lei, iar altul de 800 lei. Erau prevăzute cheltuieli și pentru școlile începătoare pentru fete, unele școli cu „tinerea a 10
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
presă l-a întâmpinat, face deja figură de autor celebru, eventual trecut în eternitate. (Aveam să citesc a doua zi depeșa realizată de colega de la NewsIn - cu un avion care a aterizat aproximativ la aceeași oră s-au întors „în patrie“ mai mulți europarlamentari români, care au rămas cu un gust amar sesizând că niciuna dintre camerele de televiziune nu îi băga în seamă. Tot de pe agenție am aflat că, în timp ce noi stăteam la coadă pentru autografe, Alexandru Vărzaru de la „Academia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
apărare a privilegiilor și imunităților sale, de rezistență la procesul de modernizare a Statului; acesta din urmă, detașându-se tot mai mult de suveranitatea divină și aplicând concepția modernă și rațională a politicii, a impus libertățile constituționale, democrația și religia Patriei unor teritorii unde prin natura sa, Sfântul Scaun nu mai putea pătrunde cu facilitatea medievală. În același timp, autocomprehensiunea Statului, născută din lenta erodare a ordinii sociale feudale, inducea autoritățile să legitimeze Statul secularizat cu o suveranitate autonomă, în virtutea dorinței
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era dezvăluit faptul că prin scop, promovare, mod de organizare și consecințe, evenimentele în cauză erau infame și nedrepte față de Sfânta Religie și Biserică 81. Un asemenea comportament era considerat necesar, deși catolicii puteau fi catalogați astfel drept "inamici ai patriei". Nu erau detaliate "nelegiuirile deșănțate", chiar dacă cititorii le găseau în alte ziare ce și atrăgeau în acest fel un public numeros. "Ziarul catolic trebuia să fie catolic din toate punctele de vedere și deoarece era necesară evitarea oricărei urme de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
anumite schimbări determinate de evoluția situației politice din România și de viziunea regelui Carol al II-lea asupra modului de guvernare a României; acestea au afectat și publicațiile catolice. Pe prima pagină a Farului era scris cu majusculă: "Hristos și Patria" sintagmă folosită doar în anul 1938. În anul următor, în locul ei trona inscripția "Proprietatea Arhiepiscopiei Romano Catolice de București"396. Era menționat și faptul că ziarul era înscris în registrul de publicațiuni nr. 210/1938 (se preciza aceasta pentru a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unificarea sufletească, vom căuta să o servim, făcând cunoscute diferitele ținuturi, care constituie azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul tuturor glasurilor de bine, ca să ne cunoaștem, să ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria mamă"948. S-au identificat și enumerat axele cele mai importante ale tematicii acestui ziar, precum și scopul său principal, ce a avut două componente majore, prima fiind "unificarea sufletească", iar a doua referindu-se la unitatea națională dobândită după Primul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în una de apărare a privilegiilor și imunităților sale, de rezistență la procesul de modernizare a unui Stat care nu mai avea la bază suveranitatea divină; acesta aplica concepția modernă și rațională a politicii, impunând libertățile constituționale, democrația și religia Patriei, concepte aflate în opoziție cu poziția retrogradă a Sfântului Scaun, ce avea încă în componență o concepție medievală. În evoluția acestor noi realități, s-a ajuns la situația în care treptat Statul și-a impus suveranitatea față de Biserică, punându-se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
izolați de lume, teama lor ia forma unei primiri plină de risipă, iar conjurarea pericolelor potențiale pe care străinul-oaspete le reprezintă, se face prin daruri și chiar prin propunerea de căsătorie. Cum pentru Ulise dorința de Itaca, de întoarcere în patrie, e mai puternică decât o orice altă dorință, nicio ospitalitate oricât de generoasă sau ispititoare nu-l poate reține, fără a fi resimțită ca excesivă. Întoarcerea în Itaca reformulează problema ospitalității, în ospitalitatea de acasă și în ospitalitate de sine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe care o primește Telemah din partea lui Nestor la Pylos și din partea lui Menelaos în Sparta subliniază această tulburare. Gazda care se străduiește să-l rețină, fără voia lui, pe oaspetele său, excesul de ospitalitate, constituie obstacole pentru reîntoarcerea în patrie. Și Ulise trebuie să se desprindă cu dibăcie din brațele gazdelor care îl acaparează, inclusiv la Feacieni, unde cunoaște seducția ambiguă, în insula Lotofagilor uitarea de sine, în episodul cu sirenele promisiunea de uitare într-un trai dulce (dar a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
petrecută în insula lui Calipso este primul exemplu de perversiune a ospitalității. Din cauza căror aspirații? În cântul al V-lea, Calipso relatează lui Hermes, venit să-i transmită ordinele zeilor de a-l elibera pe Ulise ca să se întoarcă în patria sa dragă, cum acesta a eșuat pe țărmul insulei sale și circumstanțele ospitalității sale generoase: "eu l-am mântuit de la moarte", așa plânge nimfa care povestește cum corabia lovită de fulgerul mânios al lui Zeus s-a prăbușit în marea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
atât încât tot petrecând, înfruptându-se din vinuri bune și fripturi din belșug, Ulise ajunge sa uite însuși motivul călătoriei sale și de data asta tovarășii săi îl vor îndemna, o dată se poate întâmpla, și-i vor aduce aminte de patria sa.: "Ulise, nu uita de țară, de ți-i scris să scapi cu viață din atâtea primejdii și să-ți vezi curtea ta cea înaltă și moșia părinteasca!" (10.472-474)43. Orice ospitalitate presupune și plecare. Și acesta e un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Aretei și a Penelopei: același personaj le imploră, ambele sunt regine puternice, țesând lângă foc. Ar mai fi și alte elemente care ar putea fi comparate pentru a prelungi paralela între cele două situații. Rusticitatea unui porcar Ulise, rătăcit în patria sa, are parte la porcarul Eumeu, unul dintre cei mai mizerabili locuitori ai insulei, de o primire reconfortantă și necesară. Ospitalitatea lui Eumeu față de Ulise deghizat se încadrează în tiparul convențional de ospitalitate și are aproape toate elementele, care dovedesc
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care găzduiește sufletele morților în numeroase credințe. Dar el este și cel care oferă ospitalitatea frunzișului său hoinarului, imagine totodată a verticalității, fermității și justiției. El este și imaginea înrădăcinării, a solului natal: stejarul ca și teiul sunt copaci ai "patriei" (în sensul de Heimat) și distrugerea lor devine unul din semnele excluderii, după cum vedem în idila "deconstruită" dată de romanul lui Goethe Suferințele tânărului Werther. Metamorfozarea ospitalierului în copac este un element important al mitului. Că e vorba de un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
uzurpatorilor. Itaca este insula vieții, cu fântâna sa, amintirea jocurilor copilăriei, tandrețea unei bătrâne doici, fidelitatea câinelui Argos; Itaca este insula morții (și știm că insula morților a lui Böcklin este foarte aproape). Ce este Itaca? Locul rădăcinilor și al patriei, dar al unei patrii pierdute pe care aventurierul o regăsește după o lungă călătorie, un loc al amintiri, loc al memoriei care nu înseamnă doar a nu fi, fiindcă abia atins țărmul, se și pune deja problema recunoașterii, a distanței
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vieții, cu fântâna sa, amintirea jocurilor copilăriei, tandrețea unei bătrâne doici, fidelitatea câinelui Argos; Itaca este insula morții (și știm că insula morților a lui Böcklin este foarte aproape). Ce este Itaca? Locul rădăcinilor și al patriei, dar al unei patrii pierdute pe care aventurierul o regăsește după o lungă călătorie, un loc al amintiri, loc al memoriei care nu înseamnă doar a nu fi, fiindcă abia atins țărmul, se și pune deja problema recunoașterii, a distanței între visul hrănit multă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și invizibil. Itaca prin puterea timpului ca și a săbiei. Dacă Iliada nu vorbea despre dorul de Itaca, oricât de ocupat ar fi eroul cu muncile sale, el se gândește, totuși, în cele din urmă să se întoarcă nella sua patria. Dar întoarcerea lui Ulise durează ani în șir și atunci se pune problema sensului acestei întârzieri și sensului dat acestei mișcări atât de mult amânate. Întoarcerea lui Ulise, a celui care a trăit și a îmbătrânit îndelung "văzând multe orașe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ritualul morții inițiatice 178. Dacă să fii inițiat înseamnă să înveți să mori, aceasta înseamnă revelarea condiției umane. Moartea simbolică pregătește renașterea la capătul unei lungi gestații, de la peștera lui Calypso până la sosirea sa în Itaca. "Ulise se trezea în patria sa". Această trezire este un preludiu pentru o nouă naștere după un ultim somn. Este bine să reamintim că Ulise se culcă în liniște în barca de întoarcere. Luntrașii "așternură atunci pe punte un culcuș de pânză de in pentru ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pe insula Itaca, feacienii îl luară mai întâi din "adâncul corăbiei pe eroul înfășurat în cearșaful lui lucios și în inul subțire" și îl puseră pe nisip, cufundat în somn, apoi aduseră darurile oferite de către regi. Deșteptarea lui Ulise în patria sa este doar progresivă iar renașterea se produce după schema progresivă a trecerii de la ne-recunoaștere la recunoaștere. Daurat interpreta Odiseea ca pe o căutare mitică a Înțelepciunii (reprezentată de Itaca și de Penelopa). Încercările inițiatice, morțile simbloice ale lui
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Penelopa). Încercările inițiatice, morțile simbloice ale lui Ulise sunt privite într-o perspectivă creștină. Itaca este paradisul pierdut și regăsit, vârsta de aur a unei eternități spirituale. Iată ce anume sustrăgea definitiv Itaca de sub puterea timpului. Ulise nu-și recunoaște patria. "după absența sa îndelungată, el n-o recunoștea". Explicația este dată de un văl de care Atena îl aruncă peste peisaj, o "ceață pentru ca el să rămână nevăzut". Asta pentru ca nimeni să nu-l recunoască și ca el să poată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
plângă" gândidu-se că regii Feaciei nu-și ținuseră făgăduiala și că el fusese dus pe vreun țărm necunoscut. "[...] Se puse apoi să plângă tare și se aruncă oftând pe țărmul zgomotos al mării"181. Dar această ne-recunoaștere a unei patrii multă vreme dorite capătă de-a lungul timpului un cu totul alt sens. Această ne-recunoaștere face din Itaca o insula familiar de stranie (un-heimlich), care se ascunde pe măsura înaintării spre ea, un orizont mereu pierdut. Oare ea nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]