13,790 matches
-
opinii. Dar ce încredere aveau sedentarii în aceste păsări migratoare și în ce măsură puteau ei adopta opinii și judecăți vagabonde, minoritare și în mod cert deviante? Cartea mai întîi, și mai apoi ziarul, sînt cele care au furnizat liantul care lipsea, reunind laolaltă fragmentele unui vast ansamblu. Aceste mijloace de lectură și colportare a ideilor au înlocuit spiritele locale cu spiritul public. La fel, în locul grupurilor primare de indivizi apropiați și unanimi au apărut grupuri secundare de indivizi strîns legați, dar fără
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de dimensiuni extraordinare pe care partidele propriu-zise, partidele-mulțimi, nu le-ar putea pretinde. Cu alte cuvinte, partidele-public tind să înlocuiască partidele-mulțime"311. Deși, să admitem, descrierea poate fi considerată puțin cam vagă, se observă că în primul caz partidele se reunesc în jurul unui conducător sau grup de conducători militanți, capabili să mobilizeze o masă, iar în cel de-al doilea caz partidele au drept conducători indivizi capabili să formeze coaliții oscilante, între diverse categorii sociale, după cerințele momentului. Vom fi tentați
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
decît să le aplice ideile. Pur și simplu pretind că soluțiile lor corespondeau la un moment dat unei anumite realități. Să ne apropiem mai îndeaproape de problemă 324. II Etichetele fixează ideile. Le Bon își dorește o democrație a maselor reunite în jurul unui conducător, și în care plebiscitul prin vot și manifestații să confirme legătura de suveranitate ce-i unește. Tarde pledează pentru o democrație a publicului, pe care presa sau, mai general, media, să o constituie și să o reconstituie
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de uniuni, în încercarea de a pune laolaltă toate acele legiuni de partizani. Dar întotdeauna a refuzat să le permită să se transforme în organizații permanente. Imaginea lui obișnuită, cea pe care dorea să o conserve, era aceea a maselor reunite la o distanță respectuoasă în jurul conducătorului unic. Și a fixat-o o dată pentru totdeauna declarînd: " Dacă m-aș duce la Arcul de Triumf, voi fi singur, pentru că locuitorii Parisului vor fi acolo dar vor ști să păstreze tăcerea". Își făcea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
celelalte tind, o dată ce se află laolaltă, să devină oameni-masă, uniformi și asemănători? Pînă în acest moment, psihologia mulțimilor explica diversele manifestări ale regresiei prin sugestie. "O dată ce masele s-au adunat, scria psihologul rus Bechterev, o dată ce impulsul psihic comun le-a reunit, atunci sugestia și sugestia reciprocă devine factorul decisiv pentru toate evenimentele ulterioare"383. Dar este sugestia o noțiune explicativă? Ea reprezintă cu adevărat un fenomen primitiv și ireductibil, o cauză a reacțiilor psihice ale oricărui individ? Cu certitudine știm doar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
legături sociale. II Pentru a înțelege intervenția libidoului, ar trebui să ne plasăm într-un context științific precis. Se admite îndeobște că omul este, prin chiar esența lui, o ființă socială. I se atribuie o tendință naturală de a se reuni cu alți oameni pentru a-și satisface trebuințele, pentru a munci, pentru a crea. Dar psihologia mulțimilor nu vede astfel lucrurile. Din contra, pentru ea oamenii au tendințe antisociale care se opun acestei reuniri. Pentru a stabili o legătură socială
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sentiment de vinovăție și vrei să îndrepți crima făptuită. De-a lungul secolelor, figura lui Moise devine din ce în ce mai copleșitoare în memoria lor, tot mai prezentă în imaginația lor. Iar remușcarea că l-au dat uitării este tot mai usturătoare. Sînt reunite în acel moment condițiile pentru ca un om să se ridice și să dea trup absentului, să primească toată iubirea ce stă în așteptare. Nu are oricine însă harul de a pune noi măști pe chipuri din vechime. S-a găsit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
psiholingvistice, intelectuale, sociale, culturale, informaționale; Competența de comunicare este o rezultantă a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor, aptitudinilor, a trăsăturilor temperamentale și de caracter cu care individul este înzestrat în vederea îndeplinirii rolului său social. După cum subliniază L. Șoitu, „termenul de competență reunește dimensiunile de personalitate dobândite după un proces de formare.” Așadar, atitudinea, capacitatea, deprinderea, abilitatea, cunoștințele sunt câteva trăsături de personalitate pe cale le implică profilul unei persoane competente în comunicare. în privința deprinderilor, trebuie specificat că cele care se formează pe baza
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
aspru criticată de M. Schwarzfeld, care îi imputa, cu justețe, lacune în informație, precum și opinia eronată privitoare la contribuția lăutarilor în crearea folclorului. A publicat în ziarele „Lupta”, „Propaganda”, precum și în revista „Arhiva” studii și articole pe care le-a reunit în volum (Studii, 1899). Comentariile ample despre Ion Neculce, expunerea unor principii de critică literară (după modelul lui C. Dobrogeanu-Gherea) sunt didacticiste și lipsite de interes. Tot în studii, tratează chestiuni de limbă sau probleme ale învățământului secundar. În 1903
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286274_a_287603]
-
la limită și un "efect de lupă" care face mai evidente anumite situații cotidiene sau juridice în care sunt prezentate grupuri umane și permite identificarea presupozițiilor ideologice implicate; • preocupările metafizice: Stanislaw Lem, autor polonez, folosește roboții în povești destul de diferite, reunite în Franța în Le Brèviaire des robots (1967)130. El se interesează de dimensiunea filozofică și metafizică a căutării sensului de către roboți, care, supraviețuind rasei umane, își pun întrebări despre prezența lor în lume și despre existența și bunăvoința față de
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
influență în Franța. Numeroși alți autori francezi au înfățișat ulterior lumi care trimit cu gândul la Dick. Unii l-au folosit pe Dick și temele sale pentru a se lansa în ceea ce a reprezentat o experiență originală: "noul SF francez", reunind autori precum Michel Jeurry, Dominique Douay sau Jean-Pierre Andrevon într-o mișcare comună libertară, ecologistă, antinucleară -, care a marcat, în Franța, SF-ul anilor '70. • Aportul lui Philip K. Dick la SF Spre deosebire de ceilalți autori din Statele Unite care-l precedaseră
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
și 1928, câte două luni pe vară, cursuri de romanistică și de istoria artei și folclor la Collège de France, Paris. A colaborat la „Hunedoara noastră”, „Izvorașul”, „Informația Harghitei”, „Universul” ș.a. La începutul activității N.-V. scrie nuvele, schițe, însemnări, reunite într-o serie de volume deschisă în 1913 de Printre străini, fără mare ecou în critica vremii. Adevărata vocație se dovedește cercetarea folclorului, două dintre cărțile sale fiind distinse cu premii ale Academiei Române: Jocuri românești necunoscute (1930) - Premiul „Năsturel-Herescu”, Monografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
sugerând, de pildă, că biografia ar fi fost redactată la oarecare răstimp de la moartea personajului, ceea ce permite și reproducerea unor convorbiri din virtualul an 2025. Capitolul cel mai interesant înfățișează „operele minore” ale „salvatorului”, schițe asemănătoare acelora care vor fi reunite în Ceainicul de argint (1983), între acestea remarcându-se Spălătoreasa și labirintul, o parabolă despre absurdul unei existențe monotone, surprinsă detaliat, cu încetinitorul, până ce contururile banalului par a se deforma după legile oniricului. Nuvelele și schițele din Ceainicul de argint
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
Dubois, Alain Jolibert, Le Marketing. Fondaments et pratique, Economica, Paris, 1989, apud Daniela Morariu, Diana Pizmaș, op. cit., p. 115. footnote>: a) clasa superioară, care cuprinde categorii cu autoritate ierarhică (manageri), culturală (profesori, cercetători), sau economică (patroni); b) clasa mijlocie, ce reunește profesiuni intermediare, funcții publice, artizani, lucrători comerciali; c) clasa populară, formată din agricultori și muncitori. În SUA și în Canada, sociologii au identificat șapte categorii de clase sociale<footnote Costinel Dobre, op. cit., pp. 83-84. footnote>, prezentate în tabelul următor. Pătura
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
în situații de grup; grupul sinectic este stabilit ca structură, și eterogen în ceea ce privește formația și experiența profesională a participanților. Organizarea ședințelor de sinectică se fundamentează pe două principii esențiale: transformarea straniului în familiar și transformarea familiarului în straniu. Grupul sinectic reunește 5 -7 membrii și 2 lideri: unul cu atribuții strict organizatorice, altul pentru coordonarea ședințelor. Ședința de sinectică parcurge patru etape: prima etapă este PAG (problem as given), prezentarea temei propuse spre rezolvare; a doua etapă denumită PAU (problem as
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
alături de ei vine Stanciu Căpățineanu. Cei trei ar fi fost astfel, după mărturisirile lui Heliade (cel care a pus în circulație unele date - contradictorii - despre S.L.), singurii membri ai nucleului secret al societății. După scurtă vreme în jurul lor s-au reunit, fără a face parte totuși din așa-zisa grupare secretă, mai toți boierii luminați din București și chiar cei trei frați ai domnitorului Grigore Ghica. Țelurile S.L. erau îndeosebi culturale și vizau transformarea Școlii de la „Sf. Sava” în colegiu, înființarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289762_a_291091]
-
managementul calității. Comanda, reprezintă totodată și dreptul managerului de a da dispoziții care devin obligatorii pentru subordonați, în virtutea autorității cu care este investit, având ulterior posibilitatea ca, prin intermediul controlului, să verifice modalitatea de executare a dispozițiilor date. Funcția de comandă reunește activitățile manageriale îndreptate spre transmiterea și transformarea deciziilor în acțiuni / activități, precizând totodată sarcinile ce revin executanților, termenele și modalitățile concrete de executare a lor. Comanda se concretizează prin formularea de ordine, care pot fi scrise sau verbale. Principalele avantaje
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
și filosofia limbajului. Este directorul Centrului de Semiologie și Teoria Comunicării de pe lângă Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Publică în revistele „România literară”, „Steaua”, „Cronica”, „Contemporanul”, „Echidistanțe”, „Timpul”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași” ș.a. Activitatea cercetătoarei reunește zone de interes variate: lingvistică franceză, lingvistică generală, poetică, semantică, semiologie generală, semiologii aplicate, filosofia limbajului, lingvistică pragmatică, teoria comunicării, mentalități și reprezentări sociale. În toate aceste domenii, C. aduce contribuții importante. Prin intermediul cărților sale, Introducere la semiologia literaturii (1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
da Fiore, Telesio. Uluitoare sunt complexitatea temelor speculative și multitudinea preocupărilor politico-religioase ce se împletesc, adesea indivizibil, în vehementa gândire a lui Campanella. Titanismul său nu se manifestă numai în dimensiunile operei sale speculative (din care cele treizeci de cărți reunite sub titlul Theologia sunt doar o mică parte), ci în toate scrierile sale, acestea întinzându-se pe toți versanții cunoașterii din vremea sa. Dar activitatea sa nu se reduce la opera scriitorului; spre deosebire de Gioacchino, de Telesio și chiar de Giordano
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui Galeazzo 16. Mângâia cartea lui Dante ca un îndrăgostit ce-și trece buricele degetelor pe obrajii iubitei. Părea beat de fericire, repeta la întâmplare versuri, rumega cuvinte precum inluia, incinse, l'uom s'eterna. Florentinul reușise la perfecție să reunească și să exprime într-un singur chip imagine și gândire; Tommaso ar fi vrut să-și scrie poeziile sintetizând substanța realității în compunerea și descompunerea ei. Băietan fiind învățase să citească și să scrie trăgând cu urechea la lecțiile lui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
gura. Cu ieșirile-astea nocturne nu-i deranjezi doar pe temniceri, ci și pe noi care ne aflăm în suferință ca și tine, tacă-ți gura. Glasul meu nu este al meu, iar când găsește vad se eliberează. A fost reunit din nou Tribunalul pentru a reexamina cazul Campanella care în fiecare noapte "își făcea de cap cu voce tare și vehementă, umplând cu tânguieli pereții temnițelor ce păreau să plângă și să se mânie. E-adevărat, fra' Tommaso, că ai
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de bale asemănătoare cu roua, numai că oleacă mai vârtoasă. Ce se întâmplase? A doua zi Tommaso și grupul său de prieteni au încercat să le dea de urmă, dar fuseseră dezorientați, fiindcă urmele broscoilor uneori se ramnificau, alteori se reuneau spre a ajunge la ghizdul unor puțuri părăsite. Luaseră o cale pe sub pământ spre a ajunge cine știe unde. Ar fi vrut să afle. Acel pâlc de broscoi îi aprinsese fantezia și ajunsese să atribuie micilor animale virtuți cugetătoare și chiar umane
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Sfântul Scaun și Regatul României (Le Concordat entre le Saint-Siège et Le Royaume de Roumanie). Ultima secțiunea, Faits du jour. Informations, include noutățile religioase din România și din străinătate, precum și fapte sau evenimente semnificative. Al doilea număr al revistei Logos reunește, de asemenea, câteva mari autorități ale teologiei răsăritene și ale filosofiei europene: N. N. Glubokovsky 14, Thomas Greenwood 15. Glubokovski publică un studiu despre esența Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu lipseau cele mai recente lucrări ale lui Buonaiuti, Zancov și Evelyn Underhill, apărute chiar în 1928. După această panoramare a activității revistei Logos, se pot trage câteva concluzii esențiale. În primul rând, această revistă academică de cultură ortodoxă a reunit, chiar dacă pentru o scurtă perioadă, numele de prim rang ale Bisericii răsăritene, făcând din spațiul românesc un centru de emulație a gândirii teologice și metafizice, prin frământarea unor probleme de strictă actualitate. În al doilea rând, prin apariția acestei reviste
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de lucru dacă nu facem apel la gândirea filosofului român Ștefan Lupașcu. Logica sa este strâns legată de apariția epistemologiilor moderne ale "noului spirit științific", anticipat de Hegel și reluat de Bachelard, Foucault, Derrida, Althusser și Deleuze. Încercarea de a reuni filosofia și știința constituie o provocare impresionantă pe care Lupașcu o lansează gândirii contemporane. Într-o lume în care se face filosofie prin intermediul istoriei sau prin juxtapunerea gândirii filosofice științelor, Ștefan Lupașcu propune un principiu pe care îl aplică filosofiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]