12,983 matches
-
produs de ei, erau pline de iubitori ai vinului. Chiar și împăratul Tiberiu părăsea Roma îndreptându-se către reședința sa de la țară pentru a dedica treizeci de zile sărbătorilor culesului viilor, după obiceiul imperial. Ba mai mult, Codul împăratului Iustinian stipula ca vacanța culesului viilor (vindemiales ferix) să se desfășoare "din a X-a zi din calendele lui septembrie până la idele lui octombrie", altfel spus, de pe 23 august până pe 15 octombrie. De această vacanță se bucurau atât senatorii romani, care de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a dat-o termenului de "vin". Curtea Europeană, sesizată printr-o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare (art. 177 al Tratatului de la Roma) înaintată de tribunalul corecțional din Carcasonne, a decis pe 25 iulie 1991 că reglementarea comunitară 103 "stipulează că vinul trebuie să prezinte, atunci când este distribuit, un grad minim de alcool".104 Pentru oenologi, extragerea alcoolului din vin transformă complet produsul și calitățile sale organoleptice. Apărută în 1932, noțiunea de agricultură ecologică a fost reactivată în Franța în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
educație și adaptarea la cerințele educaționale ale secolului XXI. Și în cazul educației, conform principiului subsidiarității, fiecare stat membru poartă întreaga responsabilitate pentru conținutul învățământului și organizarea propriului sistem național de educație. Articolele 149 și 150 din Tratatul Uniunii Europene stipulează rolul acesteia de a contribui la dezvoltarea calității în educație prin încurajarea cooperării între statele membre și, dacă este necesar, de a sprijini și a completa măsurile acestora. Ca scop principal, se urmărește dezvoltarea unei dimensiuni europene a educației, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ani - au optat pentru învățământul secundar tehnic. Pentru ca acești elevi să-și poată finaliza pregătirea începută aici, este necesară aplicarea concretă a măsurilor prevăzute în strategie; b) de aceea, un rol esențial l-ar avea aplicarea în practică a măsurii stipulate în strategia antisărăcie conform căreia elevilor proveniți din familii sărace trebuie să li se acorde sprijin material pentru urmarea liceului sau a școlilor profesionale. Acest sprijin poate fi acordat prin gratuități de transport, internat sau semiinternat, masă la cantină subvenționată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
educație la altul pentru toți cetățenii. De asemenea, politicile de acces la educație sunt gândite în contextul mai larg al politicii de reducere a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În acest context, asigurarea accesului la educație, așa cum este stipulat în documentele Uniunii Europene, asigură atât dobândirea abilităților de bază (de scriere, de citire, matematice), cât și o formare profesională care să faciliteze dezvoltarea personală și coeziunea socială. În ceea ce privește educația ca bază pentru dezvoltarea socială, în cadrul politicilor educaționale europene standardele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
relațiilor de putere dinspre agricultură spre alte sectoare. Concomitent cu acest transfer de putere, crește diferența dintre veniturile din agricultura și veniturile din alte ramuri. Din această perspectivă, situația României este destul de problematică. Deși documentele internaționale (Agenda 21, Agenda 2000) stipulează faptul că dezvoltarea rurală se va face prin diversificarea activitățiilor neagricole și promovarea angajării în acest sector, în Planul Național de Dezvoltare Rurală sectorul neagricol și al protecției mediului este superficial tratat, iar fondurile Uniunii Europene destinate dezvoltării rurale din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evreilor din Odessa, în 18 octombrie 1941 comandantul secund al Diviziei a 10-a infanterie, generalul Constantin Trestioreanu, a emis un ordin care prevedea înființarea ghetoului din Odessa în incinta penitenciarului orașului situat pe strada Fontanskaia Daroga. De asemenea ordinul stipula că "toți evreii indiferent de sex și vârstă vor fi evacuați cu întreaga familie, copii, femei, bărbați, care la plecare dela domiciliu își vor lua strictul necesar de hrană și dormit"58. În calitate de comandant al ghetoului a fost numit locotenentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
intra în ghetou, unde să li se facă percheziționarea și evaluarea bunurilor" urmând ca ulterior să fie transportați în regiunile de plasare 83. În 10 ianuarie 1942 comandantul garnizoanei Odessa, generalul Tiberiu Petrescu, a dat publicității Ordonanța nr. 7 ce stipula sub amenințarea pedepsei cu moartea internarea în termen de 48 de ore, în ghetoul din cartierul Slobodca a întregii populații evreiești 84. Deportarea evreilor din Odessa a început cu două zile întârziere față de termenul prevăzut, respectiv 12 ianuarie 1942 și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă în care erau formulate condițiile concepute în aprilie. Nu se stipula nimic referitor la controlul pe care aveau să-l aibă Aliații asupra României după încheierea armistițiului și prim-ministrul voia să asigure Marii Britanii anumite pîrghii de control în România și o anumită influență în Balcani. Kerr le-a cerut aliaților
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kerr și Harriman au negociat condițiile finale ale armistițiului. Reprezentanții anglo-americani au acceptat cererea lui Molotov în schimbul unor despăgubiri în valoare de 300 milioane de dolari. Lui Churchill cererea i se părea foarte rezonabilă. Hull, însă, era împotriva oricărei despăgubiri stipulate într-un armistițiu, preferînd să lase astfel de chestiuni în seama Tratatului de Pace. A acceptat, însă, propunerea sovietică, precizînd că nu era vorba despre un aranjament dinainte stabilit. În ceea ce privește Comisia de Control, sovieticii ezitau să împartă controlul pe care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
31 din tratatul final. Departamentul de Stat a precizat, însă, că întreprinderile naționalizate sau aflate în proprietatea guvernului român nu beneficiau de această clauză 364. Ultimele articole ale tratatului se refereau la procesul de implementare a prevederilor tratatului. Articolul 37 stipula că șefii Misiunilor Diplomatice din București ale Statelor Unite, Regatului Unit și Uniunii Sovietice "acționînd la unison" aveau să reprezinte Puterile Aliate în procesul de implementare a acestui tratat. Articolul 38 prevedea procedura de soluționare a divergențelor, inclusiv recursul către Națiunile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
erau prevăzute în articolele 37 și 38 ale Tratatului. În nota trimisă legației, pe 3 martie, Ana Pauker arăta că are cunoștință de aceste articole și le consideră niște metode de apărare împotriva amestecului anglo-american în politica românească. Articolul 37 stipula că în primele 18 luni de la intrarea în vigoare a tratatului, problemele privind aplicarea și interpretarea acestuia trebuie soluționate de către cei trei șefi de misiune din București "acționînd la unison". În cazul în care în două luni nu se putea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
conform prevederilor Articolului 38 al Tratatului 434. Acesta le acorda celor trei șefi de misiune un răstimp de două luni pentru rezolvarea problemei. Sovieticii au răspuns și ei pe 11 iunie. Din punctul lor de vedere, România își îndeplinea obligațiile stipulate în Tratat și diferendul nu avea nici un temei. Așadar, nu avea nici un sens să se convoace o întrunire a șefilor de misiune 435. Pe 30 iunie, Washingtonul a trimis Moscovei încă o notă prin care le cerea sovieticilor să-și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
totuși, că o compensație este preferabilă restituirii pămînturilor, de vreme ce această ultimă alternativă este practic imposibilă 446. Însă Washingtonul dorea ca această compensație să fie în conformitate cu legislația internațională, nu cu Articolul 24 din Tratatul român de Pace, căci în tratat se stipula clar că această compensație se poate achita în moneda de schimb locală. Practic, reclamantul trebuia să cheltuie toată compensația în România. În schimb, legislația internațională prevedea achitarea compensației în valută convertibilă în afara României. Întrucît majoritatea reclamanților americani își aveau domiciliul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
șeful Administrației Europene pentru Cooperare (AEC). Acordul "voluntar" era cel mai important, pentru că Statele Unite nu doreau acorduri în scris. Administrația știa că îngrădirile multilaterale de export erau ilegale și America semnase Charta Națiunilor Unite, acceptînd astfel prevederile Articolului 102. Acesta stipula clar că "orice tratat sau acord internațional la care se angaja vreun membru al Națiunilor Unite" trebuia înregistrat la secretariat și dat publicității 540. Ca urmare, nu puteau încheia în scris acorduri de impunere a unor restricții ilegale de export
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care arătau că în 1950, volumul comerțului Est-Vest scăzuse cu 50% față de anul 1948639. În consecință, la finele lunii septembrie, în cursul discuțiilor pentru Legea alocațiilor suplimentare, Clarence Cannon, din Missouri, membru al Camerei Reprezentanților, a propus un amendament. Acesta stipula necesitatea ca atîta vreme cît Forțele Armate ale SUA sînt implicate în Războiul din Coreea, America să nu acorde ajutor economic sau financiar nici unei țări al cărei comerț cu Uniunea Sovietică sau cu statele-satelit ale acesteia, inclusiv China comunistă și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajungă cumva la Beijing sau Hanoi. Așa încît CPEE a acceptat, inițial, conceptul de "bloc-ca-întreg", înlăturînd, astfel, posibilitatea acordării unui tratament preferențial vreunui stat est-european aflat sub influență sovietică 773. În aprilie 1955, CPEE a convenit să rămînă la recomandările stipulate de CSN 152/3774. În ianuarie 1956, Congresul a aprobat un raport privind politica economică externă, în care se recomanda menținerea aceleiași politici americane de îngrădire a exportului 775. La o lună după aceea, Eisenhower și Eden, prim-ministru al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
al LP 480, care interzicea vînzarea excedentului de produse agricole Blocului Sovietic. La cel de-al 84-lea Congres s-a discutat despre acest excedent, dar nu s-a aprobat paragraful 304886. Indignat la culme, Eisenhower se referea la restricțiile stipulate de LP 480 cu epitetul "prostia naibii". El dorea întocmirea unor probleme legislative care să coreleze surplusul de produse agricole cu politica externă, astfel încît Congresul să fie nevoit să abroge paragraful 304, iar dacă nu, să fie tras la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Paragraful 5 din Legea prelungirii acordurilor comerciale, din 1951, care să dea președintelui dreptul de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru produsele importate din anumite state ale blocului sovietic. Fără statutul de "Clauză", taxele de import erau cele stipulate de Tariful Smoot-Hawley, din 15 iunie 1930, renumit pentru valorile sale prohibitive. În privința exporturilor, raportul impunea o reducere a listelor de embargo ale Departamentului de Comerț, pentru a le egaliza cu cele ale Comitetului de Coordonare (COCOM). Departamentul de Stat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
muncii. Românii se opuneau tuturor formelor de supranaționalism forțat și în special sistemului care încuraja agricultura românească în defavoarea industriei. Opoziția persistentă a României i-a determinat pe sovietici să-și modereze pretențiile conform prevederilor statutului CAER. Acest document din 1960 stipula că recomandările și hotărîrile se puteau adopta numai "cu consimțămîntul țărilor membre vizate". În consecință, nici o țară nu putea fi forțată să se asocieze în vreo acțiune de cooperare, împotriva propriei voințe 1003. Pentru a-i satisface pe acei români
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a spus membrilor Congresului că America ar trebui să recompenseze România pentru independența politicii sale externe. "Clauza" ar diminua dependența economică a Bucureștiului față de Moscova 1453. Și totuși, în ciuda expunerii sale, nici unul din proiectele de lege ale lui Findley nu stipula clar acordarea "Clauzei" României, ca în cazul legii Mondale-Brooke. În timp ce în Congres se dezbăteau diferite propuneri de extindere a comerțului cu lumea comunistă, Administrația se străduia să găsească soluții atît pentru deficitul comercial primul pe care-l înregistrase America din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pe Kissinger îl preocupa mai ales Paragraful 402, aprobat de Camera Reprezentanților, pe care îl considera o amenințare la adresa destinderii sovieto- americane și a politicii externe multipolare, la care tindeau Nixon și Kissinger. Paragraful 402, cunoscut sub titlul Amendamentul Jackson-Vanik stipula că nici o țară nu poate beneficia de taxe vamale nediscriminatorii, de credite guvernamentale, de garanții de credit sau garanții de investiție dacă președintele constată că un astfel de stat a) încalcă dreptul sau șansa cetățenilor săi de a emigra; b
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
evrei 1679. Pe 18 octombrie, Kissinger și Jackson au avut o întrevedere cu Vanik, Javits și Ford, în Cabinetul Oval. Kissinger și Jackson au semnat scrisorile și cu aceasta au ajuns și la compromis. Jackson avea să-și schimbe amendamentul, stipulînd că președintele poate acorda Uniunii Sovietice "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru o perioadă de optsprezece luni, dacă primește asigurări din partea sovieticilor că procedurile lor vor duce în mod "substanțial" la o emigrare liberă. După acest interval, președintele putea supune
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
asemenea, ca Eximbank să nu poată acorda împrumuturi, garanții sau credite mai mari de 40 de milioane de dolari 50 de milioane de dolari conform unui amendament ulterior nici unei țări comuniste, fără ca președintele să adopte o hotărîre prin care să stipuleze că acest lucru este în interesul național al Americii. Pe 19 decembrie, proiectul de lege privind Export- Import Bank, care stipula prelungirea drepturilor băncii pînă pe 30 iunie 1978, a fost aprobat de către ambele camere 1684. Prevederea lui Stevenson, deși
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
milioane de dolari conform unui amendament ulterior nici unei țări comuniste, fără ca președintele să adopte o hotărîre prin care să stipuleze că acest lucru este în interesul național al Americii. Pe 19 decembrie, proiectul de lege privind Export- Import Bank, care stipula prelungirea drepturilor băncii pînă pe 30 iunie 1978, a fost aprobat de către ambele camere 1684. Prevederea lui Stevenson, deși viza Moscova, a afectat și România. Amendamentul anula hotărîrea emisă de Nixon, în 1971, cu privire la Eximbank și Bucureștiul nu mai avea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]