KorAP: Find »[drukola/base=sufletesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...505 506 507 ...591 >

14,769 matches

Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478

mai vulnerabil al sistemului său l-a reprezentat problema psihofizicii. Aici, el considera ca fiind simple iluzii dependența acțiunilor psihice de intervenția experienței idee care a fost exact punctul vital de plecare pentru Descartes, Spinoza, Hobbes ș.a. Pentru explicarea manifestărilor sufletești și corporale, Leibniz a făcut apel la învățătura unor precursori, ca Malebranche (1638-1715), discipol al lui Descartes. Pentru acesta, unitatea dintre fenomenele psihice și cele fizice este dată de forțe divine, dumnezeiești. Sufletul și corpul sunt entități total distincte una

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
aparte a cauzalității proprii fenomenelor psihice (d). 5. Rescrierea domeniului subiectivității George Berkley A fost meritul lui George Berkeley (1685-1753) și a lui David Hume (l711-1776) să redesemneze dimensiunile reflectării subiective. Filosof irlandez, Berkeley și-a propus să imortalizeze viața sufletească diferită, în concepția sa, de cea materială care pentru el era indivizibilă, incoruptibilă. Perspectiva sa a reprezentat o încercare de cucerire a domeniului substanțialității subiective, iar studiile sale au fost deschizătoare de drum pentru investigația fenomenologică ulterioară. Pe această cale

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
leagănul bisericii s-au constituit și consolidat centre universitare de prestigiu, de unde s-au inițiat programe de cercetare științifică, de explorare a naturii, cu influență formativă și informativă tot mai crescute. A fost cadrul prielnic pentru ca problemele delicate ale vieții sufletești, ale reflectării psihice în general, să fie scoase din cabinetele filosofilor și teologilor, spre a fi înmânate unor specialiști, deocamdată doar reprezentanți ai științelor naturii, biologi, respectiv fiziologi. S-au putut astfel realiza noi contribuții în domeniul cunoașterii vieții psihice

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
cunoașterii vieții psihice, de așezare a terenului necesar nașterii psihologiei ca știință de sine stătătoare. În gândirea științifică a acestui veac s-au accentuat considerabil contradicțiile dintre concepția reflexologică carteziană și progresele realizate în domeniul fiziolologiei nervoase. Pentru interpretarea fenomenelor sufletești, a devenit necesară crearea și formularea unor noi termeni, a unor noi concepte, capabile să deschidă noi perspective de abordare, cu referire directă la "activitatea musculară", care vorbeau tot mai mult de existența unei "forțe nervoase", de "energii nervoase" ș.a.

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
conștiinței ca fenomen natural, la mecanismele fiziologice implicate în procesul de reflectare. Soluțiile înaintașilor cartezieni sau ale lui La Mettrie cereau tot mai multe dovezi experimentale, iar rezultatele investigațiilor fiziologice nu erau contrapuse teoriilor care aveau ca scop divinizarea fenomenelor sufletești. În aceste condiții s-a născut nevoia pentru o nouă perspectivă asupra activității reflexe, pentru explicarea vieții psihice cu argumentele fiziologiei. Soluțiile propuse pentru explicarea reflectării senzoriale trebuiau puse în acord cu cele propuse pentru explicarea fenomenului gândirii. Ambele aparțineau

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
moștenit de la Descartes o serie de concepte interesante, dar care i s-au părut vagi și generice cum erau termenii de "spirit al vieții", "fluidele spiritului" ș,a. Aceștia puteau fi folosiți doar cu dificultate pentru explicarea obiectivă a fenomenelor sufletești, a ceea ce putea să fie imaginat ca echivalent pentru activitatea psihică, sub forma unei realități sufletești contopită cu cea corporală, nervoasă. În aceste condiții, Prochazka a introdus concepte noi cum ar fi cel de "energie nervoasă", reprezentând o forță energetică

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
generice cum erau termenii de "spirit al vieții", "fluidele spiritului" ș,a. Aceștia puteau fi folosiți doar cu dificultate pentru explicarea obiectivă a fenomenelor sufletești, a ceea ce putea să fie imaginat ca echivalent pentru activitatea psihică, sub forma unei realități sufletești contopită cu cea corporală, nervoasă. În aceste condiții, Prochazka a introdus concepte noi cum ar fi cel de "energie nervoasă", reprezentând o forță energetică sufletească, interpretată în înțelesul lui Newton, având o cauză similară celei fizice, ca un fenomen natural

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
a ceea ce putea să fie imaginat ca echivalent pentru activitatea psihică, sub forma unei realități sufletești contopită cu cea corporală, nervoasă. În aceste condiții, Prochazka a introdus concepte noi cum ar fi cel de "energie nervoasă", reprezentând o forță energetică sufletească, interpretată în înțelesul lui Newton, având o cauză similară celei fizice, ca un fenomen natural. Pentru a-și traduce în viață concepția, Prochaska a mai făcut apel la vechiul concept aristotelic de "senzorialitate generală", căruia îi dă însă o nouă

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
la fenomenul senzorialității generale din creier, a cărei reflexivitate este mai mult decât fiziologică, pentru explicarea căreia a cerut admiterea intervenției unor legități speciale. În ceea ce privește mișcările reflexe de bază ale organismului, pe acestea Prochaska le-a separat totuși de cele sufletești, după cum ele se proiectează în zona "senzorialității generale" sau se adresează conștiinței caz în care devin fapte gândite. În lucrările sale, cu titlul, Manualul de fiziologie și Fiziologia sau știința studierii naturii umane, Prochazka reușește să-și depășească inițialul dualism

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
În lucrările sale, cu titlul, Manualul de fiziologie și Fiziologia sau știința studierii naturii umane, Prochazka reușește să-și depășească inițialul dualism cartezian. O face conferind principiului reflexivității aplicabilitate pentru funcționarea întregii mase a creierului, categorie care include și fenomenele sufletești gândite. Face acest lucru prin raportarea în permanență a activității cerebrale la acțiunea agenților stimulatori din lumea externă. În accepțiunea moștenită de la Descartes, punerea în mișcare a "mașinăriei vieții" se poate produce doar sub influența "spiritelor vieții". Acestea își exercită

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
o rețea largă de legături. Plecând de aici el și-a propus să urmeze experimental toate căile de distribuție a legăturilor nervoase, nu numai pentru a afla care este de fapt structura creierului, ci și pentru a stabili ce funcții sufletești pot fi puse pe seama acestor rețele anatomice. În studiile sale poate fi identificat un admirabil neurochirurg care, condus de bisturiul din mâna sa, pornind de la o activitate empirică, a pus bazele unui veritabil "atomism" psihologic. Dacă ideile se nasc în

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
suflet în interpretarea reactivității reflexe, a contribuit indirect la afirmarea acestora. Din această cauză, el a trebuit să admită existența unui hotar despărțitor între activitatea neuronală și funcția reflexă a acesteia și, pe de altă parte, sfera largă a vieții sufletești, fără nici o legătură cu prima și având natură divină. Dinamica funcționării nervilor înscrierea funcționării acestora în circuitul arcului reflex a fost redusă de Hall la acea vreme doar la un model anatomic de gândire rigid. După acesta, organismul a fost

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
devenise tot mai probată, dobândea tot mai multă recunoaștere, în defavoarea explicațiilor vitaliste, a celor care invocau intervenția unei conștiințe. Pe aceeași linie demonstrativă, psihicul a fost considerat a fi parte a acestei naturi, ca fiind de aceeași natură materială, acțiunile sufletești ascultând de aceleași legi de progres și direcționare ca și cele trupești. Influența darwinismului asupra psihologiei s-a materializat în mai multe direcții. Prima s-a concretizat prin asimilarea în noul sistem a ideii însăși de dezvoltare. Ipoteza existenței unor

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
gândită, care au negat "eu"-lui reprezentativitatea pentru raportul spirit corp, pentru a-i recunoaște acestuia doar o dimensiune eternă și absolută. Este locul unde "eu"-l se face dependent de un imperativ moral absolut, dumnezeiesc, de manifestare a vieții sufletești. Pe de altă parte, omul concret, în lucrarea de căpătâi a lui Hegel, Fenomenologia Spiritului care a apărut în 1807 a fost abordat dintr-o perspectivă mai completă. Acestuia i s-a luat în considerare conștiința, ca un produs natural

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
de cabinet se voia adusă la nivelul omului de rând, pentru a putea să dea explicații problemelor sociale cotidiene. În tot ceea ce a întreprins s-a simțit influența filosofiei germane clasice, a lui Kant și Hegel, în recunoașterea substanțialității fenomenelor sufletești, a celor de conștiință, în formularea rolului apercepției în reflectare, în elaborarea asociațiilor de idei, a experienței anterioare, a voinței, a stabilirii relațiilor dintre oameni. Psihologia încă nu era născută, iar disputarea problemelor de acest fel se făcea încă pe

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
inspirată din teoria lui Leibniz asupra apercepției, este mai articulată și cuprinzătoare. Mai mult, la Wundt, formularea problemei apercepției va fi un bun pretext de a aduce pe același tărâm o serie de alte influențe și efecte determinante ale vieții sufletești, pe cele în care elementele senzorial-asociative se întâlnesc cu cele logice, cu cele involuntare, etc. Descoperirea și reprezentarea legităților și cauzalității care acționează la nivelul fenomenelor psihologice a fost cel de al patrulea obiectiv de bază al preocupărilor lui Wundt

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
oamenilor, a imenselor energii care se pot ascunde în spatele problematicilor legate de experiența acestora, a conștientizării propriei lor acțiuni, a dinamicii "eu"-lui fiecăruia, ca parte a sistemului social din care făceau parte. O asemenea metamorfoză a "interioarelor" acestei vieți sufletești a avut darul să bulverseze echilibrul ordinii ecleziaste, teologia și reprezentații bisericii au fost prinși pe picior greșit. Se creează premisele ca întreaga tradiție creativă franceză să fie tezaurizată și ca anterioarele cugetări făcute asupra sufletului să devină obiect de

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
În 1876 fondează și conduce Revista de filosofie, în care s-a îngrijit să găsească tot mai mult loc pentru studiile de psihologie. Întrevede perspectivele cunoașterii psihologice, spunând că aceasta trebuie să fie diferită de metafizica sterilă, să studieze fenomenele sufletești, să aibă un statut comparabil cu cel al celorlalte discipline ale științelor naturii, cu biologia, cu fiziologia în particular. În studiile sale s-a străduit să confere proceselor psihice: memoriei, emoțiilor, fundamente organice necesare, să le completeze cu cele proprii

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
asupra imaginației creatoare care a apărut în anul 1900 și un alt Eseu asupra pasiunilor în anul 1907. Toate aceste lucrări au fost scrise într-un spirit inconfundabil pentru tradiția filosofiei franceze, cu o sensibilitate deosebită pentru problemele "adâncurilor" vieții sufletești, pentru manifestările dereglate ale vieții psihice, așa cum erau ele întâlnite în spitalele sau sanatoriile din acea vreme. Astfel, sub influența activității lui Charcot de la Spitalul Salpétrière, Ribot a văzut în bolile mentale o perspectivă investigativă experimentală distinctă de dezvoltare a

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
concret deasupra naturii, unde, în bună sfidare a Sf. Augustin, acesta i-a luat locul divinității, în Ceruri, unde a fost făcut Dumnezeu. S-a realizat acest lucru prin practicarea unui abil fetiș, de substituire a determinismului natural-istoric al vieții sufletești inclusiv a esenței sale religioase cu cel social istoric. În filosofia marxistă omul este un ateu, i-a fost permis să devină Dumnezeu, să ia locul sfinților din scrierile biblice sau din cultura bisericească. El este cetățeanul anonim (comunist) din

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
1890, Tarde a pornit de la descrierea formelor diferite de interinfluențare dintre oameni. El a arătat că asimilarea individuală a diferitelor credințe, sentimente, stă la baza atitudinilor sociale. Gândurile și sentimentele sugerate din exterior sunt cele care decid asupra însemnătății acțiunilor sufletești, având influență și asupra stării de somn și veghe. Acest fapt, al sugestiei, face posibilă diferențierea dintre determinările fiziologice și cele sociale. În cea de-a doua lucrare a sa, Logica socială, apărută în 1895, Tarde spune că omul poate

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
pe cale culturală. X. PRINCIPALELE CURENTE ȘI ORIENTĂRI 1. Alegerea apelor în psihologiei În istoria societății omenești, criza economică și socială a deceniului al treilea al secolului trecut, al XX-lea, a însemnat cea mai serioasă provocare făcută științei psihologiei. Viața sufletească a omului concret se cerea explicată dintr-o perspectivă filosofică nouă, mai completă. În viața socială a oamenilor s-au produs prea multe transformări care cereau o reechilibrare cu natura, trebuia redescoperit și reinterpretat suportul organic al vieții sufletești, noi

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
Viața sufletească a omului concret se cerea explicată dintr-o perspectivă filosofică nouă, mai completă. În viața socială a oamenilor s-au produs prea multe transformări care cereau o reechilibrare cu natura, trebuia redescoperit și reinterpretat suportul organic al vieții sufletești, noi dimensiuni ale substanțialității acesteia trebuiau luate în considerare cele care se clădesc în raport cu semenii, cu statul și biserica. Toate aceste aspecte se formulau în contextul în care în fața omului de rând amenințarea șomajului devenise o realitate cotidiană, individul asista

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
experimentală a senzațiilor percepțiilor, sentimentelor, ci pe descrierea fluxului empiric al intuiției sensibile, a celei care să asigure trecerea la existența concretă, cu care a pretins să pună în evidență existența unor forme și structuri esențiale ale ființei, ale vieții sufletești. Suflul unei asemenea perspective filosofice a pătruns în laboratorul de psihologie al lui G.E. Müller (1850-1934), unde a influențat modul de ființare a proiectelor de investigație experimentală a unor psihologi ca E.R. Jansch (1883-1940), D. Katz (1884-1953), E. Rubin (1886-1951

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
reflexologic În toate marile centre universitare și culturale de pe glob, unde nașterea psihologiei a putut fi nășită cu succes, unde dezvoltarea ei a putut fi pusă pe trasee cu fundamentare experimentală, a reapărut formulată antica problemă a raportului dintre viața sufletească și cea corporală. Această problemă a ajuns reformulată în diverși noi termeni, în contextul redeschiderii porților de legătură dintre funcțiunile sufletești sau psihice și diversele structuri viscerale ale organismului, de anatomie și fiziologie. S-a întâmplat acest lucru deopotrivă sub

Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]