12,690 matches
-
Premierul Viktor Orban a postat fotografii cu simboluri ale așa-numitului „ținut secuiesc” și „Ungariei Mari”, după ce a participat la Universitatea de Vară „Tusvanyos”, de la Băile Tușnad. (foto 9). Promovarea de către primul ministru ungar a simbolurilor „Ungariei Mari” și ale „ținutului secuiesc” doar la o zi după ce s-a pronunțat pentru „relații eficiente” româno-ungare este complet inacceptabilă, a precizat Ministerul Afacerilor Externe.
FEŢELE PREMIERULUI () [Corola-website/Journalistic/296429_a_297758]
-
optică față de ceea ce spunea în 1991, iar câteva extrase din document sunt relevante pentru interesele pe care le servea László Tőkés doar câțiva ani mai târziu: „astăzi, în conformitate cu legislația europeană, ar fi din nou posibilă acordarea unui statut special legal Ținutului Secuiesc; cel mai important obiectiv pentru anii următori va fi recunoașterea legală a drepturilor colective și implementarea lor; cei 1,5 milioane de maghiari din România nu vor să renunțe nici la pământul lor natal, nici la identitatea lor; maghiarii
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
nici la pământul lor natal, nici la identitatea lor; maghiarii sunt tratați ca cetățeni de mâna a doua în România; maghiarilor din România li se refuză drepturile de care se bucură aproape toate minoritățile naționale din Europa; rezervele strategice ale Ținutului Secuiesc - sare și ape minerale - sunt controlate de autoritățile centrale; soluția legală pentru aceste probleme: acordarea autonomiei teritoriale; Ținutul Secuiesc să devină o entitate administrativă regională unică, unitară; regiunea ar trebui să aibă propriile organisme legiuitoare și executive; acordarea statutului
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
România; maghiarilor din România li se refuză drepturile de care se bucură aproape toate minoritățile naționale din Europa; rezervele strategice ale Ținutului Secuiesc - sare și ape minerale - sunt controlate de autoritățile centrale; soluția legală pentru aceste probleme: acordarea autonomiei teritoriale; Ținutul Secuiesc să devină o entitate administrativă regională unică, unitară; regiunea ar trebui să aibă propriile organisme legiuitoare și executive; acordarea statutului de limbă regională oficială pentru limba maghiară; folosirea liberă a simbolurilor naționale ungare și a emblemelor secuiești”. Pe scurt
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
reprezenta să ajungă vicepreședinte al Parlamentului European. În aceste condiții, discursul despre autonomia teritorială a crescut exponențial, Tőkés ajungând chiar să traseze granițe în interiorul României: „Avem de gând să introducem autonomia teritorială și în alte regiuni în afară secuimii, în ținuturile așa-numite Partium, adică Bihor și Satu Mare, unde suntem în relativă majoritate într-o oarecare regiune”. Din ce în ce mai vizibilă cu ochiul liber, turnura devoțiunii lui Tőkés spre Ungaria a înregistrat noi și noi episoade. În anul 2013, de pildă, fostul pastor
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
din nou despre autonomia așa-numitului „ținut secuiesc”: „Acum trebuie să acționăm, nu mai putem amâna, acum este timpul pentru autonomie. Avem un Consiliu al Autonomiei care face eforturi să elaboreze documente, să formuleze revendicări și, mulțumită acestor persoane, autonomia Ținutului Secuiesc a urcat pe lista priorităților în Europa”. În paranteză fie spus, acestea s-au dovedit din nou elucubrații. La Universitatea de Vară „Tusványos”, de la Băile Tușnad din vara acestui an, europarlamentarul Ungariei, László Tőkés se plângea că reprezentanții maghiarilor
Pe cine reprezintă László Tőkés… () [Corola-website/Journalistic/296472_a_297801]
-
a fost copleșitor. Coroborat cu dezamăgirea dureroasă cu care fuseseră primite și minciunile grosolane din primele zile ale Revoluției și filmul execuției cuplului Ceaușescu, scenele de o brutalitate cutremurătoare din Bucureștiul invadat de „mareea neagră” au conferit României statutul de ținut al anomiei și violenței pe care nici azi nu l-a putut depăși în imaginarul european. Mai multe acțiuni și intervenții publice din zilele imediat următoare - mai ales cele de la TVR „Liberă”- mi-au sugerat că puterea recent legitimată prin
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
Scriitorilor din România, dar cunoscut publicului român grație unei singure traduceri, și aceea apărută în 1984 (!), este un romancier, poet și eseist de cursă lungă, un Faulkner al secuimii, autor al unui impresionant ciclu romanesc ce prezintă lumea multiculturală a ținutului Trei Scaune pe durata mai multor generații. Demeny Péter, poet și eseist clujean (n. 1972), autorul a șase volume de poezie, este un reprezentant de seamă al liricii maghiare nouăzeciste, iar L. Simon László (n. 1972), doctor în filologie și
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
pentru necesitățile demonstrației. Sub pana lui Transilvania - tema unică și obsesivă a poeziei - va fi la fel de „inventată” ca și limba în care e descrisă. Încă de la primele poezii, provincia natală a lui Goga apare ca un fel de ținut magic, aflat sub puterea unui blestem misterios. Ceva grav și inexplicabil s-a petrecut în acea parte a lumii, pentru că locuitorii ei au în permanență un aer halucinat, somnambul, mișcînduse sub forma unui popor de umbre. Românii ardeleni ar fi
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
CRĂCIUN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.59) Satul Crăciunești din comuna Drăgușeni, ținutul Vaslui își are numele de la un oștean pe care-l chema Crăciun. Aceste locuri i le-a dăruit Ștefan cel Mare ca răsplată pentru vitejiile lui.
Cr?ciun [Corola-other/Imaginative/83516_a_84841]
-
TOFIN DELEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume TOFIN DELEANU care, a avut în stăpânire acest deal.
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
FRAȚII MIRCEȘTI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 294. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta din vremea lui Ștefan cel Mare. De la frații Mircești a rămas și numele satului.
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA.
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
STAN POSATNICUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
MICȘUNA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-al lui Ștefan cel Mare, precum și dintr-un alt oștean numit MICȘUNĂ
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința lui în slujba ce-a avut.
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit-o unui ostaș viteaz al lui, pe care-l chema Crasnaș de la care a
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ. Și astăzi, când ară oamenii mai adânc, cu plugul, găsesc cărămizi
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
GÂRCEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele satului GÂRCENI.
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
dar nu se poate citi. Bătrânii spun că sub stâlpul acesta este îngropat un căpitan ROȘCA, care a căzut mort într-o bătălie de-a lui Ștefan cel Mare, pe Valea lui Ștefan-Vodă. Acest stâlp se află în comuna Moșna, ținutul Fălciului.
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
Domnul, cum a auzit, a poruncit: - Plugul fratelui tău de acum al tău să fie și eu îți dăruiesc movila să fie a ta veci de veci, ca să fii și tu în rândul gospodarilor chiaburi. este în comuna Miclești, ținutul Vaslui.
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83504_a_84829]
-
Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan cel Mare, cam odată cu biserica din Scânteia. Movila asta a fost făcută să
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan cel Mare, cam odată cu biserica din Scânteia. Movila asta a fost făcută să slujească de pază, ca atunci când vor veni varvarii să se deie de știre din bună vreme
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
și pietre sfărmate, de Ștefan cel Mare, cam odată cu biserica din Scânteia. Movila asta a fost făcută să slujească de pază, ca atunci când vor veni varvarii să se deie de știre din bună vreme. o) Aproape de satul Solești, comuna Solești, ținutul Vaslui, sunt 2 movile, care ar fi din vremea lui Ștefan-Vodă pentru paza de varvari.
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]