43,150 matches
-
o hiperpolarizare a membranei. Astfel se explică cum același mediator poate determina excitație și contracție în anumite teritorii și inhibiție cu relaxare în alte teritorii. I.5.2.2. Mecanisme hormonale Contracția mușchiului neted poate fi declanșată sau inhibată în absența oricăror influențe nervoase și fără apariția unor potențiale de acțiune. În acest sens, pot fi menționate efectele unor factori locali (CO2, O2, acid lactic, K+) și ale unor hormoni circulanți sau locali (noradrenalina, adrenalină, histamină, ocitocină, serotonină etc.), care determină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prin punțile stabile actină-miozină, ce rezultă din caracteristicile kinetice ale ciclului de reacție (detașarea lentă a punților în care lanțul ușor este defosforilat). În unele miocite netede, fosforilarea lanțului ușor al miozinei este menținută la un anumit nivel chiar în absența unor stimuli externi, rezultând un tonus muscular bazal intrinsec. I.6. MEDIAȚIA CHIMICĂ ORGANO-VEGETATIVĂ Ion HAULICĂ Transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul sau de la celula nervoasă la organul efector se realizează în majoritatea cazurilor cu participarea obligatorie a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale organismului inima își reglează și adaptează activitatea contractilă ritmică prin mecanisme de autoreglare și control pe căi neuro-umorale complexe intrinseci și extrinseci. A. Mecanismele intrinseci au la bază capacitatea inimii denervate sau chiar izolate, de a se contracta în absența oricăror influențe nervoase sau umorale din afară. Îndeplinind rol de pacemaker cardiac, mecanismul intrinsec realizat și întreținut prin procese electrochimice și metabolice celulare, asigură contractilitatea ritmică cu frecvență și forță contractilă variabilă în funcție de gradul de umplere și întindere diastolică a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de nazo-faringe, laringe, trahee, bronhii și bronhiole prezintă o zonă de conducție (superioară) și o zonă respiratorie propriu-zisă (inferioară). Caracteristic căilor respiratorii superioare este prezența scheletului cartilaginos, țesutului musculo-elastic, plexului vascular submucos și epiteliului ciliat. La nivelul căilor respiratorii inferioare, absența cartilajelor din teritoriul bronșiolar este supleată de prezența surfactantului pulmonar secretat atât de celulele Clara bronșiolare, cât și de pneumocitele de ordinul II alveolare. Reducând tensiunea superficială de la nivelul suprafeței alveolare, aceasta menține canalele alveolare deschise, permițând deplasarea aerului până la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipopnee/Durata somnului în minute x 60. Astfel, s-a ajuns la definirea SAOS ca sindrom caracterizat de perioade de apnee sau hipopnee nocturnă, însoțite de efort costo-diafragmatic, sforăit, hipoventilație pulmonară și desaturarea oxigenului arterial. Apneele centrale se caracterizează prin absența simultană atât a fluxului aerian, cât și a mișcărilor respiratorii toracice și abdominale. În comparație cu apneele obstructive, acestea sunt mult mai rare, întâlnindu-se mai ales la vârstnici și nou-născuți. Ele se produc în timpul somnului profund cu unde lente (non-REM) și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
permite chimului ileal să pătrundă în colon, astfel încât să poată avea loc procesele de absorbție a apei și a sării la acest nivel. Motilitatea interdigestivă. Complexul motor migrator (CMM) evidențiază pe înregistrarea într-un singur punct trei faze (15-30 min): absența contracțiilor (I), contracții neregulate (II) și contracții regulate (III; 8-15 min). CMM reprezintă un mod ciclic de activitate electrică a intestinului. CMM este compus din două tipuri de unde: - lente, ritmice, permanente, cu aspect sinusoidal, constituind ritmul electric de bază; - rapide
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nocivi. II.4.9.1. Reglarea motilității intestinale Motilitatea intestinală este asigurată miogen, nervos și umoral. La baza fenomenelor mecanice intestinale segmentare stă activitatea miogenă spontană a însăși fibrelor musculare netede. Ea este dependentă numai de factori metabolici în condițiile absenței reglării nervoase și umorale (condiții experimentale) și influențată, modulată și reglată neuro-umoral în condiții fiziologice. Reglarea nervoasă este reflexă și se realizează prin inervația intrinsecă și extrinsecă. Reglarea locală intrinsecă asigură îndeosebi mișcările peristaltice, fapt dovedit de persistența acestora în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și una discontinuă, întreruptă de sinapsă, pentru fibrele circulare. Activitatea în totalitate a plexurilor intramurale este în final unitară, ele integrând aferentele senzitive parietale de la nivelul plexului submucos Meissner cu neuronii eferenți ai plexului mucos Auerbach. Stimularea motricității intestinale în absența inervației extrinseci este determinată mecanic (distensie, atingerea mucoasei) și chimic (soluții hipotone, hipertone și acide). Activitatea neuro-musculară intrinsecă a intestinului subțire, care are rol numai în declanșarea mișcărilor, este controlată și coordonată de inervația extrinsecă. Aceasta, fiind dublă și antagonistă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aproximativ 70% din cantitatea ingerată. II.4.9.4. Reglarea funcției motorii a intestinului gros. Se realizează asemănător celei a intestinului subțire. Ca și aici, celulele musculaturii netede ale colonului au capacitatea de a se contracta spontan și automat în absența oricărui stimul nervos sau umoral, dar cu o frecvență mai mică. În ceea ce privește reglarea nervos-reflexă, colonul proximal are un grad mai mare de automatism, putând să-și efectueze aproape normal funcția motorie în condiții de vagotomie, în timp ce colonul distal prezintă în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervos-reflexă, colonul proximal are un grad mai mare de automatism, putând să-și efectueze aproape normal funcția motorie în condiții de vagotomie, în timp ce colonul distal prezintă în acest sens posibilități mai reduse. Rolul predominant al inervației intrinseci este inhibitor; în absența acesteia, intestinul gros prezintă contracții tonice. Inervația parasimpatică stimulatoare este asigurată de vag pentru colonul proximal (parasimpaticul cranian) și de nervii erectori pentru colonul distal (parasimpaticul sacrat). Nervii splanhnici asigură inervația simpatică-inhibitoare. Ambele componente ale inervației extrinseci vago-simpatice influențează motilitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
realizează pe cale umorală și neuro-reflexă centrală. Principalul factor umoral îl constituie concentrația sanguină a hormonilor glucocorticoizi, reprezentați la om îndeosebi de cortizol. Sub influența acestuia, secreția de ACTH scade, realizând un veritabil mecanism de feedback negativ, și invers, crește în absența glucocorticoizilor din circulație. Administrarea de extracte corticosuprarenale sau de cortizol provoacă, de altfel, atrofia zonei corticale a suprarenalelor, similară cu cea observată după hipofizectomie. Hipertrofia compensatoare a corticosuprarenalei restante după suprarenalectomie unilaterală nu apare la animalul hipofizectomizat sau tratat cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adult sunt patologice și se însoțesc de manifestări clinice și metabolice de tip acromegalic. Creșteri fiziologice apar în timpul somnului, mai ales în fazele 3 și 4 de somn profund evidențiate electroencefalografic. Reglarea secreției de hormon de creștere este insuficient cunoscută. Absența unei glande sau organe-țintă face posibilă intervenția mai multor factori reglatori nervoși și umorali. O primă informație autoreglatoare o constituie concentrația plasmatică a STH. Prin reacții de feedback, aceasta determină stimularea sau inhibarea secreției hipofizare a hormonului. Ca factori stimulanți
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
controlul umoral al CRF hipotalamic. El este un polipeptid format din 41 de aminoacizi, secretat de zona hipofizotropă hipotalamică, respectiv de eminența mediană, în sistemul port hipofizar și transportat pe cale sanguină în hipofiza anterioară, în vederea stimulării secreției de ACTH. În absența CRF, hipofiza anterioară secretă doar mici cantități de ACTH, eliberate sub influența vasopresinei retrohipofizare. Ajuns pe calea circulației generale la nivelul teritoriului glandular suprarenal, ACTH activează adenilatciclaza membranară, inducând formarea rapidă de cAMR. Acesta activează enzimele implicate în sinteza hormonilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
deprimă nu numai secreția de renină, ci și pe cea de aldosteron. Un efect permisiv asupra secreției de aldosteron exercită și ACTH hipofizar. Prezența sa în cantități mici este indispensabilă inițierii biosintezei acestuia și creșterii eficienței factorilor reglatori menționați. În absența ACTH se produce o atrofie parțială a zonei glomerulate și totală a zonelor fasciculată și reticulată. Participarea posibilă a adrenoglomerulotrofinei de origine diencefalică sau epifizară la reglarea secreției de aldosteron, presupusă de Farel (1959), nu a fost confirmată. După unii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fotoperiodicității. Secreția de melatonină este stimulată de întuneric și inhibată de lumină. Ea crește de până la 10 ori în timpul nopții pentru a reveni la valorile bazale în cursul zilei. Melatonina este considerată hormon al întunericului. Ochii informează glanda pineală asupra absenței sau prezenței luminii pe calea nervoasă care trece prin nucleul suprachiasmatic. Fotoreceptorii retinieni preiau semnalele luminoase și le transmit la pineală pe căi diferite de cele care realizează percepția vizuală. Fluctuațiile secreției de melatonină contribuie la adaptarea ritmurilor biologice ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hormonal adecvat, antiperspirantele (ex., clorură de aluminiu), drogurile anticolinergice, toxina botulinică, unele psihotrope și chiar simpatectomiile endoscopice chirurgicale pot fi încercate cu rezultate satisfăcătoare. Pandisautonomia adevărată (Neuropatia pan-autonomă acută) Reprezintă instalarea acută a unei insuficiențe simpatice sau parasimpatice, în absența disfuncției nervoase somatice. Studiile neuropatologice au demonstrat inflamație-mononucleară a epinervului (Suarez și colab., 1994), reducerea numărului de axoni (Low et al, 1983), ca și regenerare axonală, sugerată de un număr crescut de axoni mici (Appenzeller & Narufeld, 1973). Disautonomia cu aspecte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
receptor-1). Majoritatea pacienților se pierd în prima copilărie de obicei prin hipertermie sau accidente fatale. Restul nu supraviețuiesc peste 25 de ani. Nu există tratament. HSAN 5 reprezintă insensibilitatea congenitală la durere cu anhidroză parțială. Se diferențiază de CIPA prin absența selectivă a fibrelor mielinice mici. Neuropatii senzori-motorii ereditare (HSMN) Există varietăți hipertrofice (tip I) și neuronale (axonale) (tip II), ce asociază astenie musculară și atrofie cu tulburări autonome, de tip vasomotor, sudomotor și pupilomotor. Disfuncția vegetativă se datorează mielinopatiei, demielinizării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
colonului distal și constipație cronică. Frecvența medie a bolii este de 1 la 5.000, cu un număr mai mare de cazuri la băieți decât la fete. Denumită și megacolon aganglionar, boala devine manifestă încă din prima copilărie, fiind datorată absenței formațiunilor nervoase ganglionare de la nivelul musculaturii netede a colonului recto-sigmoidian. La baza distensiei și dilatației anormale a segmentului terminal al intestinului gros și constipației cronice însoțitoare stă absența celulelor vegetative ganglionare indispensabile declanșării contractilității ritmice a musculaturii colonului rectal și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și megacolon aganglionar, boala devine manifestă încă din prima copilărie, fiind datorată absenței formațiunilor nervoase ganglionare de la nivelul musculaturii netede a colonului recto-sigmoidian. La baza distensiei și dilatației anormale a segmentului terminal al intestinului gros și constipației cronice însoțitoare stă absența celulelor vegetative ganglionare indispensabile declanșării contractilității ritmice a musculaturii colonului rectal și expulzării conținutului fecal. În lipsa celulelor nervoase ale plexurilor enterice Meissner și Auerbach ale colonului distal nu se poate realiza reflexul de defecație, compromițând realizarea defecației periodice. Pe plan
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai rele decât noi când este vorba despre teatru, literatura dramatică greacă nefurnizându-i niciun exemplu de personaje "asemenea nouă". Va trebui să așteptăm drama burgheză pentru ca un asemenea caz să fie exploatat. Eșecul genului în fața publicului va arăta că absența transformării în procesul de reprezentare, numai trecând de la obiectul model la obiectul construit, nu este fecundă în teatru din punct de vedere estetic. Personajul dramatic, asemănător nouă din toate punctele de vedere, nu ne impresionează. Pentru că cei ce reprezintă, reprezintă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care acționează și formează drama. Să notăm că Aristotel, în Poetica, face distincție între tragedie și comedie nu numai prin noblețea sau inferioritatea personajelor, dar și prin efectul produs asupra spectatorului, lacrimile sau râsul, care se manifestă în funcție de prezența sau absența durerii manifestate de autor. În partea Poeticii care ne-a parvenit, Aristotel tratează în special despre tragedie și epopee. După planul anunțat în capitolul I, lucrarea conținea și o examinare a comediei. Din păcate, nu avem decât o definiție succintă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scenă situații banale și cotidiene, mai impresionante, după părerea lui, decât evenimentele grandioase care se întâmplă în tragedie. Caracterul neobișnuit al eroilor de tragedie îl plictisește profund. Antoine Houdar de la Motte (1672-1731) deplânge, în Al Doilea Discurs (Second Discours, 1722), absența, în sânul tragediei, a "acestor acțiuni frapante care cer fast și spectaculos." De aceea și dorește el suprimarea unităților care, prin constrângerile pe care le impun, îl împiedică pe autorul dramatic să creeze situații emoționante, și proslăvește o tragedie în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mașinării și intermedii muzicale. Comparând, la Biblioteca din Pavia unde face o ședere cu ocazia studiilor sale de drept, starea teatrului italian cu cea a teatrului altor țări din Europa, adică a teatrului englez, spaniol și francez, Goldoni deplânge, întristat, absența unor texte dramatice italienești de seamă. "Scotocind mereu prin această bibliotecă, scrie el în prima parte a Memoriilor sale, am văzut teatre englezești, teatre spaniole și teatre franțuzești; nu am găsit niciun fel de teatre italienești. Erau pe ici pe
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Spectrul unui actor l-a deteriorat și nu-l mai putem da deoparte pe uzurpatorul visurilor noastre. (....) Reprezentația unei capodopere cu ajutorul unor elemente accidentale și umane este antinomică. Orice capodoperă este un simbol, iar simbolul nu suportă niciodată prezența omului (...). Absența omului mi se pare indispensabilă."13 Teatrul, după spusele lui Mallarmé în Creionat la teatru (Crayonné au théâtre 1897), este "de esență superioară". Smulgându-ne timpului, ne introduce într-o lume transcendentă, în care nu este posibilă vreo încarnare. El
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sculpturii, cu privire la care se pun deja întrebări destul de ciudate? Fi-va ființa umană înlocuită de o umbră, o reflectare, o proiecție de forme simbolice sau de o ființă ce ar avea aspectele vieții fără a avea viață? Nu știu; dar absența omului mi se pare indispensabilă. Când omul intră într-un poem, imensul poem al prezenței sale stinge totul în jurul lui. Omul nu poate vorbi decât în numele lui însuși; și nu are dreptul să vorbească în numele unei mulțimi de morți." Lugné-Poe
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]