14,112 matches
-
porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă umedă ("delta Jijiei") cu adâncimi variabile (maximum 0.5 m). În această zonă umedă vor cuibări în timpul verii păsările migratoare care vin din nordul Europei și se îndreaptă spre Delta Dunării . "Delta Jijiei" urmează a fi amenajată pentru turism și pescuit sportiv.
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
este un gen de opt sau nouă specii de arbori mici cu frunze mari și fructe, native pentru America de Nord. Genul include cele mai mari fructe comestibile orginare din America de Nord. Sunt arbori mici ca înălțime, care cresc pe soluri fertile de adâncime mare. Numele, ortografiat și paw paw, paw-paw sau papaw, derivă probabil de la cuvântul spaniol "papaya", posibil de la similaritatea cu fructul lor. se află în aceeași familie, Annonaceae, cu custard-apple, cherimoya, sweetsop și soursop, și este singurul membru al acestei familii
Pawpaw () [Corola-website/Science/301496_a_302825]
-
muntos, ce ținea din Dobrogea și până în Franța, numit de geologi azi Munții Hercinici. Ulterior, o parte a acestor munți s-au scufundat în oceanul ce-i înconjura. Forajele care se fac pentru descoperirea de petrol și gaze naturale la adâncimi de 1.500-2.000 m, dau de vârfurile foștilor munți. În picioare au mai rămas Munții Dobrogei și Masivul Central Francez, care au fost tociți de eroziune, semănând azi cu niște podișuri. După ce s-au ridicat Carpații din ocean în
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
pe canal: Leśniewo Górne, Leśniewo Dolne, Guja (Piaski), Bajory Male (două blocaje). Blocajul în Leśniewo Górne merită o atenție deosebită din cauza sale masivității zidurilor de beton, precum și cel din satul Guja, de blocare și operare. Laul are aproape 9 km2, adâncimea ajunge la 28m. Acest lac 5,5 km lungime și 2 km lățime este intercalate de două golfuri - Paluszek și Kal. Lîngă se află satul Kal în care s-au găsit urmele unei vechi așezări prusace. Un pic mai departe
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
înțelegeri cu Gabriel Bathory prin care sașii plăteau acestuia o răscumpărare în valoare de 3.000 florini pentru predarea cetăților Râșnov și Bran. Luptele din 1612 au dovedit necesitatea săpării unei fântâni în cetate, situată în centrul fortificației având o adâncime de 98 m, săpată direct în stâncă. Fântâna cetății a fost sapată în perioada 1623 -1640. Deși există legenda săpării fântânii de către doi prizonieri turci, cărora li s-a promis eliberarea la terminarea lucrării, fântâna a fost amenajată de către meșteri
Cetatea Râșnov () [Corola-website/Science/313040_a_314369]
-
ca volum (după lacul Baikal și lacul Tanganyika). Marea Caspică, deși mai mare decât lacul Superior, este sărată. Lacul Superior ocupă o arie de 82.400 km. Lungimea sa maximă este de 560 km, iar lățimea maximă de 260 km. Adâncimea medie este de 147 m, cea maximă fiind de 406 m. Lacul Superior conține 11.400 km³ de apă. Lungimea țărmurilor lacului, incluzând insulele, este de 4.385 km. Lacul se află la o altitudine de 180 m deasupra mării
Lacul Superior () [Corola-website/Science/313061_a_314390]
-
preotul polonez Clemens. În anul 1799, responsabil cu asistența spirituală a muncitorilor a devenit preotul polonez Jakub Bogdanowicz. Acesta a apelat la administrația salinei care, în anul 1806, a dat dispoziție să se sape în masivul de sare, la o adâncime de 21 metri, o mare și frumoasă capelă cu hramul Sf. Varvara, unde se rugau muncitorii înainte și după terminarea lucrului. În anul 1810 a fost sfințită o bisericuță de lemn la Cacica, la care se adusese deja din 1809
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
consolidare construite în spatele bisericii a fost construită o grotă din bucăți de stâncă în cinstea Maicii Domnului de la Lourdes. După aproape 30 de ani, preotul paroh Henryk Wochowski a decis să construiască o grotă nouă, de data aceasta mai în adâncime. Deoarece în urma precipitațiilor, zidul de gresie se sfărâma și se dovedise nerezistent la intemperii, grota a fost adâncită considerabil și înconjurată, în ambele părți, de galerii care aveau rolul de a servi pelerinilor veniți la hram ca loc de spovadă
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
ca loc de spovadă atunci când ploua și ca loc pentru distribuirea Sfintei Împărtășanii, în cazul în care vremea era nefavorabilă.. În anul 1936, a fost finalizată construcția noii grote Lourdes, care a fost construită în stil neogotic, având următoarele dimensiuni: adâncimea, în formă de semilună, este de 12 m, iar lățimea și înălțimea de 5 m. De asemenea, și galeriile au fost construite în formă de semilună, ele având 60 m lungime, 3 m lățime și 4 m înălțime. Pentru susținerea
Bazilica Adormirea Maicii Domnului din Cacica () [Corola-website/Science/313046_a_314375]
-
cetățeni ai unui stat inamic al Mării Britanii și că veneau dintr-un teritoriu sub controlul dușmanilor”". În decembrie 1999 s-a descoperit epavă navei, după indicațiile lui David Stoliar, având coordonatele aproximative 41°23'N 29°13' E, la adâncimea de 90 m, la 5 km nord de țărmul Turciei. Epavă a fost explorata și filmată de scafandrul turc Levent Yüksel.
Struma (navă) () [Corola-website/Science/313074_a_314403]
-
gălbui roșcate. Grosimea deluviului variază între 1,0 - 4,0 m. Depozitele proluviale se găsesc numai în versantul drept sub formațiunile argiloase deluviale și sunt alcătuite din nisip fin și nisip prăfos cu fragmente colțuroase de gresie dură, cuarțitică, până la adâncimi de 4,5 - 7,0 m. Pliocenul formează roca de bază și este constituită dintr-o succesiune repetată de argile marnoase cu nisipuri și intercalații subțiri de gresie. /4.p.1-3/ Trebuie amintit că regimul hidrochimic al lacurilor de baraj
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
piscicolă, poluări accidentale, etc). Analizele biologice și fizico-chimice fiind realizate în laboratoarele de hidrobiologie și hidrochimie ale D.A. „Apele Române” - Tg.Mureș. Recoltarea probelor se realizează pe afluenți și pe efluent, iar din lac în profile și pe paliere de adâncime reprezentative, din vara anului 1993 punctele de recoltare pe lac fiind balizate. /6.p.15/ - caracteristicile barajului: barajul este amplasat pe valea pârâului Cușmed, la 1,5 km în amonte de confluența cu Tîrnava Mică, are o înălțime de aprox.
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
gradul de umplere al acumulării, între 4,57 km și 6,54 km. - lățimea lacului: funcție de gradul de umplere, lățimea maximă (bmax) a lacului Bezid, variază între 570 și 860 m, iar lățimea medie (bmed) între 403 și 489 m. - adâncimea apei: măsurată la diferite grade de umplere și în zona de adâncime maximă (am. baraj), variază între 20 și 27 m. - adâncimea medie (Zmed): determinată prin raportul Zmed = V/ A (unde V = vol. lacului și A = sup. lui), la cota
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
km. - lățimea lacului: funcție de gradul de umplere, lățimea maximă (bmax) a lacului Bezid, variază între 570 și 860 m, iar lățimea medie (bmed) între 403 și 489 m. - adâncimea apei: măsurată la diferite grade de umplere și în zona de adâncime maximă (am. baraj), variază între 20 și 27 m. - adâncimea medie (Zmed): determinată prin raportul Zmed = V/ A (unde V = vol. lacului și A = sup. lui), la cota N.N.R. este de 8,15 m. - suprafața lacului: funcție de nivelele de umplere
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
a lacului Bezid, variază între 570 și 860 m, iar lățimea medie (bmed) între 403 și 489 m. - adâncimea apei: măsurată la diferite grade de umplere și în zona de adâncime maximă (am. baraj), variază între 20 și 27 m. - adâncimea medie (Zmed): determinată prin raportul Zmed = V/ A (unde V = vol. lacului și A = sup. lui), la cota N.N.R. este de 8,15 m. - suprafața lacului: funcție de nivelele de umplere variază între 184 și 285 ha. - timpul teoretic de retenție
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
întregime pe teritoriul unei singure țări (ca volum, Lacul Baikal din Rusia este mai mare) și al cincilea lac ca suprafață. Are o lungime de 494 km și o lățime de 190 km, lungimea țărmurilor fiind de 2.633 km. Adâncimea medie este de 85 m, iar cea maximă de 281 m. Conține un volum de cca. 4918 km de apă. Se află la o altitudine de 176 m deasupra nivelului mării , la fel ca și Lacul Huron, cu care comunică
Lacul Michigan () [Corola-website/Science/313115_a_314444]
-
fuseseră afectate când, în cursul lucrărilor de săpare a tunelurilor de metrou între satațiile Piața Unirii și Universitate, în trotuarul din fața pronaosului bisericii Colțea a fost construit un „zid de sprijin de protecție” din coloane forate. Atunci, la foarte mică adâncime (cca. 1-1,5m) au fost descoperite oase omenești.
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
lungul unor gârle și canale străjuiesc coloane de sălcii. O fitocenoză specifică Deltei este stufărișul, ce acoperă suprafețe întinse până la linia orizontului, oprindu-se ca un perete verde în jurul ghiolurilor, al japșelor, pe marginile gârlelor și canalelor. În apele cu adâncime mică, rizomul stufului se găsește în nămolul de pe fund. În apele mai adânci masivele de stuf formează plaurul, o pătură plutitoare de stuf, ce se formează din împletirea rizomilor, a rădăcinilor, legate între ele cu humus și aluviuni aduse de
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
porți poate să dureze între 16-20 zile, construirea porții de la alegerea materialului până la ridicarea lui se poate face în 6 săptămâni. Ornamentele specifice sunt aplicate manual, respectând atât tradiția, cât și preferințele viitorului proprietar. Sculptura în relief poate să aibă adâncimea între 5-10 mm. După finisare, poarta este impregnată cu ulei de in. În afară de porțile ornamentate cu sculpturi există și modelul simplu, denumit „poartă legată”. Ca structură este identică cu poarta secuiască sculptată, doar că suprafața porții nu este acoperită cu
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]
-
cicluri sunt: ciclul paleogen miocen-inferior cu eocen reprezentat de conglomerate și greșii, oligocen în facies grezos și acvitanian cu conglomerate, gresii și intercalații de argile; ciclul miocen alcătuit din depozite burdigaliene (conglomerate la zi între Topolog și Olănești și la adâncime în rest), badenian (marne, argile și sare la Ocnele Mari) și sarmațian inferior (gresii, marne); ciclul sarmato-pliocen cu caracter transgresiv care înaintează mult la vest de Olt alcătuit din marne nisipoase slab cimentate, argile, nisipuri, marne cu intercalații de cărbuni
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de peste 4,01 km / km². Suprafețele cu valori de peste 4,01 km/km² acoperă 21,1 % din totalul comunei. Valoarea maximă a densității fragmentării reliefului = sud-vestul comunei (4,77 km / km²) iar valoarea minimă, în nord-est (1,00 km/km²). Adâncimea fragmentării reliefului are în general, valori inverse cu cele ale densității fragmentării, rețeaua hidrografică intermitentă realizând o săpare a malurilor mai puțin accentuată. Ea descrește odată cu altitudinea, în perimetrul vetrelor localităților fiind în medie sub 100 - 150 m. Adâncimea fragmentării
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
km²). Adâncimea fragmentării reliefului are în general, valori inverse cu cele ale densității fragmentării, rețeaua hidrografică intermitentă realizând o săpare a malurilor mai puțin accentuată. Ea descrește odată cu altitudinea, în perimetrul vetrelor localităților fiind în medie sub 100 - 150 m. Adâncimea fragmentării reliefului impune nivelul de bază al văilor temporare, determinănd gradul lor de eroziune al versanților. Valori sub 50 m/km² sunt puține (7,5%) și le întâlnim în lunca râului, în perimetrul vetrei satelor Vărbilău și Coțofenești (aici avem
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
cu valori cuprinse între 51 - 100 m/km² ocupă o suprafață mai mare (17,5 %), în zona de confluență a Vărbilăului cu Slănicul și pe teritoriul satului Poiana Vărbilău. Cea mai mare suprafață a comunei (41,2 %) are valori ale adâncimii fragmentării reliefului cuprinse între 101 - 150 m/km² și ocupă: tot nord-vestul localității, dealul Tâmpa și vestul satului Coțofenești. Între 151 - 200 m/km² avem 27,1 % din teritoriu, cu răspândire în zona versantului stâng al Slănicului, Podu Ursului, Sinești
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
faptului că cea mai mare parte a suprafeței comunei (38,82 kmp. din 42,06 kmp.) se găsesc în cadrul bazinului râului Vărbilău, majoritatea referirilor hidrografice s-au făcut la acest bazin. Nivelul apei freatice se află la 1 - 3 metri adâncime în zona de luncă și la 4 - 10 metri în zona teraselor inferioare. În hidrografia comunei se impune râul Vărbilău, cel mai mare afluent al Teleajenului, care are o lungime de peste 36 km (11,92 km pe teritoriul comunei) și
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
de sute de cutremure mici în fiecare săptămână. Cutremurele pot începe să crească de ani înainte de o erupție de fapt, începe: 1975 și 1984, erupții au fost ambele precedate de una la doi ani de activitate seismică a crescut la adâncimi de mai puțin de 8 mile (13 km). Un alt tip de activitate seismică are loc în orele care preced unei erupții. Așa-numita tremor armonica este un continuu "huruit", care contrastează cu activitatea seismică normală de șocuri bruște și
Mauna Loa () [Corola-website/Science/313486_a_314815]