17,219 matches
-
cu brațe reci, cu părul lung, bălai, cu forme perfecte și această Venere trebuie să fie blîndă, pururi fecioară, ca Madona, ca un înger și să iubească pe poet"... "Acest ideal de "iubită" e o fantasmă, după care în zădar aleargă, în zădar vrea să o cuprindă "din valurile vremii"; la cea dintîi atingere, năluca piere, se preface în fum și poetul plînge, sufere sincer. Poetul înțelege că femeia pe care o iubește este o plăzmuire a imaginației sale, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Eminescu... În asemenea concepție de iubire, rolul femeii este să rămîie o păpușă ca un înger, cu părul lung, balai, care nu știe decît să sărute și să îmbrățișeze, să se plimbe pe lac, la lumina lunei, ori să alerge în pădure ca un copil, într-un cuvînt o păpușă frumoasă ca formă, menită să ațîțe nervii poetului"224. Niculai Zaharia: "Poate că am greși, dacă am susține că Eminescu a cîntat totdeauna numai pe o anumită amantă. Amantele din
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să-i deie pe viață un ajutor, nu ar face rău; căci altfel am crea un precedent. Pentru cetățeanul literatul Eminescu, sau făcut subscripțiuni, de către amicii și cunoscuții săi. Cînd ni se cere casarme, care să dărîmă, pentru aceasta să alergăm la împrumuturi, și banii afectați pentru asemenea cheltuieli pînă la finele anului financiar să-i dăm în ajutoare, aceasta ar fi incorect. Deci propun a se interveni prin D-l prefect la minister." D-l (Andrei) Manea: Dacă este a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de o incapacitate de a resorbi pofta de consum, orice saturare a unei nevoi fiind însoțită imediat de noi cereri. De aici și tradiționala întrebare: de unde vine această escaladă fără sfârșit a nevoilor? Ce-l face oare pe consumator să alerge mereu după ceva? Pe urmele lui Veblen, sociologii critici ai anilor 1960-1970 s-au străduit să răspundă acestor întrebări deconstruind ideologia nevoilor, interpretând consumul ca o logică a diferențierii sociale. Nu există obiect dezirabil în sine, nu există atracție a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
mediului, distrugerea biodiversității, încălzirea climei. „Arde casa!”: dacă nu facem nimic, în curând vom fi incapabili să asigurăm un viitor decent copiilor noștri. Sub aparența lui homo felix, până la urmă nimic altceva decât dezlănțuirea puterii de dragul puterii ne face să alergăm drept spre prăpastie. Astfel, din ce în ce mai multe anateme aruncate asupra modernității trec de la roșu la verde: vicii private, dezastre ecologice; fericirea prezentă - infernul generațiilor viitoare; paradisul promis al abundenței - puterea apocalipsei. Tabloul schițat e unul alarmant. În ritmul actual de creștere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
nu este cel real? Da, se poate. Primul preț care se spune este ceea ce eu numesc „numărul dorit”, adică suma pe care vă doriți ca cealaltă persoana să o accepte. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, reprezentantul de vânzări ar alerga înpoi la firmă strigând „Nu-mi vine să cred ce mi s-a întâmplat. Eram la fima XYZ pentru a negocia prețul la niște echipamente pentru sediul lor central. Am prezentat propunerea și ei m-au întrebat care este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Saskia" (1996) critică relatările tipice despre globalizare, pentru că funcționează ca niște „narative ale evacuării”. Aceste narative se concentrează în special pe cultura globală, pe hipermobilitatea capitalului și pe puterea întreprinderilor transnaționale. Neglijând locurile unde se realizează producția materială pentru a alerga după informațiile avansate și tehnologiile de comunicare globală, uităm de capitalul legat de un anumit spațiu, care este încă, cel puțin în parte, legat de teritoriile naționale. Concentrându-ne asupra practicilor care formează infrastructura necesară producerii și reproducerii capitalului global
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Pe unde cică stafii se arată La miezul nopții...1 Este spațiul întâlnirii cu Gorgo și cu fantomele, spațiul în care oricine își poate pierde ușor mințile. În finalul scenei, Julietei i se pare că vede fantoma (ghost) lui Tybalt alergând după Romeo. Când bea licoarea destinată să o „ucidă” timp de patruzeci și două de ceasuri și să-și salveze astfel iubitul, fata rostește o frază cel puțin ciudată: „Romeo, vin la tine, beau pentru tine, Romeo”, ceea ce ar putea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
desenul unui cap de idiot care se strâmbă la el clipind din ochi (a blinking idiot), mutra unui țicnit (a fool’s head) în care își recunoaște propria imagine, în timp ce textul de pe sul vorbește de data asta despre cei ce, alergând după umbre, merită să primească doar umbre. Oare desenul acesta nu este o altă mască a morții, în dimensiunea ei derizorie? În sfârșit, în sipețelul de plumb deschis de Bassanio stă închis un portret al Porției, un portret destul de ciudat
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nu poate fi reprezentat, ideea despre teatru a lui Craig e însoțită de o dezamăgire ce ține de însăși esența acestei arte. Ca și cum teatrul ar fi sortit să vâneze neobosit fantomele, deși știe prea bine că, aidoma lui Ahile, care alerga după umbra lui Patrocle voind să o prindă și să o strângă la piept, nici el nu va îmbrățișa vreodată altceva decât vidul. Există fără îndoială o strânsă legătură între caracterul nereprezentabil al operelor lui Shakespeare și fascinația pe care
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
deasupra patului, dar și crucile întâlnite la răspântii în plimbările făcute împreună cu mama sa, cruci care îl atrăgeau mai mult decât orice altceva; Cimitirul - acel „loc extraordinar” unde „oamenii se odihnesc sub pământ” și pe aleile căruia îi plăcea să alerge când era copil. Nu trebuie, desigur, uitate nici serile când, înainte de culcare, mama îl punea să îngenuncheze ca să se roage cuiva nevăzut 1.Astfel, urmele lăsate în memorie poartă deopotrivă semnul atracției față de lumea reală (mama, ființele apropiate, goana prinpădure
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
doi părinți, chiar dacă în prezent ea nu pare a fi depresivă. În schimb, posibilitățile identificatorii ale acestei adolescente riscă s-o antreneze spre depresie sau spre tratament: părinții au descris în mod accidental nevoia repetitivă a lui Clémentine de a alerga în ajutorul prietenelor sale „cu probleme”, punându-se astfel în multe situații dificile. În cazul depresiei de inferioritate, două serii de factori de origine familială pot antrena adolescentul în această dinamică depresivă. În primul rând, proiecția unei idealizări excesive a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
astea, numai să vrea flăcăul să se lase în voia ei, nu fără a avea grijă să precizeze că dușmanii ei îi mai zic și Depravarea... Nobilă, perfectă, Virtutea ajunge lângă Heracle chiar în momentul plecării celeilalte. Fie prima a alergat, fie a doua merge încet sau chiar s-a oprit în drum, dar, dată fiind lungimea prozopopeii, sincronizarea merită o ajustare... Iat-o deci lângă adolescent. Ea îi propune cealaltă ramură a arborelui grecesc: singurul lucru care contează este valoarea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe o purificare a relațiilor dintre oamnei. Focul, familia, prietenia, limbajul, compasiunea coincid cu apariția orașelor, deci a civilității. Se produce o trecere de la nomadism la sedentaritate. Marte continuă totuși să-și păstreze rolul, deși Venus câștigă teren: astfel, oamenii aleargă după glorie și putere. Așa apar războaiele și violențele politice. În relație cu regii, apar zeii; politica și religia merg mână în mână. Prelucrarea metalelor permite atât confecționarea uneltelor creative ale tehnologiei, cât și a armelor distrugătoare folosite în conflicte
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
gândirea epicurismului ca o gândire aproape orientală... 4 Grădina universală. Critica universitară a punctat momentele în care Diogene din Oenoanda manifestă câte o particularitate față de maestrul său. Ocaziile de subiectivitate rămân rare în acea epocă, pentru că pe atunci nu se alerga, ca astăzi, după originalitate cu orice preț. Nimeni nu gândea noutatea ca o garanție sigură a profunzimii. De unde un număr considerabil de texte semnate Platon sau Aristotel, în literatura antică, și care n-au nimic de-a face cu autorii
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cu ele aici. Cel de-al doilea argument care atestă puterea și robustețea psihologiei românești este mult mai semnificativ decât primul. Psihologia românească nu numai că n-a fost cu mult în urma celei universale, dar a luat-o înaintea acesteia alergând cu doi, trei pași, dacă nu chiar cu mai mulți înaintea ei. Dau câteva exemple de notorietate în ordine strict cronologică. În 1932, Gheorghe Zapan, în teza lui de doctorat, lansa cercetarea experimentală a condițiilor de progres în actul învățării
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la capătul puterilor, Îmbrăcați În haine militare și civile. Erau țărani, funcționari, studenți, mobilizați În vederea recent alcătuitei armate naționale croate: chipuri acoperite de sudoare, guri deschise, ochi rătăciți de oboseală, arme ce atârnau de curele ori erau târâte prin țărână. Alergaseră patru kilometri cu tancurile dușmane pe urmele lor, și, sub soarele care calcina drumul, se mișcau cu cea mai mare Încetineală, aproape fantomatici, fără alt zgomot decât duruitul surd al exploziilor din depărtare și târșâitul pașilor lor prin glod. Olvido
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
sau a unei prese, reglarea carburatorului unei mașini, reglarea, calibrarea și alinierea unui circuit electric etc.) 3.3. Activități ale Întregului corp 86 I Balansarea (menținerea balansului sau echilibrului corpului pentru a preveni căderea atunci când stai În picioare, când mergi, alergi, te Îndoi etc. pe suprafețe Înguste, alunecoase, abrupte sau mișcătoare, de exemplu: mersul pe o grindă Îngustă la Înălțime, lucrul pe un acoperiș abrupt etc.) 3.4. Nivelul de efort fizic 87 S Nivelul de efort fizic (se indică prin
Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu () [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
pe calitățile masculine ce trebuie dezvoltate și exploatate: autoritate, combativitate și activitate. Laba piciorului Picioarele sunt puse în evidență în vis în multe moduri, fie și numai prin simplul fapt de a fi pieton, de a merge sau de a alerga. Picioarele înrădăcinează ființa în realitatea obiectivă și dezvăluie calitatea relației sale cu pământul. În vis, îl fac pe subiect să își pună întrebări cu privire la capacitatea sa de a concretiza ceva. Reprezintă trecerea de la dorință (cap) la realizare (picior). În plus
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
din lume pot deveni mai tolerabile atunci cand contribuția individului este recunoscută și lăudată. Cum poate un produs sau serviciu să-i ajute pe oameni să se simtă apreciați? 10. Oamenii vor să-și trăiască viața. Ați observat vreodată persoane care aleargă după o „viață bună” cu atâta frenezie încât nu pot încetini ritmul pentru a se delecta cu ceea ce au deja? Cum poate un produs sau serviciu să-i ajute pe oameni să-și trăiască mai mult viața? Andreea Zlate FACTORII
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
2); plictiseală (2); plin (2); punct (2); punctual (2); puțin (2); rămîne (2); răul (2); a sta (2); stație (2); suferință (2); școală (2); terminare (2); tot (2); universitate (2); din urmă (2); -; acuma; adevărul; pînă aici; ajuns; a ajuns; aleargă; alerga; cît am; a atinge un scop; apropie; se apropie; azi; bea; bine; binele; biruință; bucurie; bucuros; cale; carieră; ceas; pe centură; cer; cercul; cere; urmînd ceva; chin; ciudat; la colț; conduce; Costinești; cursuri; deal; degeaba; deocamdată; depăși; a depăși
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plictiseală (2); plin (2); punct (2); punctual (2); puțin (2); rămîne (2); răul (2); a sta (2); stație (2); suferință (2); școală (2); terminare (2); tot (2); universitate (2); din urmă (2); -; acuma; adevărul; pînă aici; ajuns; a ajuns; aleargă; alerga; cît am; a atinge un scop; apropie; se apropie; azi; bea; bine; binele; biruință; bucurie; bucuros; cale; carieră; ceas; pe centură; cer; cercul; cere; urmînd ceva; chin; ciudat; la colț; conduce; Costinești; cursuri; deal; degeaba; deocamdată; depăși; a depăși; deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mîna (2); nădejde (2); neajutorat (2); omenesc (2); omenie (2); omul (2); părinte (2); părinții (2); prietenos (2); a salva (2); salvare (2); spital (2); sufletist (2); susținere (2); voluntar (2); acțiune; a acorda; ajuta; a ajuta; alătura; alege; alegere; alerga; alina; altruist; pe alții; ambulanță; a apela; aproape; pe aproape; pe cel apropiat; apropiatul; apropiați; arată; asistent; atipic; a avertiza; azi; azil; babusea; ban; bate; un bătrîn; pe cei bătrîni; o bătrînică; beneficiu; bien; binefăcător; blîndețe; brațe; în bucătărie; bucurii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ști; o temă; Timofte; tîrg; totul; trăia; ține; ținea; țintește; se uită; una; vacanța; variante diferite; variație; a vedea; verb; vestimentație; vis; voie; voință; a vota; voturi; a vrea; ce vrea el; vreau; zar (1); 746/367/107/260/0 alerga: fugi (119); sport (85); repede (49); fuge (30); a fugi (28); sănătate (23); mișcare (21); fugă (18); efort (14); oboseală (13); grabă (12); maraton (10); fuga (9); picioare (9); libertate (8); copil (7); fotbal (7); fugea (7); iute (7); obosi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
părinți (2); pierdere (2); pierdere de timp (2); prietena (2); răbda (2); rămîne (2); răspuns (2); scaun (2); sosește (2); stau (2); timp pierdut (2); timpul (2); vara (2); vacanță (2); venire (2); vrea (2); în zadar (2); -; aeroport; afară; aleargă; alege; amînare; are; așteaptă; așteaptă-mă; așteptarea; a avea nevoie; banca; băiat; bătrîni; bucurie; bun; calm; călare; ceasul; cere; ceva; cine; cînd?; clipă; cointeresat; coleg; colega; copil; copilul; Crăciunul; credincios; credință; nu continuă; cugetînd; cunoaște; curs; dacă; degrabă; dentist; disperată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]