15,743 matches
-
o entitate care să se poată pretinde ori constitui într-o țară sau în ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mulți factori. Americanizarea îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi în folosul cuiva. Explicând acest metamorfism, care rămâne în ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că, la fel ca alte grupuri etnice, „conștient sau inconștient, ei au transplantat și adaptat la realitatea noii lor țări modelul existențial pe care îl cunoșteau și pe care au voit dinadins să îl prezerveze. Nu întâmplător, în ultimă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
controversată, deși a stârnit mereu dezacorduri, deci discuții, mai mult sau mai puțin justificate, o reprezintă aceea care privește începutul emigrării române în Lumea Nouă, ritmul și etapele ei, explicațiile acestora, numărul românilor care au traversat Atlanticul și au devenit americani, numărul celor întorși acasă, precum și numărul celor născuți în SUA, din foști imigranți români, și care se consideră constituenți ai comunității românilor americani etc. Această componentă a subiectului avut de noi în vedere nu se reduce la date statistice, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Lumea Nouă, ritmul și etapele ei, explicațiile acestora, numărul românilor care au traversat Atlanticul și au devenit americani, numărul celor întorși acasă, precum și numărul celor născuți în SUA, din foști imigranți români, și care se consideră constituenți ai comunității românilor americani etc. Această componentă a subiectului avut de noi în vedere nu se reduce la date statistice, chiar dacă acestea sunt foarte importante, dar rămân mereu greu sau imposibil de demonstrat, deci de acceptat. înainte de a încerca să stabilim dimensiunile numerice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
demonstrat, deci de acceptat. înainte de a încerca să stabilim dimensiunile numerice ale emigrației române transatlantice, vom lua în discuție, fără a intra în detalii, etapele acelei strămutări de populație care a determinat apariția, la un moment dat, a comunității românilor americani. Momentele emigrației au fost fixate, în general, în funcție de factorii temporali, completați de cei numerici și calitativi. Dar nu au lipsit încercările care au avut în vedere, la stabilirea și evaluarea fazelor de emigrare, și alte criterii. Așa, de pildă, Samuel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fixate, în general, în funcție de factorii temporali, completați de cei numerici și calitativi. Dar nu au lipsit încercările care au avut în vedere, la stabilirea și evaluarea fazelor de emigrare, și alte criterii. Așa, de pildă, Samuel Beck, abordând istoria românilor americani, identifica patru perioade de emigrare. Prima a fost, cum o numește el, the migrant worker period. Pentru a-și explica afirmația, el arăta că „the first migration took place in the last two decades of the nineteenth century and the
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
immigration are ambiguous and are a mixture of political and economic motives. Ostensibly the reunion of family members initiates the legal process, although political and economic motives may be the actual driving force”. A patra „revărsare” migraționistă propusă de specialistul american este the exile period. „This last period has taken shape in the last ten years or so and includes still relatively small numbers, but increasingly more vociferous people who have fled, been expelled, or otherwise sought political refuge in this
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
problema unei divizări temporale a acesteia, deși intenția exista. Șerban Drutzu și Andrei Popovici acceptau, în 1926, că emigrarea românilor către America ar fi început „cam între anii 1888-1890”, pentru ca 11 ani mai târziu, Andrei Popovici, revenind asupra istoriei românilor americani, să conceadă că „emigrarea lor a început în ultimii ani ai secolului trecut”. Gerald J. Bobango, referindu-se la aceeași chestiune, adică emigrarea românilor, stabilea că „after 1895 Romanian peasants began to swell the ranks”, precizând apoi că „Romanians describe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mișcării de imigrare și decesele survenite în cadrul grupului în anii ’30”. Alexandru Nemoianu consideră că primul val de emigrare s-a încheiat o dată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, dar identifică o a doua etapă a evoluției istoriei românilor americani, „cuprinsă între sfârșitul Primului Război Mondial și ultimii ani ai deceniului al patrulea din veacul al douăzecelea”, când, „poate fără să «conștientizeze», comunitatea românilor-americani a devenit parte a Lumii Noi și și-a stabilit caracterul pe care îl are și astăzi”. Gerald
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
numai 6,9% din imigrarea totală în SUA originară din zonă”. Chiar și așa stând lucrurile, „imigrarea postbelică din România constituie 24,9% din imigrarea transoceanică totală provenită din această țară după anul 1881”. Un alt istoric al comunității românilor americani scria că „anii ce au urmat celui de al Doilea Război Mondial și care s-au continuat până spre mijlocul anilor șaizeci reprezintă a treia etapă a istoriei românilor-americani. Mulți sau, mai bine zis, cei mai mulți dintre românii veniți în SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
românii veniți în SUA în acei ani au fost foarte bine educați, și decizia lor de a rămâne în afara hotarelor României a fost motivată în principal politic și, în secundar, economic”. Acest val de emigrare a influențat serios comunitatea românilor americani, care a încetat de a se mai considera o prelungire, dincolo de Ocean, a României, afirmându-și o identitate ireversibilă. Faptul acesta „a făcut pe mulți români-americani să recunoască starea lor ca «exil» și nu ca «diasporă»”. O asemenea disociere, motivată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1990, un cercetător considera că „românii-americani sunt un grup suficient de numeros pentru a fi luat în considerare, având o existență deopotrivă interesantă și îndelungată”. Dar a fi luat în considerare, ca grup etnic, într-un univers cum este cel american nu este destul, mai ales atunci când se are în vedere elementul numeric, îndeosebi, care nu-i avantajează pe românii americani. Emigrația română de după 1989 a fost una determinată de circumstanțe excepționale. în țară, „democrația originală” nu anunța nimic bun, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
perioada anterioară”. Așa se face că „ruptura” dintre comunitatea românească din SUA și Canada și țara de origine s-a păstrat și chiar s-a agravat. Iar vinovăția la care ne duce gândul după o asemenea constatare nu aparține românilor americani. Sau, dacă au și ei o vină, aceea este neînsemnată, determinată de circumstanțe emoționale și, mai ales, de reacțiile românilor. Revenind la subiectul pe care îl discutam, merită a fi cunoscută opinia după care „cifrele record de emigranți români înregistrate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Canada se va încadra în fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cât mai exact al emigrației române către America și Canada sau cifra atinsă în anumite perioade de comunitatea românilor americani, nu putem afirma cu certitudine că datele de care dispunem la această oră sunt cele autentice. Știm cum sunt apreciate, în general, informațiile statistice, însă nu aceasta este cauza reticenței noastre. Un istoric care s-a ocupat, și nu tangențial
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o coloană specială, ci îi treceau la rubrica «din alte țări»”. Apoi, nu știm câți au rămas în SUA sau Canada și câți au revenit în țară. Dar, dintre cei întorși acasă, unii au traversat Atlanticul din nou, devenind români americani, iar alții au renunțat, revenind iarăși în România. Câteodată, chiar și unii dintre cei care obținuseră cetățenia americană s-au întors de unde au plecat cândva. Pentru un timp, emigrația în America a fost mai liberalizată și de aceea este mult
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
10.000 de români transilvăneni, în timp ce din Vechiul Regat cifra nu depășea 300 de indivizi. O primă cifră globală o lansa Radu Toma, care accepta că în 1910 existau în SUA 42.277 de imigranți români. în general, numărul românilor americani a fost exagerat. Așa, de exemplu, cineva semnala că “în anul 1911, Telegraful Român își asigura cititorii că numărul românilor din Statele Unite ale Americii a ajuns la circa 150.000”, considerând însă cifra inexactă și argumentând acest fapt. în același
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de 15.000 și 65.000 de persoane, diferențe care nu pot fi trecute cu vederea în cazul unui grup etnic modest ca dimensiune. Nepotrivirile au fost generate, desigur, de lipsa informațiilor și de tendința supradimensionării artificiale a comunității românilor americani. Deși pentru intervalul de după Primul Război Mondial dispunem de date și recensăminte oficiale, cifrele vehiculate și pentru acei ani diferă în multe cazuri, și nu întâmplător, adică nejustificat. Am văzut că o dată cu încheierea războiului, emigrația română spre America și Canada
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
à 9.000 Roumains par an, n’en acceptent plus que quelques centaines”. în 1922, făcând o vizită în Statele Unite, dr. N. Lupu nota în însemnările sale de călătorie, după ce vizitase mai multe colonii românești, deci discutase cu reprezentanții românilor americani, că „cei mai mulți români sunt în statele Ohio și Michigan, unde locuiesc mai mult de jumătate din totalul de 200.000”. O asemenea cifră era, evident, supradimensionată, iar cel care o consemna fusese probabil influențat de informațiile pe care i le
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contactelor dintre ele. Dincolo de raporturile politico-diplomatice oficiale, a continuat să se mențină o adevărată barieră, ca să nu-i spunem prăpastie, întrucât sună cam sinistru. Oricum, o emigrație firească, dinspre România către America și Canada, nu a funcționat, astfel încât numărul românilor americani a scăzut într-o măsură îngrijorătoare. în plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, între România și foștii cetățeni români sau cei născuți din părinți proveniți din această țară și ajunși americani. O asemenea circumstanță s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
funcționat, astfel încât numărul românilor americani a scăzut într-o măsură îngrijorătoare. în plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, între România și foștii cetățeni români sau cei născuți din părinți proveniți din această țară și ajunși americani. O asemenea circumstanță s-a repercutat, negativ, desigur, asupra mentalității românilor americani, care s-au îndepărtat de țara lor de odinioară, iar unii au refuzat chiar de a mai recunoaște că aparțineau unui grup etnic izolat complet de un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, între România și foștii cetățeni români sau cei născuți din părinți proveniți din această țară și ajunși americani. O asemenea circumstanță s-a repercutat, negativ, desigur, asupra mentalității românilor americani, care s-au îndepărtat de țara lor de odinioară, iar unii au refuzat chiar de a mai recunoaște că aparțineau unui grup etnic izolat complet de un spațiu capabil să le confere o identitate. După 1989, vechile opreliști au dispărut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
amenința să provoace un dezechilibru cu efecte greu de întrevăzut. Este prea devreme pentru a încerca să lansăm posibile judecăți de valoare, plecând de la consecințe prezumtive, dar emigrația română transoceanică va avea inevitabile urmări defavorabile pentru România, chiar dacă numărul românilor americani va crește sau deja a crescut. Astăzi, probabil, s-a ajuns la o reechilibrare a unui proces care părea la un moment dat greu controlabil. Ceea ce a surprins și îngrijorat, desigur, nu a fost numărul celor care au traversat Atlanticul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
locuitori au declarat că sunt de origine română”. Putem presupune că numărul lor ar putea fi mai mare, având în vedere faptul că unii își neagă sau și-au abandonat ascendența. Dar identitatea fiecăruia dintre noi - mai ales în cazul americanilor - este cea pe care ne-o recunoaștem noi înșine. Prin urmare, singura cifră adevărată este, în ultimă instanță, cea rezultată în urma unui recensământ, care este un act legal și, deci credibil. Astăzi dispunem sau am putea identifica oricând sursele necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care ne-o recunoaștem noi înșine. Prin urmare, singura cifră adevărată este, în ultimă instanță, cea rezultată în urma unui recensământ, care este un act legal și, deci credibil. Astăzi dispunem sau am putea identifica oricând sursele necesare stabilirii numărului românilor americani și al celor canadieni. Operația nu este una foarte complicată, iar aceste cifre sunt cunoscute, chiar dacă ele suscită încă unele îndoieli ce ar reclama eventuale reajustări. Trebuie să recunoaștem, așa cum releva în 1988 Samuel Beck, că „Romanians started arriving in
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vor reacționa altfel. Unele nuanțări sunt, indiscutabil, necesare. Important este însă faptul că aprecierile citate aparțin unui „American scholar”, deci nu unui român sau român american. în demersul nostru, am utilizat, cu precădere, opinii formulate de cercetători români sau români americani. Nu am pus la îndoială veridicitatea informațiilor sau a concluziilor evidențiate de ei. Dar „obiectul” studiului nostru îl constituie istoria românilor americani, care sunt, în ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținând unui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]