13,048 matches
-
populația română a fost majoritară (678 locuitori, 2 declarându-se de naționalitate maghiară). În ceea ce privește religia, 566 de locuitori s-au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
pestrița” - urmat de o tradițională serbare câmpeneasca. La festival participa cele mai prestigioase formații artistice din județ. De obicei, concomitent cu festivalul “Laleaua Pestrița” în pădurea Orheiului se ține o importanță expoziție zootehnica zonala, la care participă principalii crescători de bovine din comuna Cetate și comunele limitrofe, expoziția fiind specializată pe rasă “Bălțata Românească”.
Comuna Cetate, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300869_a_302198]
-
cu coada răsucită în partea dreaptă va fi rasă bună, iar oaia ,oacără” - cu fața cafenie - este bună de lapte. (Floare Bolojan) Consideră că unele animale sunt înzestrate cu simțăminte deosebite: câinele presimte nenorocirea lătrând lung. De asemenea animalele mari, bovinele, mugind repetate prezic moartea cuiva. Dacă cântă găina în ograda cum cântă cocoșul, ea vestește o mare nenonocire. Pentru a o evita, oamenii iau găina, măsoară cu ea încăperea în care stau începând cu capul ei, de la masă spre ușă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Borzova existau 54 case, 66 locuințe cu 265 de locuitori (264 români și 1 ungur); erau 128 de bărbați (59 căsătoriți, 62 necăsătoriți, 7 văduvi), 137 de femei (59 căsătorite, 70 necăsătorite, 8 văduve); Sătenii aveau 4 cai și 137 bovine. Locuitorii erau toți, în afară de unul singur, de religie greco-catolică 1857: Borzova acelui an avea 58 case, 60 locuințe, 269 locuitori (261 români, 7 evrei, 1 armean); erau 129 bărbați (76 necăsătoriți, 53 căsătoriți, 7 văduvi) și 132 femei(70 necăsătorite
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
127 locuințe, 737 locuitori (727 români și 10 unguri); 378 erau bărbați (217 necăsătoriți, 146 căsătoriți, 15 văduvi, 34 încorporabili); 359 erau femei (194 necăsătorite, 146 căsătorite, 19 văduve). În acel an, în sat erau 30 de cai și 367 bovine. Din punctul de vedere al confesiunii religioase erau în sat 727 greco-catolici și 10 reformați. 1857: 144 case, 185 locuințe, 818 locuitori; 385 bărbați (246 necăsătoriți, 138 căsătoriți, 11 văduvi), 421 femei (239 necăsătorite, 139 căsătorite, 45 văduve); După religia
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
aflate sunt următoarele: 1850: 60 case, 70 locuințe, 384 locuitori, toți români de religie greco-catolică; 209 bărbați (127 necăsătoriți, 76 căsătoriți, 6 văduvi, 10 încorporabili); 175 femei (87 necăsătorite, 76 căsătorite, 12 văduve). Crecanii aveau atunci 7 cai și 133 bovine. 1857: 83 case, 87 locuințe, 447 locuitori, români greco-catolici; 227 bărbați (140 necăsătoriți, 84 căsătoriți, 4 văduvi), 217 femei (119 necăsătorite, 85 căsătorite, 15 văduvi); 1869: 571 locuitori(544 români greco-catolici, 22 unguri reformați, 1 german unitarian și 4 evrei
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
cât de cât intensă și organizată ea se apropie mai mult de așezările de tip dava. După numărul mare al vaselor ceramice descoperite în interiorul locuințelor poate fi trasă concluzia că așezarea a fost părăsita în grabă. Legumicultura, agricultura, creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, caprine, cabaline).
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel : 25000 păsări, 1800 ovine, 780 porcine și 200 bovine. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Traian se ridică la 1.902 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.216 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,59%), cu o minoritate de romi (7,15
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
ridicat în sectorul zootehnic, această activitate desfășurându-se atât în cadrul organizat de tip ferme zootehnice (complexul de porci, complexul de berbecuți) cât și în gospodăriile populației și în mici asociații familiale. La nivelul localității sunt aproximativ 10.730 păsări, 656 bovine, 2255 caprine, 8845 ovine, 1195 porcine, 253 cabaline, 387 familii de albine. Infrastructură comunei Mihail Kogălniceanu presupune alimentarea cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 80% din suprafața, drum asfaltat pe 3%, servicii de telefonie, cablu TV și internet
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
2 tractoare pe care le folosesc de regulă pentru lucrul terenurilor proprii. Deși populația este îmbătrânita, conform obiceiului și tradiției majoritatea familiilor indiferent de vârstă crește cel puțin un porc să-l taie în ajunul Crăciunului, păsări sau chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
obiceiului și tradiției majoritatea familiilor indiferent de vârstă crește cel puțin un porc să-l taie în ajunul Crăciunului, păsări sau chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
păsări sau chiar și bovine în curte. Astfel o familie formată în medie din 2,5 membri are în proprietate 1 bovina, 1,1 porci, 2,5 oi și 22,5 păsări. Păsările și porcii se cresc în gospodărie iar bovinele și ovinele sunt păscute cu ”rândul” sau contra cost de ciobănii și respectiv văcarii satului. Fiecare familie are de regulă în curte sau pe câmp o mică suprafață de vită de vie , vinul fiind folosit de cele mai multe ori pentru consumul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
sud-vest pe "drumurile pastorale" de pe plaiurile Buzăului. Odată ajunși aici, cei mai mulți își fixau târlele pentru iernat sau se îndreptau spre bălti, spre Brăila, sau pentru a trece în Dobrogea. Tot pe acest drum mergeau prin Nămoloasa spre Moldova. Crescătorii de bovine din Ardeal s-au stabilit la Bolboaca. Familiile Rizea, Cernatu și Stănilă își au obârșia în zonele pastorale din marginea Brașovului. În trecut hotarele erau însemnate prin stâlpi, cunoscuți și sub denumirea de Belciuge, iar locul de hotar era un
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
era un "Belciug". În anul 1837, trec prin punctul de vama Nămoloasa 681 de oi din Belciugul Moldovei, 1457 de oi din Costieni și 261 de ori din Blehani.În acelați an sunt consemnate 16174 de oi și 3762 de bovine care se așază Râmniceni, Boroiasca, Gârlești sau Crângeni, acolo unde erau multe locuri neproductive, bălti, fâneșe, mărăcinișuri, păduri. Potrivit unui document din 1829, Râmnicu Sărat era județul cu cele mai multe casării, 17 la număr, așezate în Voietenul, Râmniceni, Bolboaca, Gârlești, Cioranca
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
bucătarii cu beciuri la subsol, hambare și mici locuințe pentru iobagii de la castel. De asemenea, în castel, în partea de est se află o cameră mai mică pentru judecător. În partea de nord - est,în afară castelului întîlnim grajduri pentru bovine și cabaline, respectiv grădinile de zarzavat. Palatul Domnului se află în partea de sud (pe amplasamentul actual al stațiunii de tractoare )și în afara castelului, fiind dotat cu două clopote și o icoană reprezentând pe fecioara Maria . În curtea castelului, orientată
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
teren destinat activității zootehnice de circa 12 hectare, în anul 1961, proaspeții colectiviști au construit din piatră, în partea de vest a satului, pe un teren înclinat și în apropierea unei surse de apă pentru animale, trei grajduri mari pentru bovine și cabaline, respectiv două corpuri de clădire din piatră pentru porcine și păsări, la care se adaugă o amenanjare provizorie { saivan } pentru turmele de ovine conform schiței alăturate [ construcțiile apar în partea stingă a schiței, sub forma unor dreptunghiuri negre
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
se adaugă o amenanjare provizorie { saivan } pentru turmele de ovine conform schiței alăturate [ construcțiile apar în partea stingă a schiței, sub forma unor dreptunghiuri negre, mărginite de cele două pâraie la nord și est }. Suprafață construită a fiecărui grajd de bovine era de circa 900 mp., avînd următoarele caracteristici : lungimea = 75 m., lățimea = 12,0 m. Fiecare grajd era împărțit astfel : animalele erau așezate pe două rînduri, în partea de est și vest a grajdului, iar la mijloc era un culoar
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a continuat lucrările și în campania de primăvară a anului 1990, însă nu au reușit să culeagă decît parțial roadele, majoritatea culturilor fiind recoltate de săteni și duse în propiile hambare. În septembrie 1990, în cîte - vă zile cele 400 bovine { vaci cu lapte și tineret bovin } au fost " transferate " sătenilor, iar turmă de ovine în martie 1991. În patrimoniul colhoznicilor mai erau două tractoare cu remorca și un IFRON ce au fost vîndute la licitație, iar banii depuși la Bancă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
exploatării lignitului, ea nu se folosita decît ca haldă de depozitare a sterilului rezultat din carierele de exploatare construite în comunele vecine. Ocupația locuitorilor a suferit transformări în ultima jumătate de secol, multă vreme ocupația principală fiind creșterea animalelor (ovine, bovine). La aceasta se poate adăuga și cultivarea terenurilor cu porumb, grâu, plante furajere, pomi și viță de vie. După anul 1970 a avut loc o reorientare a forței de muncă spre bazinele carbonifere Rovinari și Jilț inclusiv in cele doua
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
etnografic și istoric. Din punct de vedere al ocupațiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, artă populară tradițională (cusături - țesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn, împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mânăstiri din țară, majoritatea din ele aflându-se în aproprierea Polovragiului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Polovragi
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
de romi (6,31%). Pentru 4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația principală a populației este creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine, păsări etc.), pomicultura și cultura cerealelor (grâu, porumb, cartofi, legume etc.). Transportul se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură cu calea ferată.
Comuna Telești, Gorj () [Corola-website/Science/300469_a_301798]
-
popor pătrunderea în rândurile nobilimii. Prin ucazul din 16 ianuarie 1724, un soldat, chiar dacă nu este de neam, poate ajunge ofițer, primind totodată rang de nobil, pe care-l vor moșteni urmașii săi. Încurajează creșterea animalelor, introduce rase noi de bovine, înființează cele dintâi herghelii, le arată țăranilor cum să secere grâul cu secera și nu cu cosorul. Datorită lui, industria rusă cunoaște un avânt nebănuit. Îi scutește de serviciul la stat și de impozite pe cei ce construiesc fabrici și
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
Basarabeasca - Tighina, la o distanță de 6 km de oraș. Datorită așezării sale geografice într-o regiune de stepă și pe malul limanului Ialpug, orașul Bolgrad a devenit un important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț de cereale, bovine, porcine, produse animale, struguri și fructe, mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, un depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară, o tăbăcărie, precum și ateliere de industrie casnică: mătase, broderii, pânză
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
de stat și 90 de altă formă. Se cultivă cereale, floarea-soarelui și rapiță de iarnă. De asemenea, există 484 ha de podgorii și 68 ha de livezi. În raion s-a dezvoltat și zootehnia, existând ferme în care se cresc bovine, porcine, ovine, caprine și păsări de curte. În acest raion ființează o rețea bine dezvoltată de instituții medicale: 2 spitale centrale: unul raional și unul de boli infecțioase la Ismail, spitale rurale la Câșlița-Dunăre, Șichirlichitai și Tașbunar, precum și clinici de
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]