15,099 matches
-
3), art. 4, art. 24 alin. (2), (3) și (4) și ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 , apreciază următoarele: 18. Dispozițiile art. 4, prin raportare la prevederile art. 33 din Legea nr. 165/2013 , aduc atingere principiului neretroactivității, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. În considerarea acestor norme, în cele mai multe cauze similare celei de față, instanțele judecătorești au ridicat, din oficiu, excepția prematurității acțiunilor formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 de persoanele îndreptățite care, respectând termenele
DECIZIE nr. 205 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 24 alin. (2)-(4) şi ale art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263225_a_264554]
-
că și în materie contravențională este necesară atât existența unei fapte prevăzute de lege, cât și făptuitorul, față de care operează acest principiu, ca garanție a libertății persoanei. Principiul personalității răspunderii - atât în materie penală, cât și în materie contravențională, care consacră regula conform căreia obligația de a avea o anumită conduită ce decurge dintr-o normă penală, cât și răspunderea care decurge din nesocotirea obligației au caracter personal, adică va răspunde numai acela care a nesocotit normele respective. Acest principiu pune
DECIZIE nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263293_a_264622]
-
2 alin. (3) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 . 16. Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) potrivit cărora " Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea" și art. 23 alin. (12) potrivit cărora " Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii". De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263293_a_264622]
-
care o altă persoană deținea funcția de conducere la data săvârșirii contravenției. 21. Cu privire la invocarea de către autorul excepției a încălcării prezumției de nevinovăție, Curtea reține că aceasta reprezintă unul dintre aspectele esențiale ale principiului preeminenței dreptului într-o societate democratică, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție. Totodată, potrivit art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumția de nevinovăție - ca garanție a dreptului la un proces echitabil, presupune dreptul oricărei persoane acuzate de
DECIZIE nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263293_a_264622]
-
concluzie, Curtea constată că sintagma "conducătorilor" din cuprinsul dispozițiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 încalcă prezumția de nevinovăție, ca aspect esențial al principiului preeminenței dreptului într-o societate democratică, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție și ca garanție a dreptului la un proces echitabil, instituită de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 30. În consecință, Curtea constată că sancțiunea prevăzută
DECIZIE nr. 411 din 3 iulie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8^2 alin. (3) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263293_a_264622]
-
din 15 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014. Din decizia menționată sunt relevante următoarele paragrafe cu privire la opinia Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea instituirii unor excepții de la egalitatea în fața legii: " Însă consacrând la nivel normativ cauza de impunitate a acestor persoane cu privire la infracțiuni care aduc atingere instituțiilor fundamentale ale statului de drept, legiuitorul reglementează un regim juridic distinct, de natură să le confere un statut privilegiat față de restul persoanelor care exercită funcții
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
general al societății și, nu în ultimul rând, asupra încrederii cetățenilor în autoritatea și prestigiul instituțiilor statului." Pe de altă parte, Curtea a constatat că statutul juridic distinct, privilegiat, sub aspectul răspunderii penale, contravine principiului egalității în drepturi a cetățenilor consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice,fără privilegii și fără discriminări". Mai mult, dispozițiile art. I pct. 5 și art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
această situație). Din acest motiv, "ordinul legii sau al autorității legitime" era cunoscut sub denumirea de "teoria supunerii pasive". În "Expunerea de motive, secțiunea 1, titlul proiectului de act normativ, Codul penal" se menționează următoarele: "Capitolul al II-lea este consacrat cauzelor justificative, împrejurări care înlătură cea de-a doua dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii - caracterul nejustificat. Este vorba de împrejurări care operează in rem, efectele lor fiind extinse și asupra participanților. Exercitarea unui drept și îndeplinirea unei obligații au aceeași
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
infracțiunii - caracterul nejustificat. Este vorba de împrejurări care operează in rem, efectele lor fiind extinse și asupra participanților. Exercitarea unui drept și îndeplinirea unei obligații au aceeași sferă de cuprindere ca și "ordinul sau autorizarea legii și comanda autorității legitime" consacrată de Codul penal din 1936, reprezentând însă o formulare modernă a acestei cauze justificative, pentru care a optat majoritatea legislațiilor (art. 20 pct. 7 din Codul penal spaniol, art. 51 din Codul penal italian, art. 36 din Codul penal portughez
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
-a din Codul penal"). De asemenea, este obligatorie examinarea principiilor menționate în Decizia nr. 2/2014 a Curții Constituționale a României în care se arată: "statutul juridic distinct, privilegiat, sub aspectul răspunderii penale, contravine principiului egalității în drepturi a cetățenilor consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia «cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări». Mai mult, dispozițiile art. I pct. 5 și art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea și
DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
Național de Soluționare a Contestațiilor, Curtea a constatat că nu există nicio normă care să ateste existența vreunei taxe sau cauțiuni care să se facă venit la bugetul de stat sau la bugetul autorității administrativ-jurisdicționale. Curtea a reținut că gratuitatea consacrată de norma constituțională cuprinsă în art. 21 alin. (4) semnifică lipsa oricărei contraprestații pecuniare din partea persoanei care, alegând calea contenciosului administrativ-jurisdicțional, beneficiază gratuit de serviciul prestat de autoritatea administrativ-jurisdicțională. În acest sens este Decizia nr. 282 din 27 martie 2012
DECIZIE nr. 476 din 18 iunie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 271^1 şi art. 271^2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263764_a_265093]
-
condamnate printr-o hotărâre definitivă și care se află în executarea unei pedepse stabilite sub imperiul Codului penal din 1969, pedeapsă care depășește maximul special al legii penale noi. Dimpotrivă, aplicarea facultativă a legii penale noi în cazul condamnărilor definitive, consacrată de Codul penal din 1969, era de natură să conducă la crearea unor situații juridice diferite pentru condamnații aflați în executarea unor hotărâri judecătorești definitive, instanțele fiind nevoite să efectueze o nouă individualizare a pedepsei aplicate, în funcție de diferite criterii de
DECIZIE nr. 381 din 27 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, ale art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi ale art. 595 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263534_a_264863]
-
căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute "numai prin lege". Dispozițiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiție și dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță
DECIZIE nr. 394 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 340 alin. (1) teza finală şi ale art. 341 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263531_a_264860]
-
și farmaceutice, de consacrare academică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătății. ... (2) Sediul A.S.M. se află în municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 19-21, sectorul 2. ... (3) A.S.M. este for științific național care reunește personalități consacrate din domeniile medical și farmaceutic, fiind continuatoarea Academiei de Științe Medicale înființată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 590/1969 . ... Articolul 2 A.S.M. are ca obiect de activitate: a) dezvoltarea științelor medicale și farmaceutice în scopul îmbunătățirii stării de
STATUTUL din 7 octombrie 2004 (*actualizat*) Academiei de Ştiinţe Medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256997_a_258326]
-
și farmaceutice, de consacrare academică, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Sănătății. ... (2) Sediul A.S.M. se află în municipiul București, sos. Ștefan cel Mare nr. 19-21, sectorul 2. ... (3) A.S.M. este for științific național care reunește personalități consacrate din domeniile medical și farmaceutic, fiind continuatoarea Academiei de Științe Medicale înființată prin Decretul Consiliului de Stat nr. 590/1969 . ... Articolul 2 A.S.M. are ca obiect de activitate: a) dezvoltarea științelor medicale și farmaceutice în scopul îmbunătățirii stării de
STATUTUL din 7 octombrie 2004 (*actualizat*) Academiei de Ştiinţe Medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/256999_a_258328]
-
2. Programul este finanțat și se desfășoară în conformitate cu prevederile Ghidului de finanțare a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto național, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. ................/denumit în continuare ghid. În cuprinsul contractului sunt utilizați termenii consacrați prin ghid. 1.3. Cuantumul unitar al primei de casare este de ............ lei. 1.4. Cuantumul unitar al ecobonusului la achiziționarea unui autovehicul nou, dar nu mai mult de două ecobonusuri cumulate, pentru fiecare dintre următoarele caracteristici, este de: a
GHID DE FINANŢARE din 25 martie 2015 (*actualizat*) a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265462_a_266791]
-
exclusivă de a stabili care anume dintre ședințe să fie secrete. Această dispoziție este dezvoltată în cuprinsul normelor din regulamentele celor două Camere, precum și în Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Având în vedere autonomia regulamentară a Camerelor, consacrată de art. 64 alin. (1) din Constituție, analiza dispozițiilor proiectului referitoare la instituirea obligației exercitării votului la vedere trebuie să țină seama de principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește raportul dintre lege și regulamentele parlamentare. În acest sens trebuie
PROIECT DE LEGE nr. 919 din 27 august 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265369_a_266698]
-
Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului. Având în vedere autonomia regulamentară a Camerelor, consacrată de art. 64 alin. (1) din Constituție, analiza dispozițiilor proiectului referitoare la instituirea obligației exercitării votului la vedere trebuie să țină seama de principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește raportul dintre lege și regulamentele parlamentare. În acest sens trebuie precizat că în Decizia nr. 413/2013 Curtea Constituțională a statuat că, "din coroborarea dispozițiilor constituționale, apare cu evidență că legile și regulamentele parlamentare sunt
PROIECT DE LEGE nr. 919 din 27 august 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265369_a_266698]
-
punctuală a dispozițiilor dintr-o lege în raport cu prevederile regulamentelor parlamentare, pentru a determina conformitatea sau neconformitatea dispozițiilor legale cu prevederile art. 64 alin. (1) teza întâi din Constituție. În cuprinsul deciziei, Curtea a subliniat că această normă din Legea fundamentală consacră autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului, autonomie care "dă dreptul acestora de a dispune cu privire la propria organizare și procedurile de desfășurare a lucrărilor parlamentare". Potrivit Deciziei nr. 413/2013 a Curții Constituționale, în măsura în care nu contravine dispozițiilor
PROIECT DE LEGE nr. 919 din 27 august 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265369_a_266698]
-
în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu cu un anumit cuantum. Reluând aceste considerente în Hotărârea din 20 mai 2010, pronunțată în Cauza Lelas împotriva Croației, paragraful 58, Curtea a reținut că nu este consacrat prin Convenție dreptul de a continua să fii plătit cu un salariu într-un anumit cuantum; venitul care a fost câștigat reprezintă însă un "bun" în sensul art. l din Protocolul nr. l adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIE nr. 27 din 21 septembrie 2015 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ şi stabileşte că aceste prevederi legale nu abrogă dispoziţiile art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 281/1993 cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265774_a_267103]
-
norme -------- GLOSAR TERMENI ȘI DEFINIȚII Mandatarul este persoana care se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama unei alte persoane, numită mandant, care îi dă această împuternicire și pe care îl reprezint��. Sub aspectul formei, mandatul este consacrat printr-un înscris numit procură sau împuternicire. Perioada de operativitate constituie perioada în care structura militară din care a făcut parte solicitantul, respectiv martorii, a participat efectiv la război, conform datelor înscrise în dreptul fiecărei structuri, în Nomenclatorul Marelui Stat Major
NORME din 19 decembrie 2008(*actualizate*) privind stabilirea calităţii de veteran de război de către Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265838_a_267167]
-
metodologice de punere în aplicare, cât privește culegerea stagiului complet de cotizare). 40. Titularul acestei sesizări a arătat că nu împărtășește opinia potrivit căreia art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010 , cu modificările și completările ulterioare, consacră o dispoziție de principiu, care se aplică atunci când sunt întrunite condițiile situației-regulă (aceea a pensionării la data împlinirii vârstei standard), ci reprezintă tocmai principiul general valabil și aplicabil, care nu distinge după modul în care s-ar găsi îndeplinite condițiile
DECIZIE nr. 22 din 29 iunie 2015 referitoare la sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30.398/3/2013 şi nr. 27.255/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 52, art. 53 şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265704_a_267033]
-
pentru cei care se pensionează la vârsta standard), ci un element obligatoriu, fixat obiectiv de lege la un anumit moment, care intră matematic în algoritmul de determinare a cuantumului pensiei. Practic, legea în vigoare, unitar aplicabilă la un moment dat, consacră un unic stagiu complet de cotizare, iar nu tot atâtea stagii câte persoane cu vârste diferite ar intra la pensie de limită de vârstă în același timp. 42. Completul de judecată al Curții de Apel București - Secția a VII-a
DECIZIE nr. 22 din 29 iunie 2015 referitoare la sesizările formulate de Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 30.398/3/2013 şi nr. 27.255/3/2013, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 52, art. 53 şi art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265704_a_267033]
-
215/2001 , la data pronunțării prezentei decizii, prevederile art. 27 alin. (1) din forma în vigoare la data pronunțării Deciziei nr. IV din 23 iunie 2003 a Curții Supreme de Justiție - Secțiile Unite își găsesc corespondent în dispozițiile legale care consacră dreptul de tutelă administrativă al prefectului în privința actelor autorităților administrației publice locale, respectiv art. 123 alin. (5) din Constituție, art. 115 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 , art. 19 alin. (1) lit. a) și e) din Legea nr. 340
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]
-
găsesc un corespondent în dispozițiile Legii nr. 215/2001 , în forma în vigoare la data pronunțării prezentei decizii. 39. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că modificările expuse, intervenite în privința dispozițiilor Legii nr. 215/2001 , nu consacră expressis verbis dreptul unității administrativ-teritoriale, prin autoritatea sa executivă, respectiv primarul, de a ataca în fața instanței de contencios administrativ hotărârile adoptate de autoritatea sa deliberativă, respectiv consiliul local sau Consiliul General al Municipiului București. 40. Recunoașterea unui asemenea drept nu
DECIZIE nr. 12 din 25 mai 2015 referitoare la sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 24 noiembrie 2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la o chestiune de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265521_a_266850]