15,474 matches
-
în sens constituțional, decât aceea a interpretării și aplicării normelor juridice în vigoare în acord cu deciziile Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea unor prevederi legale și în conformitate cu efectele juridice specifice acestor decizii. Așa fiind, pentru menținerea stării de constituționalitate a cadrului legislativ în vigoare și incident în cauza de față, rezultă că instanța de contencios constituțional se poate pronunța asupra hotărârilor Parlamentului «care afectează valori și principii constituționale»". În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizau Hotărârea Camerei Deputaților nr.
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, rezultă că în momentul de față sunt aplicabile pe deplin dispozițiile Legii nr. 177/2010 , competența Curții fiind, astfel, reîntregită. În consecință, competența ratione materiae a Curții Constituționale include și controlul de constituționalitate exercitat asupra hotărârilor plenului Camerei Deputaților, hotărârilor plenului Senatului și hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului. 5.1.3. Prin Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
vreo diferențiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curții Constituționale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ ori individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituționalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecință, sesizările de neconstituționalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. Totodată, Curtea a reținut și prin deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011 , publicate în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
hotărâri sunt de plano admisibile. Totodată, Curtea a reținut și prin deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, că "pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competențe, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional". Prin deciziile menționate, Curtea a făcut o distincție clară între hotărârile care
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
de altă parte; așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță constituțională, și nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate dispoziții cuprinse în Constituție. Desigur, invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă. În privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, Curtea
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
cuprinse în Constituție. Desigur, invocarea acestor dispoziții nu trebuie să fie formală, ci efectivă. În privința hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional, Curtea a reținut că norma de referință, în cadrul controlului de constituționalitate exercitat, poate fi atât o dispoziție de rang constituțional, cât și una infraconstituțională, ținând cont de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. O atare orientare a Curții este dată de domeniul de maximă importanță în care intervin aceste hotărâri
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
ale statului trebuie să fie una în consecință. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. 5.1.4.2. Ținând cont de considerentele de la punctul 5.1.4.1, prin Decizia nr. 307 din 28 martie 2012 , instanța constituțională a reținut că autoritatea publică vizată prin hotărârea
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
invocate. Potrivit celor enunțate la punctul 5.1.4.1, hotărârile plenului Camerei Deputaților, plenului Senatului și plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional pot fi supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. Art. 31 alin. (5) din Constituție prevede in terminis că "Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
Prin urmare, datorită faptului că existența acestui serviciu public este prevăzută de art. 31 alin. (5) din Constituție, se conferă acestuia o importanță constituțională, astfel încât hotărârile Parlamentului care vizează organizarea și funcționarea acestuia pot fi, de asemenea, supuse controlului de constituționalitate chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituțională. 5.1.5. Întrucât atât în cuprinsul sesizării de neconstituționalitate, cât și al adresei de înaintare se face referire la "sesizarea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal", cât și la "deputații din cadrul
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
acestuia. 5.2. În consecință, Curtea Constituțională, în temeiul prevederilor art. 146 lit. l) din Constituție și al dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost legal sesizată să se pronunțe asupra constituționalității Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 . 6. Examinând criticile propriu-zise de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: 6.1. Potrivit procesului-verbal al ședinței comune a comisiilor pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, precum și stenogramei ședinței comune a Camerei Deputaților și
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
parlamentare reunite ale celor două Camere ale Parlamentului. 7. Cu privire la efectele juridice pe care prezenta decizie le produce, Curtea reține următoarele: 7.1. Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituție, Hotărârea Parlamentului României nr. 28/2012 își păstrează prezumția de constituționalitate până la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, astfel încât actele juridice adoptate de Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune până la această dată rămân valabile, sub acest aspect (a se vedea, ad similis, Decizia nr.
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
4) din Constituție, și se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 17 ianuarie 1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 26 ianuarie 1995, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, Decizia nr. 415 din 14
DECIZIE nr. 783 din 26 septembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 28/2012 privind desemnarea membrilor Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245297_a_246626]
-
și protecție socială. Articolul II Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/2011 privind aprobarea Acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componența conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaților ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 1.490/2010 privind constituționalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) și (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) și art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaților, astfel cum a fost modificat
HOTĂRÂRE nr. 33 din 25 septembrie 2012 privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi a anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/2011 privind aprobarea Acordului dintre liderii grupurilor parlamentare referitor la componenţa conducerilor comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.490/2010 privind constituţionalitatea art. 12, art. 20 alin. (3), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 37 partea introductivă, art. 38 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (1) şi art. 44 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, astfel cum a fost modificat prin hotărârile nr. 26 şi nr. 27 din 5 octombrie 2010 ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245113_a_246442]
-
Guvern în domeniul afacerilor europene, formulată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Senat este neîntemeiată, apreciind că Legea privind cooperarea între Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene este constituțională, pentru următoarele motive: Actul normativ supus controlului de constituționalitate reglementează cadrul de cooperare între Parlamentul României - sau una dintre Camerele acestuia - și Guvernul României cu privire la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene, precum și la monitorizarea armonizării legislației naționale cu cea europeană. Această reglementare este justificată de necesitatea asigurării unui mecanism real
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
asigurat pe baza normelor constituționale referitoare la integrarea în Uniunea Europeană. Astfel, în acord cu drepturile și obligațiile ce revin României, derivate din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, precum și cu respectarea normelor dreptului european, legea supusă controlului de constituționalitate cuprinde dispoziții cu caracter procedural ce reglementează cu privire la procesul examinării parlamentare a proiectelor de acte legislative aflate în curs de adoptare la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, precum și la rezerva de examinare parlamentară. Totodată sunt reglementate și dispozițiile care stabilesc formele
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
proiectelor de acte legislative elaborate de instituțiile Uniunii Europene, control reglementat de Protocolul nr. 1 și de Protocolul nr. 2 anexate Tratatului privind Uniunea Europeană și respectiv Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Art. 18 alin (1) din legea supusă controlului de constituționalitate este în acord cu prevederile art. 8A alin. (2) din Tratatul de la Lisabona, potrivit căruia statele membre ale Uniunii Europene sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern. Or, din analiza textului invocat rezultă că
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
în parte, în conformitate cu reglementarea constituțională sau/și legală internă. Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 80 alin. (1) din Constituție și cu cele ale art. 8A din Tratatul de la Lisabona, prevederile art. 18 alin. (2) și (3) din legea dedusă controlului de constituționalitate instituie un mecanism legal referitor la reprezentarea României la reuniunile Consiliului European, iar dispozițiile art. 19 reglementează faptul că mandatul delegației României la Consiliul European este propus de Guvern și aprobat de Parlament. O asemenea reglementare este conformă cu principiul
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
din Tratatul privind Uniunea Europeană, misiunea Consiliului European este de a oferi Uniunii "impulsurile necesare dezvoltării acesteia" și de a defini "orientările și prioritățile politice generale". Din acest punct de vedere, soluția internă adoptată în prezent prin legea supusă controlului de constituționalitate (art. 18 și 19) este pe deplin compatibilă atât cu art. 15 alin. (1), cât și cu art. 10 alin. (2) din Tratat. Agenda Consiliului European este alcătuită preponderent din subiecte care țin de competența executivului, cum ar fi, de
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
de către primul-ministru este în conformitate cu dispozițiile Tratatului privind Uniunea Europeană. Cu privire la textele de lege criticate se arată următoarele: - Articolul 2 lit. e) conține simpla definire a mandatului, fără referiri la procedura de elaborare și aprobare a acestuia, prin urmare orice contestare a constituționalității acestuia este lipsită de obiect. - Art. 3 reglementează cu privire la modalitatea de consultare dintre Guvern și Parlament cu privire la poziția României la nivelul Consiliului. Rațiunea acestei proceduri rezidă în aceea că negocierile la nivel european au, de cele mai multe ori, consecințe directe asupra
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
comunicare de către secretarul general al Senatului și din titlul sesizării de neconstituționalitate formulate îl constituie Legea privind cooperarea între Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene. În realitate, Curtea constată, din motivarea sesizării de neconstituționalitate, că sunt supuse controlului de constituționalitate dispozițiile art. 2 lit. e), art. 3, 18 și 19 din lege, texte asupra cărora, potrivit jurisprudenței sale, Curtea urmează a se pronunța prin prezenta decizie. Acestea au următorul cuprins: - Art. 2: " În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de
DECIZIE nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 3, art. 18 şi art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245560_a_246889]
-
nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat." Sub acest aspect, Curtea constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale. În acest context, prin Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24
DECIZIE nr. 755 din 20 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 105 şi 108 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245770_a_247099]
-
potrivit cărora " Nimeni nu este mai presus de lege". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile Legii nr. 175/2010 , în ansamblul său, precum și cele ale art. II din actul normativ criticat au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, pronunțându-se Decizia nr. 816 din 21 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, și Decizia nr. 383 din 26 aprilie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIE nr. 761 din 20 septembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245779_a_247108]
-
art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 și cele ale art. 87 și art. 88 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 . Avocatul Poporului arată că, deoarece textele de lege criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, își menține punctul de vedere exprimat și "reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 216/2008 , nr. 69/2009, nr. 514/2009, nr. 922/2009, nr. 1.142/2009, respectiv în deciziile nr. 669/2008 , nr. 1.258/2008 și nr.
DECIZIE nr. 569 din 29 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (4), art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi celor ale art. 87 şi art. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243786_a_245115]
-
poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Cât privește dispozițiile art. 15 și art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 , Curtea constată că, în jurisprudența sa, a mai examinat constituționalitatea acestora în raport cu critici similare, statuând că acestea nu încalcă prezumția de nevinovăție și nici dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Astfel, prin Decizia nr. 495 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 569 din 29 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (4), art. 15 şi art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi celor ale art. 87 şi art. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/243786_a_245115]
-
măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 30 iunie 2011, s-a dispus revizuirea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 , care făcuseră obiectul recalculării. Asupra constituționalității acestor prevederi de lege Curtea s-a pronunțat prin mai multe decizii, așa cum sunt Decizia nr. 1.269 din 27 septembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011, ori Decizia nr. 215
DECIZIE nr. 22 din 24 ianuarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 196 lit. f) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249486_a_250815]