KorAP: Find »[drukola/base=doctrină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...506 507 508 ...598 >

14,928 matches

Corola-website/Law/263478_a_264807

modifică și vor avea următorul cuprins: "a) prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist. În această

LEGE nr. 217 din 23 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263478_a_264807]
precum și orice alte persoane juridice care îndeplinesc cerințele prevăzute la prezenta literă; b) prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele prevăzute la lit. a); ... c) prin persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război se înțelege orice persoană condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în

LEGE nr. 217 din 23 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263478_a_264807]
și va avea următorul cuprins: "Art. 5. - Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi." 7. Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Negarea, contestarea

LEGE nr. 217 din 23 iulie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263478_a_264807]
Corola-website/Law/263386_a_264715

la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituțiile de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională, inclusiv la cursuri de limbi străine; ... b) aprofundarea legislației, precum și a doctrinei și jurisprudenței în domeniul de activitate; ... c) interesul și disponibilitatea pentru pregătirea individuală; ... d) cunoștințe de operare pe calculator. ... Articolul 12 (1) În cazul personalului asimilat care ocupă funcții de conducere și care exercită efectiv numai atribuții de conducere, pe lângă

REGULAMENT din 3 iulie 2014 privind evaluarea activităţii profesionale a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/263386_a_264715]
programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituțiile de învățământ superior din țară sau din str��inătate ori la alte forme de perfecționare profesională, inclusiv la cursuri de limbi străine ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 2. Aprofundarea legislației, precum și a doctrinei și jurisprudenței în domeniul de activitate ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 3. Interesul și disponibilitatea pentru pregătirea individuală ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 4. Cunoștințe de operare pe calculator ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ IV. Recomandările comisiei de evaluare*1) Aspecte cu privire la care este necesară realizarea unui progres în perioada următoare (dacă este cazul) ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ V.

REGULAMENT din 3 iulie 2014 privind evaluarea activităţii profesionale a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/263386_a_264715]
la programele de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituțiile de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională, inclusiv la cursuri de limbi străine ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 2. Aprofundarea legislației, precum și a doctrinei și jurisprudenței în domeniul de activitate ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 3. Interesul și disponibilitatea pentru pregătirea individuală ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 4. Cunoștințe de operare pe calculator ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ ACTIVITATEA DE CONDUCERE 1. Capacitatea de organizare a activităților specifice compartimentului, prin repartizarea echilibrată și echitabilă a sarcinilor ........................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ 2. Capacitatea de

REGULAMENT din 3 iulie 2014 privind evaluarea activităţii profesionale a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/263386_a_264715]
superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională, inclusiv la cursuri de limbi străine ... Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: b) Aprofundarea legislației, precum și a doctrinei și jurisprudenței în domeniul de activitate ... Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia de evaluare: Observații și motivare: c) Interesul și disponibilitatea pentru pregătirea individuală ... Nota acordată în urma autoevaluării: Observații și motivare: Nota acordată de către comisia

REGULAMENT din 3 iulie 2014 privind evaluarea activităţii profesionale a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii şi al Institutului Naţional al Magistraturii. In: EUR-Lex (2014) [Corola-website/Law/263386_a_264715]
Corola-website/Law/262933_a_264262

principiul autonomiei universitare; ... l) principiul libertății academice; ... m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; ... n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; ... o) principiul incluziunii sociale; ... p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; ... q) principiul participării și responsabilității părinților; ... r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; ... s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor

LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/262933_a_264262]
libertății academice; ... c) principiul răspunderii publice; ... d) principiul asigurării calității; ... e) principiul echității; ... f) principiul eficienței manageriale și financiare; ... g) principiul transparenței; ... h) principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; ... i) principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; ... j) principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a cadrelor didactice și a cercetătorilor; ... k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; ... l) principiul centrării educației pe student. ... (2) În învățământul superior nu sunt admise discriminări pe

LEGEA nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/262933_a_264262]
Corola-website/Law/263589_a_264918

a identității unei persoane configurează prezentarea sub o identitate falsă, acest demers trebuie să se facă prin folosirea frauduloasă a actului care folosește la identificare, legitimare, dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, și aceasta deoarece inclusiv doctrina este în acest sens și, nu în ultimul rând, expunerea de motive, care se referă la diferențele existente între cele două variante ale infracțiunii, menționează, exclusiv, diferența de tratament sancționator. În concluzie, reprezentantul parchetului a solicitat admiterea sesizării formulate de

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat" este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu cerința ca acțiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuințarea identității reale a unei persoane. VII. Doctrina în materia aplicării dispozițiilor art. 327 din Codul penal Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 a conferit prilejul exprimării în doctrină a unor puncte de vedere și cu privire la dispozițiile mai sus menționate. În acest sens, referitor la

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
cerința ca acțiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuințarea identității reale a unei persoane. VII. Doctrina în materia aplicării dispozițiilor art. 327 din Codul penal Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014 a conferit prilejul exprimării în doctrină a unor puncte de vedere și cu privire la dispozițiile mai sus menționate. În acest sens, referitor la infracțiunea de fals privind identitatea, s-a arătat că legiuitorul, în expunerea de motive a noului Cod penal, a menționat faptul că "prin noua

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
documente de identitate, potrivit căruia funcționarul public nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale autorului, subzistă atât în cazul utilizării unei identități false (fictive), cât și în cazul utilizării frauduloase a identității reale a unei persoane. Tot astfel, în doctrină s-a arătat că, în cazul în care actul de identitate utilizat de făptuitor este autentic, însă aparține unei alte persoane, va fi incidentă varianta agravată prevăzută în art. 327 alin. (2) din noul Cod penal. Voința legiuitorului din anul

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
unor documente de identitate, potrivit căruia funcționarul public nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale autorului, subzistă atât în cazul utilizării unei identități false (identitate fictivă), cât și în cazul utilizării frauduloase a identității reale a unei persoane. În doctrină s-a arătat că, în cazul în care actul de identitate utilizat de făptuitor este autentic, însă aparține unei alte persoane, va fi incidentă varianta agravată prevăzută în art. 327 alin. (2) din Codul penal. Dacă legiuitorul nu ar fi

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
documente de identitate, potrivit căruia funcționarul public nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale autorului, subzistă atât în cazul utilizării unei identități false (fictive), cât și în cazul utilizării frauduloase a identității reale a unei persoane. Tot astfel, în doctrină s-a arătat că, în cazul în care actul de identitate utilizat de făptuitor este autentic, însă aparține unei alte persoane, va fi incidentă varianta agravată prevăzută în art. 327 alin. (2) din Codul penal. În condițiile arătate, săvârșirea faptei

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
Corola-website/Law/263458_a_264787

strategiilor Autorității Electorale Permanente; ... b) creșterea nivelului de cunoștințe și abilități ale persoanelor implicate în pregătirea, organizarea și desfășurarea proceselor electorale; ... c) îmbunătățirea accesului la instrumentele juridice internaționale și regionale în domeniul electoral, la legislația electorală națională, la jurisprudența și doctrina din acest domeniu; ... d) informarea și educarea alegătorilor și a competitorilor electorali în spiritul principiilor și standardelor internaționale în domeniul electoral; ... e) dezvoltarea integrității electorale. ... (2) Centrul "Expert electoral" este condus de un director, numit în funcție de președintele Autorității Electorale Permanente

LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 (*actualizată*) privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263458_a_264787]
Corola-website/Law/263740_a_265069

penal din 1936, reprezentând însă o formulare modernă a acestei cauze justificative, pentru care a optat majoritatea legislațiilor (art. 20 pct. 7 din Codul penal spaniol, art. 51 din Codul penal italian, art. 36 din Codul penal portughez etc.)" În doctrina juridică modernă această cauză justificativă este cunoscută sub denumirea "ordinul sau autorizarea legii și comanda autorității legitime", cele mai frecvente referiri fiind cu privire la "dreptul de corecție al părinților asupra copiilor minori", "exercitarea unor drepturi constituționale", "autorizarea oficială" și, în sfârșit

DECIZIE nr. 19 din 4 iunie 2015 solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă fapta medicului, care are calitatea de funcţionar public, de a primi plăţi suplimentare sau donaţii de la pacienţi, în condiţiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 , constituie sau nu o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidenţa dispoziţiilor art. 21 alin. 1 teza I din Cod penal.". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263740_a_265069]
Corola-website/Law/263555_a_264884

În sensul prezentei ordonanțe de urgență: a) prin organizație cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob se înțelege orice grup format din trei sau mai multe persoane, care își desfășoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura și violența pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase și inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violență pentru schimbarea ordinii constituționale sau a instituțiilor democratice, naționalismul extremist. În această

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 13 martie 2002 (*actualizată*) privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război**). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/263555_a_264884]
iulie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 27 iulie 2015. b) prin simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se înțelege: drapelele, emblemele, insignele, uniformele, sloganurile, formulele de salut, precum și orice alte asemenea însemne, care promovează ideile, concepțiile sau doctrinele prevăzute la lit. a); ... ---------- Lit. b) a art. 2 a fost modificată de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 217 din 23 iulie 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 558 din 27 iulie 2015. c) prin persoană vinovată

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 13 martie 2002 (*actualizată*) privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război**). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/263555_a_264884]
757 din 12 noiembrie 2012. Articolul 5 Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în sensul art. 2 lit. a), se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. ---------- Art. 5 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 217

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 13 martie 2002 (*actualizată*) privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război**). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/263555_a_264884]
Corola-website/Law/265619_a_266948

bisericilor din teritoriu cu privire la diferite nevoi spirituale sau abateri de la rânduiala duhovnicească și se implică în rezolvarea lor, ținând cont de responsabilitățile celorlalți slujitori și conlucrând armonios cu aceștia; ... d) sesizează președintele comunității regionale cu privire la abaterile slujitorilor de la morala sau doctrina sănătoasă ori de la rânduiala duhovnicească a Cultului Creștin Penticostal și propune analizarea acestora de către Comitetul comunității regionale, teritoriale sau etnice ori de Comisia de disciplină." ... 29. La articolul 48, alineatele (1), (5) și (6) se modifică și vor avea următorul

ORDIN nr. 125 din 23 septembrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265619_a_266948]
comunității regionale, teritoriale sau etnice, pastorii trebuie îndeplinească următoarele condiții: ... a) să aibă o vechime de cel puțin 5 ani în pastorație și să nu depășească vârsta de 65 de ani; ... b) să fie recunoscuți pentru atașamentul lor ferm la doctrina, rânduiala și valorile morale și spirituale ale Cultului Creștin Penticostal; ... c) să fie recunoscuți pentru principialitatea și probitatea caracterului lor creștin; ... d) să fi dovedit eficiență și competență în lucrarea lor pastorală; e) să locuiască împreună cu soția și să aibă

ORDIN nr. 125 din 23 septembrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265619_a_266948]
cumpărarea și vânzarea de bunuri mobile și imobile și alte materiale necesare activității proprii și avizează solicitările bisericii locale privind înstrăinarea și dobândirea de bunuri imobile cu destinație de locaș de cult; ... f) cercetează abaterile de la morala creștină sau de la doctrina penticostală ale pastorilor și face propuneri Comitetului executiv în vederea sancționării celor vinovați; ... g) cercetează abaterile de la morala creștină sau de la doctrina penticostală ale celorlalți slujitori și ia măsurile ce se impun; ... h) desemnează delegații pentru Conferința națională și Congresul Cultului

ORDIN nr. 125 din 23 septembrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265619_a_266948]
și dobândirea de bunuri imobile cu destinație de locaș de cult; ... f) cercetează abaterile de la morala creștină sau de la doctrina penticostală ale pastorilor și face propuneri Comitetului executiv în vederea sancționării celor vinovați; ... g) cercetează abaterile de la morala creștină sau de la doctrina penticostală ale celorlalți slujitori și ia măsurile ce se impun; ... h) desemnează delegații pentru Conferința națională și Congresul Cultului Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, prin consultare cu comitetele bisericilor; i) stabilește sediul comunității regionale, teritoriale sau etnice

ORDIN nr. 125 din 23 septembrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265619_a_266948]
și celorlalte părți componente, pentru buna desfășurare a activității acestora; ... e) hotărăște, când situația o impune, excluderea din Cultul Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România a unei biserici sau a altei părți componente, care s-a abătut de la doctrina penticostală ori de la morala creștină; ... f) hotărăște colaborarea Cultului Creștin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România cu organizații penticostale, evanghelice sau filantropice atât din interiorul, cât și din exteriorul țării, în condițiile păstrării identității spirituale și administrative; ... g) descarcă

ORDIN nr. 125 din 23 septembrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Cultului Creştin Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 189/2008. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/265619_a_266948]