15,863 matches
-
înrădăcinează progresiv pe Alfred în această țară pe care el n-o cunoștea, țara strămoșilor săi căreia el își dă memoria și care, în schimb, îl face să fie, îi dă identitatea sa. Devenită la romantici, imaginea însăși a unei patrii inaccesibile, a unui pământ natal, Itaca la Hölderlin ca și la Maurice de Guérin este un orizont care îl frământă pe călătorul care aspiră la întoarcere. În 1839 în corespondența sa, Maurice de Guérin scrie astfel tatălui despre dorința de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Waldmünchen este Itaca; ciobanul este credinciosul Eumeu cu porcii lui; eu sunt fiul lui Laerte, reîntors după ce a străbătut țări și mări". La Maxime du Camp, ea este imaginea însăși a lipsei de țară: "Uneori mă credeam în căutarea unei patrii din care aș fi exilat; dar în zadar o caut, nu o găsec nicăieri; ea seamănă cu insula Itaca care fugea mereu din fața lui Ulise. Cel mai bun mijloc de a ajunge acolo este totuși să mori"188. În fine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o caut, nu o găsec nicăieri; ea seamănă cu insula Itaca care fugea mereu din fața lui Ulise. Cel mai bun mijloc de a ajunge acolo este totuși să mori"188. În fine pentru Quinet, dacă Odiseea este arhetipul poemului despre patrie și Itaca e paradisul pierdut al exilatului, o întreagă rețea de metafore țese un fel de mit personal 189. Și Quinet care exclamă "Mai rabdă inimă!"190, adăugând: "Cum spune Ulise, înainte de a-și lansa săgețile!"191 Aceste cuvinte reluate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de mit personal 189. Și Quinet care exclamă "Mai rabdă inimă!"190, adăugând: "Cum spune Ulise, înainte de a-și lansa săgețile!"191 Aceste cuvinte reluate invariabil atestă identificarea eroului cu eroul Odiseii care simbolisează pentru Quinet răbdarea, fidelitatea nealterată față de patrie și mânia în fața "pretendenților", dușmani politici care nesocotesc Statul. Romantism ale cărui urme le găsim în Itaca lui Botho Strauss în care livada lui Laerte este un paradis regăsit. Imagine a unui Heimat restaurat"192. "Apfel, Feigen, Oliven, der Weinund
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să-l ilustrăm în mod viu, personal, fără a ne lăsa striviți de această capodoperă pe care literatura greacă a extras-o din mituri"208. Într-adevăr, pentru Molteni, Odiseea nu este decât "contrastul între nostalgia căminului, a familiei, a patriei și a numeroaselor obstacole care împiedică o întoarcere în ținutul natal, sub acoperișul familiei...."209 , dar este și povestea raporturilor sale cu femeie la care îi este teamă să se întoarcă pentru motive ce țin de psihanaliză. Astfel Odiseea nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
arida coperta di alberi spogliati dai venti marini, ne l'orizzonte delle montagne, ne questo cielo colore del mare". Timpul a tocit rocile care s-au rostogolit din munte. "Mi domando come puo questa terra arida e selvatica essere la patria che hosognato per nove lunghi anni di guerra e per altri dieci anni di viaggio fra pericoli e avventure di ogni sorta". Confruntarea visului cu realitatea este crudă. Douăzeci de ani au șters oare orice memorie? Dar memoria este înșelătoare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
după atâția ani, Penelopa n-a încetat să se gândească la Ulise 213 și Ulise la Penelopa 214. În fața refuzului Penelopei de a-l recunoaște, Ulise se vede ca un naufragiat în propria sa casă: "Sto dunque naufragando nella mia patria, nella mia stessa casa?" Dacă Ulise vrea să mă cucerească, va fi un asediu cu mult mai greu decât cel al Troiei, se gândește Penelopa pentru care se spune că Ulise nu este decât o închipuire, o fantomă, o minciună
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cunoască, puțin câte puțin, cei doi tineri sfârșesc prin a se iubi, dar Colette declină propunerea de căsătorie făcută de tânărul german, refuzând această alianță mixtă care ar favoriza planurile germanizării Franței de către ocupant. Astfel dragostea cedează în fața atașamentului față de patrie. Textul lui Barrès suferă de caricaturi și de poncife referitoare la spiritul teuton greoi și la finețea spiritului francez, stereotipe de propoagandă care îngreunează considerabil această mică poveste a unei ospitalități efemere. Povestea lui Vercors, mai puțin prolixă și locvace
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nimic, niciodată, care ar fi putut să treacă drept familiaritate"). Tăcerea impusă este înțeleasă de către oaspete ca un act de patriotism foarte stimabil. Or, pronunțând într-o franceză stângace, această idee " Încerc un mare stimă pentru persoanele care își iubesc patria"), el legitimează prin aceasta pentru totdeauna tăcerea gazdelor sale, închizându-le în ceea ce ar fi putut să fie un double-bind. De aceea, când revine, mai întâi pentru a se încălzi ,,apoi, din obișnuință, el vorbește singur, fără să aștepte vreun
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rămână fată bătrână ca și mătușa ei). ("Cine era el ? De unde venea? Ce amintiri păstra cu atâta dragoste acolo?" se întreabă ea și ar vrea desigur să-i distrugă caseta pe care el o ține lângă el și care reprezintă patria sa îndepărtată cu toate amintirile ei, scrisori, fotografii. De cum își citea scrisorile "Venerina îl vedea parcă sub un nou aspect, parcă învăluit într-o altă atmosferă care îl îndepărta deodată de ea și nota mii de particularități ale firii sale
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spațiile intens urbanizate. Dar aceste dificultăți sunt de ordin psihologic, fiindcă neliniștea trăită pe ambarcațiunea care îi duce pe nou sosiții în America se unește cu nostalgia țării de origine, după cum atestă amintirile, cântecele familiare sau obiectele fetiș din vechea patrie. Și mai mult încă, aceste amintiri se degradează și adesea devin semnul pierderii. Astfel Karl Rossmann află, de exemplu, că hanul Gâsca din Praga nu mai există. Această grijă, dispariția vechiului și nesiguranța privind viitorul și existența însăși a ființelor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ca o masă de brațul lui Barnabe; și, la sfârșitul cărții, va muri de epuizare. Ar fi greșit să atribuim această stare tensiunii nervoase a lui K. După cum atmosfera podurilor nu era făcută pentru plămânii lui Joseph, tot așa străzile patriei zeilor nu sunt făcute pentru un străin și îl condamnă la moarte", scrie Pietro Citati în cartea sa Kafka (L'Arpenteur, 1987, p. 278). Aceasta înseamnă că existența este propriu-zis irespirabilă și fără a evoca problemele legate de ftizie, de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
musulmane este de a lupta și de a muri pentru impunerea islamului, până când lumea va deveni un domeniu al islamului sau al păcii (Jihad)", iar pe de altă parte, într-o lume pentru care Tora reprezenta așa cum susținea Heinrich Heine "patria transportabila a evreilor", sunt din ce in ce mai evidente tendințe de definire (de ambele părți) a identității socio-culturale și politice.264 Religia reprezintă atât în cazul iudaismului, cât și în cel al islamismului pilonul definirii identitare, politica tinzând adesea în cadrul acestei comunități să
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
că mentor al politicii sioniste. (n 1904, cu prilejul celui de-al 4-lea Congres Sionist s-a decis stabilirea unui cămin național pentru evrei (n Argentina, iar la următorul Congres (din 1906) s-a propus că Palestina să fie patria evreilor. Cu toate acestea, în pofida eforturilor lui Herzl și din cauza disensiunilor manifestate în interiorul mișcării sioniste, la care s-a adăugat și divizarea treptată a Yishuv,317 s-a înregistrat eșecul politicii herzliene. O variantă de colonizare a fost propusă de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
G. W. Bush a pledat pentru crearea unui stat palestinian, ca parte a unui acord de pace care să încheie controlul Israelului în Cisiordania și Fâșia Gază. Comparativ cu apelul făcut (în 1977) de președintele Jimmy Carter la crearea unui patrii pentru palestinieni (palestinian homeland) și care la acel moment a fost întâmpinat cu scepticism în special de către susținătorii Israelului, declarația făcută de președintele G. W. Bush (la 10 noiembrie 2001) în care susținea coexistența statului palestinian alături de cel israelian a
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
situația actuală - o posibilă islamizare a acestor țări,1158 cum a demonstrat exemplul iranian și o înrăutățire a situației economice care ar duce la creșterea șomajului și a valului migrator către Europa".1159 În condițiile în care Europa a devenit patria unui număr de aproximativ 15 milioane de musulmani, de fiecare dată când sunt decise acțiuni, mai mult sau mai putin, ostile în Orientul Mijlociu și/sau Apropiat acestea sunt percepute ca posibile amenințări asupra statelor Uniunii Europene, motiv pentru care sunt
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
retorica de tip comunist pare a fi cea de-a doua conflagrație mondială. În încercarea de mobilizare a populației, simpla ideologie oficială nu a fost de ajuns, astfel încât autoritățile sovietice, în uriașul lor efort pentru câștigarea Marelui Război pentru Apărarea Patriei, au apelat și la argumente de ordin național. Este greu de argumentat că în timpul Războiului Rece statele comuniste și-ar fi coordonat acțiunile internaționale pe baza solidarității muncitorilor ajunși la putere în aceste țări. O analiză a relațiilor de putere
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
acele forme și fără a căror preexistență ele nici nu ar fi putut exista. Și astfel, mărginiți întro superficialitate fatală, cu mintea și cu inima aprinse de un foc prea ușor, tinerii români se întor ceau și se întorc în patria lor cu hotărârea de a imita și a reproduce aparențele culturei apusene, cu încrederea că în modul cel mai grăbit vor și realiza îndată literatura, știința, arta frumoasă și, mai întâi de toate, libertatea întrun stat modern. Și așa de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
o parte a puterii orcărui om de Stat. În această nouă gândire, în această renaștere a ideilor, multe se schimbă; unele se mai în tăresc, altele se slăbesc, unele se alungă ca utopii, altele se lărgesc prin elementul teluric al patriei, toate se transformă în momentul de a fi adaptate și însuflețite pentru trebuințele reale ale poporului român.<ref id=”1”>Ibidem, p. 123.</ref> Pe acest fundal al adaptării ca alternativă la inovația intempestivă, Constituția de la 1866 este un reper
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
anunțată, la Congresul al XI-lea al PCR, din 25-28 noiembrie 1974, de însuși Nicolae Ceaușescu: „putem afirma [...] că exprimând voința și năzuințele întregii noastre națiuni, Programul partidului poate fi denumit pe drept cuvânt Programul poporului român de ridicare a patriei pe culmile luminoase ale civilizației comuniste...”. Un prim exemplu în ceea ce privește contaminarea mutuală din dubla substituție istorie - trecut poate fi cel al lui I.I. Russu. Referindu-se la populația traco-getică, autorul, dorind să realizeze o cartare a întregii literaturi în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un alt adversar politic, devenit mai târziu junimist, cerea invalidarea sa ca deputat, fiindcă era conducătorul „școalei funeste care în Moldova se numește noua direcție” ce cultivă „materialismul abjectului Schopenhauer care propagă concubinajul, dreptul bătăii cu biciul, disprețul amorului de patrie și sentimentelor de onoare”. Un liberal, D. Brătianu, declara despre același Maiorescu, un nomina odiosa, că „este din opincă și trebuie să muncească pentru a trăi”. Tacit spunea că îndepărtarea mărește respectul, iar scurgerea timpului crește prestigiul unor personalități. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
regimului puterii personale. De altfel, noi nu am identificat niciodată această putere cu poporul român, cu privațiunile și greutățile acestuia, pe care el le-a suportat în numele unui scop cu adevărat înalt, edificând printr-o muncă plină de abnegație viitorul patriei”. Ministrul sovietic de Externe își amintește reacția liderului român la reformele inițiate în Uniunea Sovietică. „Nu o dată am fost martor când Mihail Gorbaciov îi spunea direct interlocutorului său că fără democrație, fără participarea cea mai largă a poporului la conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
10-17 septembrie 1951. în concepția regimului de la București, acest gen de înscenări judiciare demascau „obișnuita aparență nevinovată iezuitică” a Vaticanului. La 31 august 1951 organele securității au definitivat procesul-verbal de trimitere în judecată pentru „vina” de crimă de trădare de patrie, spionaj, complot împotriva Securității Statului în cazul episcopului Augustin Pacha, arestat încă de la 15 iulie 1950, și a „complicilor” săi. Principalele capete de acuzare erau: „intensă activitate profascistă” desfășurată cu încuviințarea Vaticanului, dată prin nunțiul Andrea Cassulo, și „o activitate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
maselor și reprimarea atacurilor elementelor dușmănoase antisovietice. Scrisoarea arăta că nu există decât un singur mod de a trata cu dușmanul, și anume lupta necruțătoare, chemând „comuniștii, lucrătorii din organele de procuratură, justiție și securitate să stea de strajă intereselor patriei noastre socialiste, să fie vigilenți în depistarea elementelor dușmane și, în conformitate cu legile puterii sovietice, să reprime la timp acțiunile criminale”. Scrisoarea a fost urmată de numeroase arestări pe motive ideologice, sute de oameni fiind trimiși în judecată și primind pedepse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că atât se cunoștea la nivelul general în poliția politică a regimului de la București. Cât despre marele public, până în anii ’70 acesta practic nu a știut nimic despre acțiunile inițiate de germani pentru recâștigarea pozițiilor pierdute în România. în Pentru Patrie, revistă a Ministerului de Interne, se publicau în anii ’70-’80 grupaje privind lupta dusă de comuniști și Securitate contra legionarilor, a agenților străini, a „bandiților” din munți ș.a.m.d. Chiar dacă în unele cazuri situațiile și/sau personajele erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]