13,022 matches
-
fost Martin Luther care, în opinia lui Paulescu, a produs cel mai mare rău omenirii pentru că „a îmbrâncit omenirea făcând-o să se prăbușească într-o prăpastie fără fund”. Concluzia lui Paulescu este că Luther pur și simplu nu a priceput, sau în mod deliberat nu a recunoscut CARITATEA ca fiind fundamentul creștinismului, cu alte cuvinte a negat facerea de bine și iubirea aproapelui. Sistemul dogmatic pe care l-a construit Luther „atât cât l-a tăiat capul” arată clar și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
1989, premiera unui nou film românesc, Noiembrie, ultimul bal, a provocat multe șoapte și surâsuri cu subînțeles. Îmi amintesc cum explicam unor prieteni ce însemna, în imaginarul antic, cledonomanția: acea practică divinatorie care descifra spusele câte unui personaj care nu pricepea el însuși sensul propriilor enunțuri de pildă, Oedip, care promite solemn că-l va pedepsi pe ucigașul lui Laios cu propria mână -, dar care se vădesc de rău augur pentru cine știe să le interpreteze. Avea și pedanteria hazul ei
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
se grăbea să-i deposedeze brutal de bunuri și de identitate, nu o dată chiar de libertate și de viață. Asupra celor mai mulți, instaurarea comunismului a căzut însă ca un trăsnet: nu se așteptau, nu aveau instrumentarul mental ca să prevadă ori măcar să priceapă ce li se întâmpla. Drept care societatea aproape în întregul ei a fost stupefiată în cel mai radical sens al cuvântului, ca în fața unei catastrofe naturale. Cu timpul, comunismul s-a banalizat, devenind cronic și suscitând complicate tehnici de supraviețuire. După
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
contraste, opoziții, antiteze; dar și prin limbaj, prin fina mânuire a dialogului; - autorul adoptă, direct sau indirect, o atitudine protestatară; utilizează elemente umoristice, pentru a stârni hazul, buna dispoziție; - el prezintă situații hazlii, de un comic clar, viu, ușor de priceput;comic e limbaj, de situație, de caracter, de atitudine, etc.; - dă impresia că joacă un rol printre pensonajele sale; el adoptă o poză regizorală, manevrând scenic personajele, de aceea trebuie să dea dovadă de un excelent simț al observației morale
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Credem că cel mai important lucru care poate fi învățat dintr-o lucrare de sociologie este un mod de gândire nou despre lume, care te face capabil să vezi și să înțelegi lucruri pe care mai înainte nu le puteai pricepe. Într-o anumită măsură, nu este nimic mai mult decât să înveți să pui întrebări la care niciodată nu te-ai gândit. Punând întrebări corecte poți adesea înțelege de ce oamenii au gândit și au acționat așa cum au făcut și de ce
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu îndestularea învĕțăturii, și a înțelepcĭunei, care învĕțătură 'l face pe totŭ omulŭ a cunóșce Dumnezeirea, a pricepe legea cea pravoslavnică, a procopsi pe ómeni cu înfrumușețarea vorbiĭ, și practica cuvintelor, a învrednici a se face preoțĭ iscusițĭ, și dascălĭ învĕțați, de la care curge mult folos, atît bisericesc, cît și politicesc" (Uricariul, 1871, I, p. 62). Ce se
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aș zice, astfel ca lucrurile spuse să nu fie prilej de ceartă prin tâlcul lor prea îngrădit, căci certurile de acest fel își află loc mai potrivit printre studenți și în școli decât aicea între noi, care abia de ne pricepem să mânuim furca și fusul”188. De unde și rolul pe care ar trebui să-l joace femeile într-o societate masculină și pe care îl subliniază în ultima sa povestire: apariții serafice, încântătoare, sfioase, să farmece prin cântul lor, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
felul de cărți, nenorocirile altora și, măsurându-le cu ale mele, nu mă mai simțeam atât de singură”242 . Evadarea în ficțional, ca modalitate de cunoaștere, dovedește finețea spirituală a personajului. Femeia se remarcă și prin alte deprinderi lăudabile: este pricepută la vânătoare, știe să mânuiască arcul și săgețile, să întindă 239 Giovanni Boccaccio, Fiammetta, ed. cit., p. 2. 240 Ibidem, p. 3. 241 Ibidem, p. 7. 242 Ibidem, p. 100. 87 plasele, să asmută câinii, să poarte pasărea răpitoare pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dumneaei mai rele?/ I-afurisită, bre, în toate cele! [...] Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
corporalitatea femeii.908 Personajul feminin are o inteligență nativă, un spirit practic și un simț al umorului care o fac mai mult decât simpatică: acceptă, după o scurtă ezitare inițială, avansurile și atențiile lui Neculai, un chiriaș al soțului, învățăcel priceput în citirea zodiilor și în prevestirea celor viitoare. Identificăm între cei doi o compatibilitate de vârstă și de istețime, de tinerețe și de spirit critic. Dar în încercarea de a fi alături de cel drag, femeia nu trebuie să evite doar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cetățenilor compătimitori, înscrisese în bugetul ei modesta supă de 100 lei pe lună cu care să se poată veni în ajutorul acelui fiu talentat dar nenorocital ei, însă fostul ministru de externe d. Radu Mihail, neștiind sau poate nevoind să priceapă ce însemnătate are un mare talent poetic pentru un popor, a șters din bugetul comunei Botoșani acea modestă sumă ce o hotărâse comuna ca ajutor pentru Emienscu.” Radu Mihail este fostul prefect al capitalei, apoi ministru de interne, la industrii
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Aceasta însă nu e calea unui geniu. Dacă un geniu în viață n-a fost cunoscut de atare, cum n-a fost cunoscut Eminescu, atunci e semn că generațiunea în care a trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Dacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare, atunci aceasta nu se întâmplă la nici un caz înainte de ce s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contemporană, care nu l-a priceput. Trebuie să vină o altă generațiune, care să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
trăit n-a fost în stare să-l priceapă. Dacă însă totuși ajunge a fi recunoscut de atare, atunci aceasta nu se întâmplă la nici un caz înainte de ce s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contemporană, care nu l-a priceput. Trebuie să vină o altă generațiune, care să fie în stare a-l pricepe și prețui. Aceasta e cauza, de genii necunoscuți în viață, și după moarte mai târziu au început a fi recunoscuți de atare. Cât de comic stă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi recunoscut de atare, atunci aceasta nu se întâmplă la nici un caz înainte de ce s-ar stinge cel puțin generațiunea lui contemporană, care nu l-a priceput. Trebuie să vină o altă generațiune, care să fie în stare a-l pricepe și prețui. Aceasta e cauza, de genii necunoscuți în viață, și după moarte mai târziu au început a fi recunoscuți de atare. Cât de comic stă însă lucrul cu Eminescu! El în mijlocul aceleiași generațiuni, în un interval tare scurt de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
curat, lângă un pom sau pe straturile de flori,,iar luminile de la botez se păstrează în casa unde se află copilul botezat, rostindu-se "Rugăciunea săptămânei": "Sfânta Vineri, Vinerea, / C-ești la față tinerea / Inima-ți încărunțea, / Nime nu se pricepea. Numai trei fete fecioare / A lui Lazăr sorioare: Una Maria Malina, / Una blânda Mădălina / Și-una d-alba Rusalina. / Ele, cum mi te-au văzut / Îndată s-au priceput / Și în câmp că mi s-au dus / De la Rusalim spre-apus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
C-ești la față tinerea / Inima-ți încărunțea, / Nime nu se pricepea. Numai trei fete fecioare / A lui Lazăr sorioare: Una Maria Malina, / Una blânda Mădălina / Și-una d-alba Rusalina. / Ele, cum mi te-au văzut / Îndată s-au priceput / Și în câmp că mi s-au dus / De la Rusalim spre-apus./ Pe la revărsat de zori,/ Să găsească nouă flori / Nouă flori bune de leac./ Ele flori bune de leac / Orișicât / S-au trudit / N-au găsit, / Ci-au găsit / Pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
glas ca și oala cea nouă, când se cumpără din târg", o pune pe foc în care se adaugă plante diferite busuioc, fire de grâu, mărar, mintă, romaniță, mac, sămânță de cânepă dar și mai multe pene de pasăre "ca să priceapă și să învețe ușor (copilul), și tot așa să trăiască în lume." 205 După "scăldăciune", nașa cu celelalte femei, luând lumânarea de la botez într-o mână, o sticlă cu rachiu fiert cu miere și un pahar în cealaltă mână, pleacă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
incongruente între ele (deoarece arată conflicte interne, sentimente de ezitare, tendințe de înșelare etc.); b) străfulgerări scurte ale feței și corpului; c) vocea (care poate trăda mai bine emoția decât fața); d) corpul (oarecum ușor de controlat, dacă persoana se pricepe); e) fața (cea mai nesemnificativă ,,scurgere", deoarece este elementul cel mai ușor de controlat)110. Contactul vizual trebuie însoțit de gesturile mâinilor, recunoscute ca fiind mediu controlabile comparativ cu gesturile picioarelor, care sunt cel mai greu de controlat. Un alt
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
suspin.” (P. Valéry) Pentru faptul știut că „gîndul” este opusul „sentimentului”: gîndul caută să ne impună raționalul și, implicit, „adevărul”, pe cînd sentimentul să ne aducă satisfacția, „plăcerea”. * „Un singur om m-a Înțeles și nici acela nu m-a priceput.” (G.W. Hegel) Pentru că una este să Înțelegi aspectul logic al unei argumentații și alta, motivația pe care o susține. * „Pe cine Dumnezeu iubește Îl pedepsește, Îl Încearcă prin păcat.” (paradox creștin) Este poate cel mai nobil paradox prin semnificația
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Cu siguranță, adevărul nu se poate naște din ură, din minciună sau din intoleranță intelectuală. Mihai Eminescu este categoric, În acest sens: „Viclenia e un semn de slăbiciune, căci mintea omenească veritabilă stă În raport direct cu capacitatea de-a pricepe În mod dezinteresat un adevăr”. * „CÎt e de greu să nu-ți trădezi vina prin Înfățișare!” (Ovidiu) Pentru că - spune același mare poet - caracteristica vinovaților este neliniștea. * „Nu-i etern decît ceea ce n-are nici o legătură cu adevărul.” (Emil Cioran) Adică
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Inima cea mai iubitoare are asprimile ei”; „Cel mai bun vin are drojdia lui” etc. Coexistența contrariilor facilitează, prin faptul opunerii, nu numai cunoașterea, ci și Înțelegerea datoriei „binelui”: „În fiecare rău e un strop de bine; de s-ar pricepe omul să-l găsească, să tragă și folosul” (W. Shakespeare). * „CÎnd știi să vezi, să suferi și să alini, știi totul.” (E. Rostand) Explicația acestui fapt constă În complementaritatea celor două aspecte ale naturii și ale cunoașterii umane: „Există două
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
călăresc același cal, unul trebuie să călărească În spatele calului.” (G.B. Shaw) Avînd „orgoliu” În măsură egală unul dintre cei doi trebuie să predea inițiativa celuilalt, dacă doresc să facă o afacere rentabilă Împreună. * „Așa-i orgoliul omului: ceea ce el nu pricepe, decretează că e greșeală sau nebunie.” (H. de Balzac). Tot din „amor propriu”, atunci cînd omul face un bine, nu se poate abține să laude adesea acest lucru, fapt care diminuează, sau anulează chiar, valoarea gestului realizat. * „Știți de ce dramele
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
succesul înregistrat în plan diplomatic, trebuie să menționăm că Mazarin era un jucător de cărți împătimit. Cavalerul de Méré, un apropiat al cardinalului, nota în Suite du commerce du Monde:„jocurile de noroc au un efect bun atunci când persoana este pricepută și când o face cu grație; este mijlocul prin care se poate obține intrarea în orice grup unde se practică jocurile de noroc, iar prinții ar fi extrem de plictisiți dacă nu ar putea să se bucure de această activitate“. (trad
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a fost mult mai admonestat decât Regele, însă a fost mult mai dificil să-l liniștim pe Rege decât pe Monsieur.“ (trad. n.) La vârsta de șapte ani a învățat să tragă la țină și în curând a devenit foarte priceput la acest sport, abilitate pe care a manifestat-o aproape întreaga viață. Roland Mousnier, afirma în lucrarea sa The Institutions of France under the Absolute Monarchy 1598-1789, că mulți dintre contemporanii regelui susțineau că Ludovic al XIV-lea nu era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]