19,447 matches
-
1986). În acest caz, apar mișcările de Întoarcere oscilatorii, care sunt numite balansări. Indicatorii de amplitudine și frecvența de oscilații, timpul de fixare a poziției corpului și relația lor, caracterizează stabilitatea statică și dinamică a omului (L. D. Nazarenco, 2000). Simțul ritmului determină capacitatea de a recrea parametrii de mișcare spațială, temporală, de putere, forță-viteză și spațio-temporali (E. P. Ilin, 2003). El determină În mare măsură eficiența acțiunilor motorii variate. Eficiența de dezvoltare a simțului ritmic depinde de mobilizarea proceselor psihice. Acest
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
dinamică a omului (L. D. Nazarenco, 2000). Simțul ritmului determină capacitatea de a recrea parametrii de mișcare spațială, temporală, de putere, forță-viteză și spațio-temporali (E. P. Ilin, 2003). El determină În mare măsură eficiența acțiunilor motorii variate. Eficiența de dezvoltare a simțului ritmic depinde de mobilizarea proceselor psihice. Acest lucru poate fi facilitat de antrenamentul ideomotor, care permite prin intermediul redării imaginare a percepțiilor de sunet, vizuale, tactile și proprioceptive de a asimila mai bine ritmul de mișcări raționale după indicatorii de direcție
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Împiedicarea retragerii sodiului din rinichi pentru reducerea transpirației care este Însoțită de febră, În procesul căreia au loc cheaguri de sânge și palpitații cardiace. Toate acestea Într-un rezultat final pot duce la insuficiența acută cardiovasculară. Odată cu Înaintarea În vârstă simțul setei se manifestă mai rar. Cu cât persoana este mai În vârstă, cu atât mai mult se reduc funcțiile renale care se răsfrâng nu numai asupra musculaturii dar și asupra pielii, se observă „uscarea” ei, ofilirea. Lipsa de apă poate
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
echipamentului de fitness și reparațiile posibile. Calitățile profesionale importante ale specialistului În fitness se Împart În următoarele grupe: filosofice, etice, comunicative, volitive, intelectuale, motorii. Filosofia instructorului motivează toată activitatea sa pedagogică ca un serviciu pentru oameni. Aceasta se exprimă prin simțul de răspundere al specialistului pentru rezultatul obținut de participanți, În patriotismul instituțional manifestat prin mândria de a lucra la clubul respectiv, la centrul de fitness, atragerea de noi clienți, dar În același timp internaționalist, să fie la curent cu noutățile
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
care apar pe plan național și internațional. Calitățile etice sunt reflectate În comportamentul specialistului: maniere, comportament, atitudine morală. Acestea sunt reprezentate de umanism, onestitate, respect, optimism etc. Munca cu oamenii presupune o atitudine optimistă și sensibilă din partea instructorului, sociabilitate, bucurie, simțul umorului, credința În idealurile participanților, În accesibilitatea obiectivelor propuse. Calitățile comunicative se manifestă prin sociabilitate, politețe, bunătate etc., ajută specialistul să stabilească contacte cu executanții pe perioada desfășurării activității și să contribuie la obținerea succesului. Aceste calități includ și tactul
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
al comunicării didactice și concomitent indicatorul relațiilor sociale Între instructor și practicant ceea ce determină nivelul de dezvoltare a experienței lor sociale. Un sens decisiv pentru limbajul profesional Îl are personalitatea instructorului, stilul lui comunicativ, capacitățile lui de exprimare, cultura și simțul comunicativ. Limbajul instructorului cuprinde toată activitatea lui lingvistică, toate acțiunile lui de exprimare verbală: indicații pedagogice, acțiunile de vorbire referitoare la activitățile dinafara lecției etc. Proprietățile principale a limbajului profesional sunt: propunerea unui scop și programarea didactică deschisă, unificarea momentelor
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
unei bune tradiții creștine, au pus totul sub semnul demonicului și al păcatului 8. Acești termeni definesc principalele practici care se referă la capacitatea de a face previziuni și predicții, și nu la domeniul mai amplu al divinației. La nivelul simțului comun, de exemplu, nu există nici o distincție între primii doi termeni: profeție și clarviziune. Ambii sunt percepuți ca fiind forme distincte ale unuia și aceluiași act: divinația. Profetul este un clarvăzător care poate profeți anumite lucruri de importanță capitală. Există
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau spirituală. "La fel ca și cea a profetului, charisma sa decurge dintr-o experiență autentică, însă mai puțin creatoare"18. Impactul social al divinației prin clarviziune este unul mai redus în comparație cu profeția. El privilegiază o cunoaștere bazată pe experiența simțurilor, care se poate întrepătrunde uneori cu trăiri spirituale de excepție. Există, firește, și eșecuri. Totuși, nu prea se pune la îndoială harul clarvăzătorului (în limbajul disciplinelor moderne, de frontieră, capacitățile sale sunt numite paranormale). Prin urmare, clarvăzătorul câștigă destul de mult
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
inductive. Dacă în cazul ornitomanției păsările sunt cele socotite a fi un bun vehicul al gândirii divine, în situația de față lucrurile se schimbă. Se credea că, în cele din urmă, tot omul rămâne instrumentul cel mai potrivit, chiar dacă uneori simțurile i s-au șubrezit sau mintea nu mai este capabilă să înțeleagă mesajele divine. În această grupă a actelor instinctive, Auguste Bouché-Leclercq introduce cledonomanția și divinația palmică. Cledonomanția (de la gr. klédon, cuvânt sau frază rostite întâmplător) este "rostirea omenească folosită
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
MAGIE. PERCEPȚII ȘI REPREZENTĂRI SOCIALE Pentru a realiza o cât mai corectă abordare a celor două noțiuni, am apelat la un dublu criteriu de analiză. Am avut în atenție, pe de o parte, percepția divinației și a magiei la nivelul simțului comun și, pe de altă parte, o abordare științifică a temei anunțate. Neconcordanțele dintre cele două puncte de vedere (popular și științific) sunt un fapt deja știut. Aceste confuzii sunt generate, de multe ori, de cei care practică divinația. Ei
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinator este mai puțin interesat de faptul că el se numește într-un anume fel sau că posedă anumite capacități și o tehnică specifică de lucru. Ceea ce contează este claritatea, veridicitatea, prestanța și eficacitatea rezultatului. Din această pricină la nivelul simțului comun există o confuzie totală, ce se reflectă în utilizarea termenilor. Cei mai folosiți sunt următorii: astrolog, clarvăzător, magician, vrăjitor. Ei denumesc , în general, pe cei care practică divinația și un anume fel de vrăjitorie. Mai mult chiar, în spațiul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
8%), prin diverse semne naturale (9,0%) și care pot fi presimțite (22,8%). Doar (6%) consideră că adevărul despre viitor poate fi aflat prin practici speciale (astrologie, ghicit în cărți, în zațul cafelei, tarot etc.). Constatăm că la nivelul simțului comun există ideea (neafirmată direct) că, dincolo de limbajul obișnuit, există și un alt limbaj, al semnelor. Cifrele trădează o anume sensibilitate a subiectului din mediul urban la mesajele încifrate în diverse semne. Așadar, viața urbană nu se suprapune în mod
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înscriu într-un sistem sacrificial. Astfel, ele își părăsesc condiția obișnuită de animal. Prin consacrare, ele devin și obiect al divinației și pot transmite social ceva. Pe de altă parte, o serie de credințe arată că animalele sunt dotate cu simțuri speciale. Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, prezintă diverse situații de acest gen. De pildă, singurele viețuitoare care pot vedea vântul sunt animalele 252. "Caii, dar și alte animale simt, văd ce noi nu putem vedea. Ele
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de cercetare în științele sociale, Ronald McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură în științele sociale, Denys Cuche • Noua epocă a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi • Noua problemă socială, Pierre Ronsavallon • Simțul practic, Pierre Bourdieu • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociology of Law. Studies and Research, Doina Balahur • Sociologia educației, Dumitru Popovici • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologie generală, Mircea Agabrian • The Raping
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei acțiuni motrice (Cârstea, 1993, p. 18). Producerea unui act motric voluntar se bazează pe trei sisteme mari: 1. sistemul informațional - informațiile din mediul extern și intern, recepționate de către organele de simț, ajung, pe cale aferentă la nivelul sistemului nervos central; 2. sistemul reglator - la diferitele niveluri ale sistemului nervos central (îndeosebi în cortexul cerebral) are loc decodificarea informațiilor sosite de la organele de simț, prelucrarea și elaborarea de răspunsuri motorii adecvate, transmise pe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
din mediul extern și intern, recepționate de către organele de simț, ajung, pe cale aferentă la nivelul sistemului nervos central; 2. sistemul reglator - la diferitele niveluri ale sistemului nervos central (îndeosebi în cortexul cerebral) are loc decodificarea informațiilor sosite de la organele de simț, prelucrarea și elaborarea de răspunsuri motorii adecvate, transmise pe căile eferente la sistemul efector; ulterior, sistemul nervos central primește informații despre modul în care a fost realizată mișcarea comandată, realizând din mers corecțiile care se impun; 3. sistemul efector (mușchii
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
răspunsul motor adecvat stimulului spontan apărut (ex. reacția la o anumită mișcare efectuată de un adversar). Manifestarea vitezei de reacție este posibilă, așadar, datorită existenței unui stimul suficient de puternic încât sa determine depolarizarea membranei celulelor receptoare din organul de simț respectiv. Stimulii cei mai des întâlniți sunt de natură vizuală (de exemplu mișcările adversarului în scrimă, box), acustică (ex. startul în probele de alergări din atletism) și chinestezică (ex. în situația contactului direct cu adversarul, cum sunt luptele și judo
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
individ depinde în multe împrejurări de adaptarea în cel mai scurt timp a comportamentului motric la un stimul din mediul extern sau intern. În aceste situații, sensibilitatea exteroceptivă și proprioceptivă deține un rol deosebit de însemnat. Buna funcționare a organelor de simț va favoriza apariția rapidă a excitației în celulele receptoare. De asemenea, timpul cât mai scurt de transmitere pe căile aferente și, mai ales, de procesare la nivelul cortexului senzitiv (unde se cunoaște că se consumă un timp mai îndelungat - Ardelean
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
scurt de transmitere pe căile aferente și, mai ales, de procesare la nivelul cortexului senzitiv (unde se cunoaște că se consumă un timp mai îndelungat - Ardelean, 1990, citat de Stoica, 2000, p. 20) a impulsurilor nervoase provenite de la organele de simț, va determina manifestarea de acte și acțiuni motrice cu indici ridicați de viteză. * Viteza transmiterii impulsurilor nervoase Viteza de conducere nervoasă este o componentă aflată în zestrea ereditară a individului, fiind relativ constantă și aproape deloc influențabilă prin antrenament (Eremia
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
motrice determină răspunsuri prin forme simple sau complexe de mișcare. Stimulii vor solicita capacitatea de răspuns al organismului fapt manifestat prin efecte specifice. Această specificitate a stimulului este determinată de caracteristici proprii și de reacțiile pe care le provoacă. 6 - Simțul ritmului Perceperea ritmului presupune sesizarea alternării regulate în timp a anumitor grupe de stimuli și reliefarea unora prin accentuare. Ritmicitatea constituie un element fiziologic, fiind o expresie a unor proprietăți specifice celulei nervoase. Ritmul are un rol pozitiv în organizarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
nu trebuie privite mecanic, izolat, ci trebuie înțelese în strânsă legătură și interdependență unele cu altele. În altă ordine de idei, odată deprinderea formată, exersarea trebuie continuată până la perfecționarea ei în cel mai înalt grad. Pe baza interacțiunii organelor de simț, a funcției de analiză și sinteză, va apare o senzație complexă, specifică fiecărei ramuri sportive în parte. În practică, aceste senzații specifice sunt denumite „simțuri” (de exemplu simțul mingii, simțul rachetei, simțul apei etc.) (Cârstea, 1993, p. 53) În altă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
trebuie continuată până la perfecționarea ei în cel mai înalt grad. Pe baza interacțiunii organelor de simț, a funcției de analiză și sinteză, va apare o senzație complexă, specifică fiecărei ramuri sportive în parte. În practică, aceste senzații specifice sunt denumite „simțuri” (de exemplu simțul mingii, simțul rachetei, simțul apei etc.) (Cârstea, 1993, p. 53) În altă ordine de idei, calitatea efectuării deprinderii motrice este în strânsă legătură cu starea sistemului nervos. Astfel, oscilațiile excitabilității, oboseala, intoxicația, fac ca mișcările să fie
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
perfecționarea ei în cel mai înalt grad. Pe baza interacțiunii organelor de simț, a funcției de analiză și sinteză, va apare o senzație complexă, specifică fiecărei ramuri sportive în parte. În practică, aceste senzații specifice sunt denumite „simțuri” (de exemplu simțul mingii, simțul rachetei, simțul apei etc.) (Cârstea, 1993, p. 53) În altă ordine de idei, calitatea efectuării deprinderii motrice este în strânsă legătură cu starea sistemului nervos. Astfel, oscilațiile excitabilității, oboseala, intoxicația, fac ca mișcările să fie mai puțin coordonate
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
în cel mai înalt grad. Pe baza interacțiunii organelor de simț, a funcției de analiză și sinteză, va apare o senzație complexă, specifică fiecărei ramuri sportive în parte. În practică, aceste senzații specifice sunt denumite „simțuri” (de exemplu simțul mingii, simțul rachetei, simțul apei etc.) (Cârstea, 1993, p. 53) În altă ordine de idei, calitatea efectuării deprinderii motrice este în strânsă legătură cu starea sistemului nervos. Astfel, oscilațiile excitabilității, oboseala, intoxicația, fac ca mișcările să fie mai puțin coordonate, dizarmonice și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mai înalt grad. Pe baza interacțiunii organelor de simț, a funcției de analiză și sinteză, va apare o senzație complexă, specifică fiecărei ramuri sportive în parte. În practică, aceste senzații specifice sunt denumite „simțuri” (de exemplu simțul mingii, simțul rachetei, simțul apei etc.) (Cârstea, 1993, p. 53) În altă ordine de idei, calitatea efectuării deprinderii motrice este în strânsă legătură cu starea sistemului nervos. Astfel, oscilațiile excitabilității, oboseala, intoxicația, fac ca mișcările să fie mai puțin coordonate, dizarmonice și determină pierderea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]