12,660 matches
-
pînă azi, 2006; Victimele inocente și colaterale ale unui război cu Rusia (2014, ediția engleză la Pro Fusion International, London). Eseu: Semnele timpului,1988 (ediție online Liternet, 2006; a doua ediție onpaper, 2006); Jurnal din anii ciumei, 1987-1989. Încercări de sociologie spontană, Polirom, 1996; O prostie a lui Platon. Intelectualii și politica, 1997; Nautilus. Structuri, momente și modele în cultura interbelică, 1999 (ediția a doua, 2006), Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, 2000 (ediție online Liternet, 2004, 2010),Literatura, ce poveste! Un
Liviu Antonesei, la „Întâlnirile SpectActor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105519_a_106811]
-
sentiment, 2000 (ediție online Liternet, 2004, 2010),Literatura, ce poveste! Un diptic și cîteva linkuri în rețeaua literaturii, 2004; Hesperia. Șapte vorbiri despre spiritul european și maladiile sale, 2007). Este autor a șase cărți științifice în domeniul științelor educației, istoriei, sociologiei și filosofiei culturii. Întâlnirile SpectActor au debutat în anul 2009, după o idee a directorului Mircea Cornișteanu, îmbrățișată și susținută de scriitorul Nicolae Coande, secretar literar al TNC. Până în prezent au conferențiat la Teatrul Național Craiova numeroase personalități din sfera
Liviu Antonesei, la „Întâlnirile SpectActor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105519_a_106811]
-
narghilelelor, pentru că dimineață să ne găsească la furnul lui Babicul, așteptând să iasă jimbla (pâine albă) caldă și pufoasa”, povestește Constantă Vintilă-Ghițulescu. Doctor în „istorie și civilizație“ la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (2004) și doctor în sociologie la Facultatea de Sociologie a Universității București (2012), Constantă Vintilă-Ghițulescu este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. A predat la Facultatea de Sociologie, Facultatea de Litere, Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București. Colaborator la săptămânalul de cultură Dilemă
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]
-
ne găsească la furnul lui Babicul, așteptând să iasă jimbla (pâine albă) caldă și pufoasa”, povestește Constantă Vintilă-Ghițulescu. Doctor în „istorie și civilizație“ la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (2004) și doctor în sociologie la Facultatea de Sociologie a Universității București (2012), Constantă Vintilă-Ghițulescu este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. A predat la Facultatea de Sociologie, Facultatea de Litere, Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București. Colaborator la săptămânalul de cultură Dilemă Veche. Scrieri: Evgheniți, ciocoi
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]
-
istorie și civilizație“ la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris (2004) și doctor în sociologie la Facultatea de Sociologie a Universității București (2012), Constantă Vintilă-Ghițulescu este cercetător la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. A predat la Facultatea de Sociologie, Facultatea de Litere, Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București. Colaborator la săptămânalul de cultură Dilemă Veche. Scrieri: Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești (1780-1860), Humanitas, 2013; În șalvari și cu ișlic. Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]
-
Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, București. De-a lungul carierei sale academice, a fost preocupat să descifreze procese definitorii ale lumii contemporane, cum ar fi evoluția globalizării, ridicarea lumii emergente, reașezarea puterilor globale. A publicat numeroase lucrări de geopolitică, sociologie politică și comunicare, între care amintim: Mass media, puterea fără contraputere (2002, în colaborare), Geopolitica (2003), Istoria comunicării (2007, în colaborare), Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane (2010), Un deceniu cât un secol. Secolul lumii emergente (2013), Lumea cu două
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
îmi lipsea ocazia s-o practic. Două experiențe am încercat totuși, soldate ambele cu un eșec usturător. Pentru un eseu intitulat, e drept, teribilist și suficient, Observații asupra stilului de muncă al poporului român, unde glosam pe marginea cunoștințelor de sociologie dobândite la prelegerile lui Gusti și Stahl, am fost făcut pulbere de unul dintre șefii ideologici ai epocii, istoricul Mihai Roller. Mai rău, mult mai rău mi-a ieșit tentativa de colaborare cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
cu o rubrică permanentă la "Revista literară". Încântat de un articol despre N. Iorga, din "Studentul român", Miron Radu Paraschivescu îmi propusese să țin o cronică literară regulată. Nu era chiar ce vroiam - pe-atunci mă interesau îndeosebi istoria și sociologia - dar Miron a stăruit în felul său febril și afectuos. În cele din urmă, am acceptat și m-am hotărât să încep cu un articol programatic. Când i l-am dat, Miron m-a îmbrățișat entuziast. Eram în al nouălea
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
contribuție la evoluția artei românești în țară și peste hotare. Din același areal al culturii a fost ales în perioada 1944-1946 în fruntea Academiei Române Dimitrie Gusti, membru al prestigiosului for încă din 1919, personalitate cu merite publice incontestabile, creator al sociologiei românești. Un mandat îndelungat, de 11 ani, începând din 1948, l-a avut renumitul biolog și botanist Traian Săvulescu, anterior membru corespondent al instituției, fondatorul școlii naționale de fitopatologie. Remarcabil este faptul că, în anul 1956, ca un gest reparator
Academicienii României () [Corola-website/Journalistic/296367_a_297696]
-
Roxana Bota este o româncă remarcată în Franța. Este absolventă a unui program de master în cercetare în statistică la Paris și a fost admisă direct la un master de „Negociere și dezvoltare comercială”. Tânăra este absolventă a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității Babeș-Bolyai, din Cluj Napoca. În paralel, a urmat și seminariile Facultății de Istorie și Filosofie, secția Filosofie. Subiectul abordat și studiat în cadrul lucrării de licență în filosofie i-a permis să acceadă la o bursă „Erasmus
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]