12,895 matches
-
de Jos din anul 1854, alcătuit de inginerul hotarnic Fotache Ghețu, pe care se găsește însemnată „o piatră hotar despărțitoare Umbrăreștilor de josu despre Țigănei”, la apus de Bârlad, în dreptul satului Torcești. Dar și prin modul cum a decurs transmiterea stăpânirii satului și moșiei Țigăneii ne convingem de existența lui la est de Siret și nu la vest, cum se găsește localizat în lucrarea menționată mai sus. Nici o mărturie și nici un plan hotarnic nu situează locul acesta pe malul de vest
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Giurge, reapare și în alte câteva documente cu dată ulterioară, ajutându-ne să-i stabilim identitatea și descendența. Este una și aceeași persoană cu Giurgea Hrăbor comis, căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie 1508, i se întărește stăpânirea pe o cumpărătură, „un sat pe Bîrlad, anume Blăneștii și cu moara în Bîrlad”, din ținutul Tecuciului. Fiul său a fost Maxim Hrăbor, mare postelnic în timpul domniei lui Petru Rareș, dar nu avem informații că ar fi stăpânit în Țigănei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vorniceasa a răposatului vornicului Vasile” Roșca, fiica Măricuții Cernătoaia, lasă prin zapis de danie fiilor săi „sat întreg Țigăneștii (sic) la ținutul Tecuciului”, evident că este vorba de satul Țigăneii. În cele din urmă, întregul sat Țigăneii va ajunge în stăpânirea exclusivă a urmașilor Anghelinei și a lui Vasile Bujoreanu, prin fiica acestora, Tofana, soția lui Costache sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor din vremea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atât pentru partea de la est de Siret, cât și pentru cea din vest. După moartea lui Iordache Costache vistiernic, moșia a fost stăpânită de soția acestuia, Nastasia (Anastasia), născută Racoviță, până în anul 1776, când, împreună cu satul Torcești, ambele trec în stăpânirea domnitorului de atunci, Grigore al III-lea Ghica, în contul unei mari datorii bănești, 25.000 lei, sumă pe care vistiernicul nu a putut să o justifice față de domnitor și pentru care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu moștenitori proprii până în vremurile contemporane, stăpâni ce vor fi arătați atunci când vom prezenta aspecte din trecutul satului și moșiei Torcești. Bozieștii și Tămășenii Al treilea perimetru din teritoriul locuit de comunitatea umbrăreșteană, tot în ordine cronologică, devenit în vechime stăpânire boierească, a fost ceea ce s-a numit până destul de recent satul Slobozia-Umbrărești, cuprinzând inițial în aceeași unitate fiscală satele Bozieștii, Tămășenii și Siliștea, toate formând o singură stăpânire boierească. Totuși, ceea ce s-a numit foarte târziu Siliștea, la începuturile așezării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriul locuit de comunitatea umbrăreșteană, tot în ordine cronologică, devenit în vechime stăpânire boierească, a fost ceea ce s-a numit până destul de recent satul Slobozia-Umbrărești, cuprinzând inițial în aceeași unitate fiscală satele Bozieștii, Tămășenii și Siliștea, toate formând o singură stăpânire boierească. Totuși, ceea ce s-a numit foarte târziu Siliștea, la începuturile așezării era Umbrăreștii, comunitatea matcă din care s-au desprins prin roire toate celelalte. Să urmărim câteva date documentare referitoare la istoria Bozieștilor și a Tămășenilor. Dacă unul din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Siliștea, la începuturile așezării era Umbrăreștii, comunitatea matcă din care s-au desprins prin roire toate celelalte. Să urmărim câteva date documentare referitoare la istoria Bozieștilor și a Tămășenilor. Dacă unul din cei doi beneficiari ai actului de întărire a stăpânirii boierești din 10 iunie 1546, menționat și mai înainte de noi, anume Danciul n-ar fi altul decât Danciul Ureche; dacă Umbrăreștii din acest act s-ar identifica cu cel de pe apa Bârladului, numit după ruperea sa de la această dată Boziești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
după ruperea sa de la această dată Boziești; dacă se acceptă ipoteza că Bozieștii a fost la origine parte componentă a comunității Umbrăreștilor, s-ar crea premise favorabile găsirii unor explicații pertinente privind felul cum a ajuns această parte a Umbrăreștilor stăpânire boierească. Situația se întrevede a fi fost aidoma cum o bănuim pornind de la unele documente de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al II-lea Tomșa, care-l și ucide pentru „hiclenie”. Satul exista cu mult timp înainte de stăpânirea lui Isac Balica pe o vatră cu urme de străvechime. Moneda bizantină de pe timpul împăratului Phocas (602-610) și aceea de pe timpul lui Alexandru cel Bun au fost găsite pe vatra acestui sat. Așa cum am arătat, poate se numea și era
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe timpul împăratului Phocas (602-610) și aceea de pe timpul lui Alexandru cel Bun au fost găsite pe vatra acestui sat. Așa cum am arătat, poate se numea și era partea acelui Umbrărești de care pomenește documentul din 1546, când trece în stăpânirea lui Danciu. Admițând că ar fi vorba de Danciu Ureche și nu de altcineva, satul, sau o parte a sa, ar fi putut ajunge de la Danciu la nepotul său Nistor Ureche, iar de la acesta la fiica sa, Nastasiia, soția hatmanului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că ar fi vorba de Danciu Ureche și nu de altcineva, satul, sau o parte a sa, ar fi putut ajunge de la Danciu la nepotul său Nistor Ureche, iar de la acesta la fiica sa, Nastasiia, soția hatmanului Isac Balica. O stăpânire a acestuia pe cale matrimonială este plauzibilă dacă ținem seama și de faptul că Nistor Ureche, socrul său, apare și cu alte stăpâniri în partea de jos a Moldovei, precum Hulubeștii, Răfleștii, Gerenii, cât și cu dregătoria de mare vornic al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Danciu la nepotul său Nistor Ureche, iar de la acesta la fiica sa, Nastasiia, soția hatmanului Isac Balica. O stăpânire a acestuia pe cale matrimonială este plauzibilă dacă ținem seama și de faptul că Nistor Ureche, socrul său, apare și cu alte stăpâniri în partea de jos a Moldovei, precum Hulubeștii, Răfleștii, Gerenii, cât și cu dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Dar nu s-au găsit până acum acte prin care să se permită stabilirea sigură a relației cu privire la originea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în partea de jos a Moldovei, precum Hulubeștii, Răfleștii, Gerenii, cât și cu dregătoria de mare vornic al Țării de Jos. Dar nu s-au găsit până acum acte prin care să se permită stabilirea sigură a relației cu privire la originea stăpânirii lui Isac Balica în respectivul sat. Ceea ce știm precis este faptul că, după moartea tragică a hatmanului, cu ocazia împărțirii imensei averi rămasă de la el, împărțire ce se face între rudele mai apropiate în lipsa urmașilor direcți, satul Boziești revine în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Obrăreți” (evident greșeala de transcriere a Umbrăreștilor) vine în „partea lui Ilie Smîncilă” (Zmucilă), fiul lui Grigore Zmucilă, care a avut soție pe Tudosca, una din fiicele marelui logofăt și cărturar moldovean. Or, se știe prea bine că majoritatea stăpânirilor, deținute anterior de Isac Balica, a trecut nepoatei sale, Elena, soția lui Miron Costin. Dar, iată că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data de 30 noiembrie 1687, prin care îi întărește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că o foarte interesantă informație găsim în ispisocul domnesc emis de domnul Constantin Cantemir la data de 30 noiembrie 1687, prin care îi întărește „dumnialui Miron Costin logofătul o parte de ocină a lui Corpaci din Tămășeni”. Stabilind delimitările pe stăpâniri și pe hotare anterioare, documentul face precizarea că noua parte, ce se întărește prin acest act, pornește din hotarul Trohăneștilor (Barcea actuală) în jos „până în piatra care este de hotar între Bozieștii de mijloc, care sunt a dumisali logofătului Miron
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este de hotar între Bozieștii de mijloc, care sunt a dumisali logofătului Miron, și în Bozieștii de sus, ce să chiamă Tămășenii, ocina Corpăceștilor. Ce se înțelege din acest document ? Că satul Boziești a cunoscut și o parte de mijloc, stăpânire a „dumisali logofătului Miron”, mai dinainte de noua sa achiziție ce-i revine în contul unei sume de bani, datorie neachitată de către vornicul de poartă Ionașco Corpaci și care este în hotar cu mai vechea stăpânire a cronicarului. Coroborând toate aceste
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și o parte de mijloc, stăpânire a „dumisali logofătului Miron”, mai dinainte de noua sa achiziție ce-i revine în contul unei sume de bani, datorie neachitată de către vornicul de poartă Ionașco Corpaci și care este în hotar cu mai vechea stăpânire a cronicarului. Coroborând toate aceste date se poate susține cu mai mult temei părerea că partea numită Boziești s-a desprins din marea obște a Umbrăreștilor, devenind mai apoi, prin succesiuni matrimoniale, diviziuni și stăpâniri boierești, așa cum le vedem menționate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în hotar cu mai vechea stăpânire a cronicarului. Coroborând toate aceste date se poate susține cu mai mult temei părerea că partea numită Boziești s-a desprins din marea obște a Umbrăreștilor, devenind mai apoi, prin succesiuni matrimoniale, diviziuni și stăpâniri boierești, așa cum le vedem menționate prin documentele din care am reprodus fragmente. Așadar, e de admis că Bozieștii au cunoscut diviziunea pe mai multe părți și stăpâniri, dintre care de notorietate rămân cele deținute de personalitățile specificate mai sus și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din marea obște a Umbrăreștilor, devenind mai apoi, prin succesiuni matrimoniale, diviziuni și stăpâniri boierești, așa cum le vedem menționate prin documentele din care am reprodus fragmente. Așadar, e de admis că Bozieștii au cunoscut diviziunea pe mai multe părți și stăpâniri, dintre care de notorietate rămân cele deținute de personalitățile specificate mai sus și la care se vor adăuga, cu timpul, altele. Revenind la Bozieștii moșteniți de doamna Tudosca, constatăm că, după stingerea timpurie din viață a doamnei, soțul ei, Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuie arătat că întâlnim aici și alți stăpânitori de ocină: Miron Costin în partea de mijloc; lîngă el, frații Corpăcești, cinci la număr; iar până în 1645, când se face o nouă danie a părții de sus, aceasta a rămas în stăpânirea domnitorului Vasile Lupu. Tot aici aveau părți Costăcheștii și răzeșii lor, părți nealese și neprecizate. Pe data de 4 aprilie 1645, domnitorul Vasile Lupu dăruiește rudei sale, Iorga vistiernic, pentru „slujba dreaptă și credincioasă” în tinerețea sa, dar care „și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi vorba, așa cum procedase la prima danie când este menționat Isac Balica. Întrucât în timpul domniei lui Vasile Lupu au existat trei sau patru mari dregători cu prenumele Iorga, este cam greu de stabilit care anume dintre ei intră acum în stăpânirea Bozieștilor. Ținând seama însă că acești Iorga au avut diferite slujbe domnești, credem că putem identifica un posibil beneficiar în persoana lui Iordache Cantacuzino, acesta fiind cel care a deținut dregătoria de vistiernic în cursul domniei lui Vasile Lupu, avută
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tudosca, și Iordache Cantacuzino decurgea din situația că soția acestuia era tot fiica lui Coste Băcioc, deci cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe acest criteriu putem considera că Iordache Cantacuzino a fost cel care a intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-au îndepărtat, explicând cum „multe din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de stăpânire, căci nu actele au precedat stăpânirile, ci invers. Documentul din 4 aprilie 1645 surprinde Bozieștii de Sus într-un moment când așezarea se găsea deja bine întocmită și organizată din punct de vedere economic, dispunând de „heleșteie și cu mori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din moșii (mai vârtos cele răzășești) împărțindu-se între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de stăpânire, căci nu actele au precedat stăpânirile, ci invers. Documentul din 4 aprilie 1645 surprinde Bozieștii de Sus într-un moment când așezarea se găsea deja bine întocmită și organizată din punct de vedere economic, dispunând de „heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
neexistând documente cu date sigure, referitoare la acest aspect. E posibil ca împărțirea să fi avut loc cu mult timp înaintea datelor din documentele de danie de la Vasile Lupu, dacă avem în vedere că hotarele lor sunt specificate pentru fiecare stăpânire și ele trebuie în continuare „să fie după vechile hotare pe unde au apucat din veac”. 3. Interconexiuni între stăpâniri individuale și devălmașe O caracteristică, frecvent întâlnită în cuprinsul documentelor vechi, demnă de atenție sporită, are în vedere aspectul cu privire la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]