12,983 matches
-
al relațiilor româno-americane era dat de amendamentul Jackson-Vanik. Legea comercială stabilea un program de care președintele trebuia să țină seama pentru a reînnoi scutirea de condiția emigrării, scutire fără de care România nu putea primi " Clauza națiunii celei mai favorizate". Legea stipula că într-un interval de 18 luni după ce legea intra în vigoare, adică pînă pe 3 ianuarie 1975, președintele putea face o derogare de la prevederile Paragrafului 402. El nu trebuia decît să comunice Congresului că hotărîse, pe baza asigurărilor din partea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
începutul lunii mai, 190 de membri ai Camerei Reprezentanților au format o Comisie a Drepturilor Omului. Pe 14 mai, acest grup i-a trimis lui Ceaușescu o scrisoare în care-și exprima "mîhnirea" pricinuită de încălcările repetate ale drepturilor omului, stipulate de prevederile de la Helsinki, încălcări de care se făcea vinovată România. În scrisoare erau menționate o serie de articole care apăruseră în presa literară și populară românească și mai ales poeziile lui Corneliu Vadim Tudor, publicate în ediția din 29
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Los Angeles. Pe 8 august, Comisia pentru Comerț Internațional a Senatului a susținut audieri cu privire la hotărîrea președintelui de derogare de la condiția emigrării. Martorii au fost mai puțin numeroși decît în alte rînduri, ceea ce se datora, fără îndoială, deciziei Chadha, care stipula inutilitatea moțiunilor prezentate de o singură cameră. De fapt, în sprijinul Clauzei pentru România nu au venit decît un singur martor, Joseph Torsani, de la Prudential Lines și șapte scrisori trimise de diverse corporații. Ca urmare, aproape toate depozițiile erau împotriva
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Palmer, delegat pe lîngă secretarul adjunct de stat, le-a amintit celor prezenți că menirea audierilor este aceea de a analiza practicile de emigrare ale României 2278, Fascell privea revizuirea Clauzei într-un context mult mai larg. Textual, Amendamentul Jackson-Vanik stipula criteriul emigrării, dar Fascell considera că "prin spiritul său, legea se referă la aspecte mai generale privind drepturile omului, cum ar fi libertatea conștiinței, libertatea de expresie și de asociere, libertatea religioasă și drepturile minorităților"2279. Deși a prezentat practicile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Europa, East-West Trade, al 89-lea Congres, sesiunea a II-a, 1968, de la p. 255 1252 Ibidem, p. 219-220 1253 Ibidem, p. 162 1254 Ibidem, p. 199 1255 Amendamentul suspenda dreptul președintelui de a emite o hotărîre prin care să stipuleze că era în interesul național ca Eximbank să aibă permisiunea de a acorda credite unei țări comuniste. Congresul SUA, Camera Reprezentanților, Comitetul pentru Bănci, Finanțe și Locuințe, Audieri la Comisia pentru Comerț Internațional, Investiții și Politică Monetară, Oversight Hearings on
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din 1777 odată cu promulgarea Ratio educationie publicae în 1806. Biserica este re-apropiată și îi este conferit un rol central în derularea procesului de învățământ public. Drept urmare, religia este reîntronată pe locul de cinste în curricula școlară. Articolul 6 al legii stipula: Principem isthic, sicut vbique, locum tenet Doctrina Christiana "Aici, ca pretutindeni, locul principal îl deține doctrina creștină" (Pascu et al., 1983, p. 241). Catehismul religios acaparează din nou centrul de greutate în literatura didactică. Latina este reinstalată ca limbă oficială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a avut o evoluție similară celei din Țara Românească. Școlile rurale, organizate pe cont propriu de săteni, se zbăteau cu dificultăți materiale, precum și cu un absenteism major. Autoritățile moldave încearcă redresarea situației prin promulgarea în 1841 a Regulamentului școlar care stipula înființarea de școli sătești pe cheltuiala țăranilor. Or această prevedere nu era deloc încurajatoare, iar efectele legii au fost sever limitate de neimplicarea financiară a statului în mediul rural. Recensământul populației din 1859-1860 nu a măsurat știința de carte a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Această conștiință a unității etnico-teritoriale reiese cu claritate din decizia lui Gheorghe Șincai de a scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor. Într-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al României 1912 (p. 459) și 1928 (p. 430) Și pe plan curricular sunt sesizabile motificări importante. Pentru interesele noastre, cea mai notabilă schimbare a constat în introducerea istoriei țării ca materie obligatorie de studiu în învățământul primar obligatoriu. Legea stipulează următoarele obiecte de studiu ca având caracter obligatoriu: citirea și scriere, catehismul, noțiuni de igienă, de gramatică, de geografie, de istoria țării, de dreptul legislativ al țării, cele patru operații aritmetice, sistemul legal al măsurilor și greutăților (art. 32). Istoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezenței în toate sălile de clasă a portretelor suveranilor) cât și în ritualistica comemorativă (ziua de 10 mai, precum și aniversarea independenței, fiind intrinsec celebrări ale lui Carol I). El a fost însă oficializat prin Decisiunea din 2 Septembre 1902, care stipula, în art. 1, că toți școlarii au datoria de a saluta drapelul în orice situație l-ar întâlni, chiar și atunci când sunt singuri, iar în art. 2, că toți școlarii sunt datori să asculte imnul regal stând în picioare și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
290 1936/37 173 126 299 Sursa: C. Angelescu (1939, p. 26) La fel de importantă a fost campania derulată pe frontul unificării învățământului național. Legea educației din 1924, care pe lângă inovația de a mări obligativitatea educației primare la 7 ani, a stipulat de asemenea unitatea învățământului public românesc: "Învățământul primar este unitar în tot cuprinsul țării" (art. 5, cf. Bunescu, 2004, p. 187). Miza supremă a reformelor a fost omogenizarea celor patru sisteme și tradiții educaționale ale fiecăreia dintre provinciile României Mari
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
confesional. Politicile agresive de centralizare forțată și de unificare precoce au fost denunțate de intelighenția ardeleană (Onisifor Ghibu a fost cel mai vehement) ca punând în mișcare un act de brutalitate. Protestele au rămas fără efect, întrucât Legea din 1924 stipula unitatea învățământului românesc din toate teritoriile țării. Odată depășite aceste rezistențe regionale, școala devine bastionul românității, instituția conservării neamului și granițelor sale politice. Reformele legislative adoptate în epocă au vizat, în paralel cu unificarea, uniformizarea și centralizarea învățământului românesc, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și de a fi supus legilor și regulamentelor militare" (p. 71). Prima în ierarhia virtuților ostășești, credința patriotică încorporează necesarmente și un element thanatic: "Ostașul trebue să fie gata a-și jertfi viața pentru Țară și Tron, în orice împrejurare", stipulează unul din Principiile Generale ale Regulamentului Serviciului Interior pentru trupele de toate armele din 1921. Ultima stație de naționalizare poziționată în urma educației primare și a instrucției militare consta în școlile de adulți. Dacă învățământul elementar avea sarcina ideologică de naționalizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ministeriatului lui Spiru Haret. În anul 1902-03 au funcționat 1.010 școli de adulți, dintre care 15 în orașe și 995 în sate (Haret, 1903, Anexe, p. 120). O schimbare substanțială se produce cu Legea învățământului primar din 1924, care stipulează obligativitatea tuturor așezărilor de a organiza școli de adulți, pe o durată de minim 4 luni anual în cele rurale, respectiv minim 6 luni anual în cele urbane, cu cel puțin 12 ore de cursuri săptămânal (art. 80). Obligați să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1864. Pe plan calitativ însă, al conținutului informativ și al fondului ideologic, decretul 175 publicat în Monitorul Oficial din 3 august 1948 a venit în răspărul tradiției încetățenite pe durata ultimului secol. Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului din 1948 stipulează, încă din articolul I, principiul egalitar și nediscriminator al educației, caracterul "exclusiv de Stat", precum și "unitatea de structură" al acesteia. Ideologizarea învățământului este explicit afirmată în textul de lege, Statul asumându-și misiunea "educării tineretului în spritul (sic!) democrației populare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dezvoltat istoricește simultan pe două axe paralele: de stat și particular. Totuși, încă din interbelic statul a început să colonizeze învățământul particular, extinzându-și jurisdicția asupra acestuia și aducându-l sub controlul său direct. Legea asupra învățământului particular din 1925 stipula că "nici o școală particulară nu se poate înființa decât pe baza unei autorizații date de Ministerul Instrucțiunii" (art. 4), și că "toate școlile particulare sunt puse sub supravegherea Ministerului de Instrucțiune" (art. 5). Mai mult, școlile primare particulare erau obligate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
însă de intensitatea ideologizării și explicitatea cu care s-a făcut acest lucru. Legislația comunistă a definit școala ca instituție ideologică. Mai mult, însăși funcția instructiv-educațională a devenit indisociabilă de funcția ideologică a școlii. În acest sens, legea din 1978 stipulează ubicuitatea educației ideologice. Articolul 12 prevede că "prin întregul său conținut, procesul instructiv-educativ din învățămîntul de toate gradele trebuie să asigure", pe lângă o înaltă pregătire profesională și o atitudine pozitivă față de muncă, și "însușirea de către elevi și studenți a politicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Addendum: Cultul personalității. Moartea prematură a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1965 a pus capăt cultului personalității început deja să se coaguleze în jurul figurii sale. Programa școlară de Istorie pentru clasele VIII-XI (1952), deși sublinia preceptul ortodox al materialismului dialectic care stipula rolul hotărâtor (dacă nu cumva chiar exclusiv al) maselor în istorie, creează totuși o breșă în fortificația dogmatică, semnalând importanța personalităților în istorie. Odată această fisură creată, programa stipulează că "O deosebit de mare importanță instructivă și educativă pentru elevi o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasele VIII-XI (1952), deși sublinia preceptul ortodox al materialismului dialectic care stipula rolul hotărâtor (dacă nu cumva chiar exclusiv al) maselor în istorie, creează totuși o breșă în fortificația dogmatică, semnalând importanța personalităților în istorie. Odată această fisură creată, programa stipulează că "O deosebit de mare importanță instructivă și educativă pentru elevi o are studierea biografiei tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, luptător neînfricat în fruntea Partidului nostru pentru cauza oamenilor muncii din țara noastră..." (p. 6). Figura sa este pusă în ascendența secvenței marilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postcomunistă a fost consolidată legislativ prin adoptarea Constituției din 1991, care "întruchipa ethosul centralizator care stătuse la temelia formării statului în Europa de Est timp de peste un secol" (Gallagher, 2004, p. 120). Constituția definea România ca stat unitar, iar limba română era stipulată ca singura limbă oficială a țării. Alegerile din septembrie 1992 au consolidat hegemonia elementelor conservatoare, moștenitoare ale fostului PCR, în scena politică românească. Totuși, de la 66,1 la sută de voturi primite în 1990, în 1992 FDSN (rebotezat în Frontul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
salveze imaginea dezastruoasă a guvenării CDR. Coaliția a eșuat lamentabil în a-și onora promisiunile electorale definite de două axe centrale: anticomunism și anticorupție. Important de subliniat este că în cursul guvernării CDR, punctul 8 al Proclamației de la Timișoara, care stipula principiul lustrației, a fost abandonat de Emil Constantinescu, iar lupta anticorupție a încasat o lovitură teribilă prin afacerea "Țigareta II" atunci când un ofițer superior responsabil de securitatea președintelui a fost demascat ca protagonist într-o operațiune de trafic cu țigări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
socialiste și comuniste" iar legea din 1978 îl exprima în dezideratul de a construi "omul nou", este eliminat. La pachet, eliminat este și monopolul partinic exercitat de PCR, precum și elementele pe baza cărora se sprijinea cultul partidului. Legea din 1995 stipulează explicit caracterul a-partinic al învățământului, prohibind categoric politizarea procesului educativ. Art. 11, al. 1, consfințește legislativ non-interferența dintre politică și educație: "Învățământul nu se subordonează scopurilor și doctrinelor promovate de partide sau alte formațiuni politice", în timp ce al. 2 interzice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Istoria românilor și Geografia României asigură cronotopia (fundalul spațio-temporal) în care evoluează spiritul național, exprimat în Limba și literatura română. Deși garantează posibilitatea minorităților naționale de a beneficia de învățământ în limba maternă (art. 8, al. 2), legea din 1995 stipulează totodată obligativitatea studiului și însușirii limbii române ca limbă oficială de stat pentru toți cetățenii români, indiferent de naționalitate (art. 8, al. 3). Și celelalte materii nucleare ale identității naționale românești, Istoria românilor și Geografia României, trebuie învățate exclusiv în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
constituie o alternativă la învățământul de stat sau îl completează". Cu toate că acceptă privatizarea principială a educației, autoritățile ministeriale mențin controlul educațional asupra sistemului particular prin obligativitatea aprobării planurilor de învățământ și a programelor analitice de către Ministerul Învățământului. De asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor pentru clasa a XII-a stipulează obligativitatea unei introduceri care tematizează subiectul "Românii în Europa", prevăzând de asemenea tratarea "Civilizației românești în context european". Direcțiile normative fixate de autoritățile centrale au fost îmbrățișate cu entuziasm de autorii de manuale, care și-au transformat cărțile școlare în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]