12,770 matches
-
231; 251; 256; 301 Zimmerman, W., 335 În aceeași colecție: Alexandru Popescu, Die Beziehungen Rumäniens und Österreichs Alexandru Popescu, Relații româno-austriece Stefano Guzzini, Realismul în relațiile internaționale și în politica economică internațională Format 1/16 (70 x 100) • Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2002 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com • 1 Paul Cernovodeanu, I. Stanciu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În aceeași colecție: Alexandru Popescu, Die Beziehungen Rumäniens und Österreichs Alexandru Popescu, Relații româno-austriece Stefano Guzzini, Realismul în relațiile internaționale și în politica economică internațională Format 1/16 (70 x 100) • Bun de tipar: 2000 • Apărut: 2002 PRINTED IN ROMANIA • Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • str. Cronicar Mustea nr. 17 • C.P. 161 • cod 6600 • Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 • euroedit@hotmail.com • 1 Paul Cernovodeanu, I. Stanciu, Imaginea Lumii Noi în țările române și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scris, sub forma tipăriturii, stă la baza articulării conștiinței naționale. B. Anderson (2000) [1983], în influentul său studiu în care asemuiește națiunea unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci existente între cuvântul tipărit și emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de sensul termenului englezesc, "capitalismul întipărit" print- capitalism este sintagma în care Anderson închide tripla relația dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața capitalistă a cărților) și iii) sentimente de apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei "comunități imaginate", a stăruit asupra relației intrinseci existente între cuvântul tipărit și emergența conștiinței naționale. "Capitalismul de tipar" sau, mai aproape de sensul termenului englezesc, "capitalismul întipărit" print- capitalism este sintagma în care Anderson închide tripla relația dintre i) tehnologie (tipar); ii) sistem economic (piața capitalistă a cărților) și iii) sentimente de apartenență grupală și credințe politice (conștiința națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națională și naționalism). În conjuncție cu alți factori (religioși: Reforma; economici: articulare sistemului capitalist de producție; sociali: destrămarea raporturilor feudale și apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în configurarea comunităților naționale. În Europa apuseană, revoluția tehnologică a tiparului cu caractere mobile a condus la crearea "galaxiei Gutenberg", ce avea să se prefacă în decursul a câtorva secole
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apariția societății de masă etc.) alături de care a format un nex cauzal foarte încâlcit, cuvântul scris produs cu ajutorul tehnologiei tiparului și diseminat prin intermediul presei scrise a jucat un rol instrumental în configurarea comunităților naționale. În Europa apuseană, revoluția tehnologică a tiparului cu caractere mobile a condus la crearea "galaxiei Gutenberg", ce avea să se prefacă în decursul a câtorva secole într-o constelație a statelor naționale. "Venirea cărții tipărite" (Febvre și Martin, 1976), care și-a făcut apariția în cultura occidentală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înainte de anul 1500 în tiraje cuprinse între 30.000 și 35.000 de ediții diferite. Cifrele sunt cu adevărat surprinzătoare, ținând cont de populația Europei de mai puțin de 100 de milioane de locuitori în acele țări în care tehnologia tiparului a fost dezvoltată. În secolul al XVI-lea, producția de carte s-a intensificat: între 150.000 și 200.000 de ediții diferite au fost tipărite, într-un total de 150-200 de milioane de copii. Iar aceasta este o "estimare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 262). Într-adevăr, consecințe incalculabile au decurs din această masificare a producției de carte și a cuvântului tipărit. Apariția limbilor naționale oficiale ca urmare a dezvoltării literaturilor naționale scrise în vernaculară a fost un astfel de efect al tehnologiei tiparului. "Capitalismul de tipar" s-a aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adevăr, consecințe incalculabile au decurs din această masificare a producției de carte și a cuvântului tipărit. Apariția limbilor naționale oficiale ca urmare a dezvoltării literaturilor naționale scrise în vernaculară a fost un astfel de efect al tehnologiei tiparului. "Capitalismul de tipar" s-a aflat în miezul procesului de naționalizare. După ce piața elitistă a cititorilor de latină a atins punctul de saturație, producătorii de cărți, urmându-și interesele comerciale, s-au reorientat înspre masa alcătuită din publicul cititor în vernaculară, alfabetizat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 360) ce au prefigurat emergența culturilor naționale. Ceea ce a dat naștere noilor "comunități imaginate" ale națiunilor a fost "o interacțiune mai mult accidentală, dar explozivă între un sistem de producție și relațiile de producție (capitalismul), o tehnologie a comunicațiilor (tiparul) și fatalitatea diversității lingvistice umane" (Anderson, 2000, p. 45). Capitalismul de tipar a fost, așadar, una din forțele motrice care au propulsat facerea națiunii. A reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noilor "comunități imaginate" ale națiunilor a fost "o interacțiune mai mult accidentală, dar explozivă între un sistem de producție și relațiile de producție (capitalismul), o tehnologie a comunicațiilor (tiparul) și fatalitatea diversității lingvistice umane" (Anderson, 2000, p. 45). Capitalismul de tipar a fost, așadar, una din forțele motrice care au propulsat facerea națiunii. A reușit aceasta prin crearea unui "public cititor monoglot pentru fiecare limbă" (ibidem, p. 46). Astfel au apărut ceea ce pot fi numite, apropriind creativ noțiunea lansată de B.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pas în lungul proces de construire a națiunii române a constat în dezvoltarea unei relații cu trecutul. Prin constituirea unei memorii colective (etnice, apoi naționale), intelectualii români au revendicat drepturi politice întemeiate în trecutul pe care îl imaginau națiunii române. Tiparul mișcărilor naționale din țările "mici" ale Europei Centrale și de Est poate fi descompus, urmându-l pe M. Hroch (1985, p. 23), în trei reprize succesive: a) Faza A, a interesului scolastic, în care cărturarii "descoperă" națiunea și prin aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sens herderian, al națiunii ca expresie a unicității ireductibile a unei culturi posedată de un Volkgeist, a fost diseminat în spațiul central și sud-est european, generând frecventele forme de naționalisme particulariste bazate pe ideile purității etnice și omogenității cultural-lingvistice. Schematic, "tiparul zigzagat al schimbării semantice" (Greenfeld, 1992, p. 5) poate fi reprezentat grafic astfel: Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" Sursa: adaptare după L. Greenfeld (1992, p. 9) Primele două încarnări semantice ale conceptului de "națiune" (I: "comunitate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
startul educației în spirit militantist național, evoluția literaturii didactice a fost cu câțiva pași în urma celei din principate, datorită cenzurii exercitate de autoritățe imperiale, de Dieta transilvană și ulterior de guvernul maghiar. Publicațiile didactice ale intelectualității ardelene au văzut lumina tiparului dincolo de munți, cum a fost cazul volumelor redactate de August Treboniu Laurian, care a publicat în Moldova Elemente de istorie și biografii, o versiune pentru clasa a II-a destinată "pentru șcóleloru primare din Moldavia" (Iași, 1856), și o alta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului, cristalizată în memoria colectivă a unei colectivități, presupune un principiu organizator
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
doar învățământul gimnazial. Materiile stipulate ca obligatorii și numărul de ore aferente fiecăreia pentru educația gimnazială erau următoarele: limba latină (17 ore), artimetica (2 ore), geografia (2 ore), limba elină (2 ore), istoria (1 oră) și religia (1 oră). Acest tipar era predat cu repetiție în fiecare din cele trei clase prevăzute de studiile gimnaziale. Cele 25 de ore săptămânale erau repartizate în cinci zile de studiu, excepție făcând zilele de joi și duminică, în care nu se țineau ore, din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nenumărate rânduri, Samuil Micu utilizează interșanjabil cuvintele "roman" și "român", lăsând impresia că se referă la același referent. Este totuși posibil ca aceste substituiri să se datoreze unor greșeli ortografice (ținând cont de faptul că manuscrisul nu a văzut lumina tiparului antum, deci e puțin probabil să fi trecut prin filtrul corecturii); însă sistematicitatea, frecvența și recurența cu care se produce favorizează interpretarea unei interșanjabilități deliberate din partea autorului. Împingerea începutului istoriei poporului român în negurile mitologice ale preistoriei Romei pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia (1812, Buda), singura dintre lucrările cardinale ale Școlii Ardelene care au văzut lumina tiparului în timpul vieții autorilor lor. Începutul românilor în Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia de contextualizare istorică, astfel că narațiunea istoriei românilor pornește, în lucrarea sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnice a poporului român către revendicarea unificării politice a tuturor etnicilor români (deci de la național la naționalism) a fost deja semnalată prin apariția lucrării lui Florian Aaron, Idee repede de istoria Prințipatului țării Rumânești, în trei volume, primul văzând lumina tiparului în 1835 la București. Chiar dacă titlul anunță o circumscriere provincială a istoriei la Țara Românească și nu la întregul spațiu românesc, Ideea repede a lui F. Aaron, aflat în prima generație de intelectuali ardeleni care au descălecat în spațiul extra-carpatin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ștefan Cantacuzino). Mihai Viteazul, pământean de origine (adică din Țara Românească), nu este valorizat simbolic ca unificator al întregului neam românesc. Faptele acestuia, deși relatate ca impresionante pe planul curajului și bărbăției, nu sunt încă injectate cu semnificații naționale. Același tipar este reperabil și în cazul Manualului de istoria principatului Moldavei, publicat câțiva ani mai târziu de către Ioan Albineț (1845). Lucrarea tratează exclusiv trecutul moldav, folosind ca modalitate de partiționare a trecutului aceeași schemă periodică în trei reprize: vechi-mediu-nou, pe care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
închide narațiunea istorică. Funcția simbolică a conducătorului pe care o joacă Mihai Viteazul pentru "prințipatul România" în manualul lui Aaron este îndeplinită de Ștefan cel Mare în manualul lui Albineț. Transilvania prezintă, la rându-i, deși cu oarecare întârziere, același tipar care a putut fi observat deja în cazul celorlalte două provincii românești, Țara Românească, respectiv Moldova. Similaritățile structurale cu istoriile celorlalte provincii românești sunt evidente în Compendiu de istoria Transilvaniei apărută în 1864 sub semnătura lui Ioan V. Rusu. Departe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
altor autorități (de regulă ecleziale), cât și asupra celor ce urmau a fi înființate (Ramirez și Boli, 1987, p. 9). După cum se va vedea în cele ce urmează, autoritățile noului stat român înființat în 1859 nu fac excepție de la acest tipar, reacțiile acestora cu privire la educație respectând, în mare, aceeași secvențialitate tetradică. Tabel 7. Data introducerii învățământului primar obligatoriu și rata înrolării în 1870 Țara Anul introducerii educației obligatorii Rata înrolării în școlile primare în 1870 (%) Prusia 1763 67 Danemarca 1814 58
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
făcute mărunte dar aditive sunt totuși însemnate. Dacă în 1893 aveam, în școala sătească, 1,5 absolvenți de un învățător, în 1900 raportul urcă la 2,7, urmând ca în 1909 fiecărui învățător să îi revină 4,7 absolvenți. Același tipar, puțin ameliorat, caracterizează și școlile orășenești. Tabel 16. Învățământul primar urban în perioada 1885-1915 Anul școlar Nr. de școli Nr. de învățători Copii în vârstă de școală Înscriși Au promovat B F B F B F 1885/86 288 899
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
infrastructurii instituționale prin extinderea și consolidarea rețelei de unități școlare, autoritățile statale sunt interesate acum și de uniformizarea și standardizarea învățăturii. În acest sens, este încurajată publicarea de îndreptare, îndrumătoare, sau chiar tratate de pedagogie, care să modeleze uniform, după tiparul aprobat statal, metodica dar mai ales mentalitatea pedagogică a dascălilor. Deceniul șapte al secolului al XIX-lea constituie momentul de răscruce al literaturii didactice de la modelul patriotismul civic fundamentat pe morala ortodoxă, către modelul naționalismului etnic. Chiar dacă morala creștin ortodoxă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru orfane" (ibidem). Bărnuțiu nu este nici pe departe primul care insistă asupra importanței cardinale a dragostei de țară sau a patriotismului. Încă din 1829 la Iași apărea un Manual de patriotism, iar la București, cu oarecare întârziere, vedea lumina tiparului Patria, patriotul și patriotismul semnat de F. Aaron în 1843. Comparativ cu apelurile la patrie și patriotism din perioada prepașoptistă, odată cu Bărnuțiu trebuie semnalată o importantă mutație semantică suferită de conceptul de patrie. După cum vom vedea, în epoca naționalismului romantic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]