13,494 matches
-
presiunilor și, la 19 aprilie 1773, a convocat o sesiune a Sejmului. Doar 102 deputați au participat la ceea ce a rămas cunoscut ca Sejmul Împărțirii; restul, conștienți de decizia regelui, au refuzat. În ciuda protestelor, mai ale lui Tadeusz Rejtan, prima împărțire a Poloniei a fost ratificată. Prima dintre cele trei împărțiri ale Poloniei din secolul al XVIII-lea care aveau să șteargă Polonia de pe harta Europei i-au surprins pe locuitorii Uniunii și au arătat în mod clar minților progresiste că
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
a Sejmului. Doar 102 deputați au participat la ceea ce a rămas cunoscut ca Sejmul Împărțirii; restul, conștienți de decizia regelui, au refuzat. În ciuda protestelor, mai ale lui Tadeusz Rejtan, prima împărțire a Poloniei a fost ratificată. Prima dintre cele trei împărțiri ale Poloniei din secolul al XVIII-lea care aveau să șteargă Polonia de pe harta Europei i-au surprins pe locuitorii Uniunii și au arătat în mod clar minților progresiste că Uniunea fie se va reforma, fie va dispărea. Chiar înainte de
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
Poloniei din secolul al XVIII-lea care aveau să șteargă Polonia de pe harta Europei i-au surprins pe locuitorii Uniunii și au arătat în mod clar minților progresiste că Uniunea fie se va reforma, fie va dispărea. Chiar înainte de prima împărțire, un deputat din Sejm fusese trimis să ceară filosofilor francezi Gabriel Bonnot de Mably și Jean-Jacques Rousseau să alcătuiască unele propuneri de constituție pentru o nouă Polonie. Mably și-a trimis recomandările în 1770-71; Rousseau a terminat textul "Considerații privind
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
să ceară filosofilor francezi Gabriel Bonnot de Mably și Jean-Jacques Rousseau să alcătuiască unele propuneri de constituție pentru o nouă Polonie. Mably și-a trimis recomandările în 1770-71; Rousseau a terminat textul "Considerații privind guvernarea Poloniei" în 1772, când prima împărțire era deja în curs de realizare. Cu susținerea regelui Stanisław August, s-a introdus un nou val de reforme. Cea mai importantă dintre acestea a fost înființarea, în 1773, a Comisiei pentru Educație Națională ("Komisja Edukacji Narodowej")—primul minister al
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
reformistă și s-a alăturat Confederației Targowica. Armata polonă s-a dezintegrat. Numeroși lideri reformiști, văzându-și cauza pierdută, s-au autoexilat. Regele nu a reușit, însă, să salveze Uniunea. Spre surprinderea membrilor Confederației Targowica, a urmat o a doua împărțire a Poloniei. Rusia a ocupat , iar Prusia . Uniunea rămânea cu un teritoriu de doar , care au format un mic stat-tampon cu un rege-marionetă și armată rusească. Timp de un an și jumătate, patrioții polonezi au plănuit o insurecție. La 24
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
Rusiei, Austriei și Prusiei s-au unit pentru o intervenție militară. Istoricii consideră înfrângerea acestei răscoale ca fiind un rezultat inevitabil în fața superiorității nete a celor trei puteri invadatoare. Înfrângerea forțelor lui Kościuszko a dus la a treia și ultima împărțire a Uniunii Polono-Lituaniene. Amintirea constituției poloneze de la 3 mai—recunoscută în domeniul științelor politice ca document progresist al vremurilor sale—a fost păstrată timp de generații și a ajutat la menținerea aspirațiilor naționale poloneze pentru un stat independent și o
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
o sesiune a Sejmului. Doar după adoptarea Constituției din 3 mai, termenul "konstytucja" și-a luat sensul modern de lege fundamentală. Ziua de 3 Mai a fost declarată sărbătoare națională ("Święto Konstytucji 3 Maja") la 5 mai 1791. Interzisă în timpul împărțirilor Poloniei (deși și atunci sărbătorită uneori), a fost sărbătorită constant în Ducatul Varșoviei. A redevenit sărbătoare națională poloneză în aprilie 1919 în a Doua Republică Poloneză—prima sărbătoare reintrodusă în Polonia independentă. Ziua de 3 Mai a fost din nou
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
și al XVIII-lea]] În 1660, cazacii de pe malul stâng, nemulțumiți de alianța cu polonezii, l-au alungat pe Iuri Hmelnițki și l-au ales hatman interimar pe [[IakIm Somko]]. Iuri a păstrat controlul asupra Ucrainei de pe malul drept, consfințind împărțirea țării. Somko s-a sprijinit în special pe clasa cazacilor bogați (starșina), ceea ce a dus la apariția unei opoziții din partea [[cazaci din Zaporijia|cazacilor zaporojeni]] și a liderului lor, Bruihevețki. Somko a pierdut și sprijinul Moscovei și, după Rada (consiliul
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]
-
împuterniciții Moscovei au provocat rezistența populației, iar, la rândul ei, biserica ucraineană a încercat să se opună controlului rusesc. [[Tratatul de la Andrusovo]] din 1667 a fost considerat de către cazaci o trădare a intereselor lor. Prin acest tratat a fost legiferată împărțirea Ucrainei. Au izbucnit o serie de revolte populare, iar hatmanul Doroșenko s-a folosit de acestea pentru a invada Ucraina răsăriteană. Bruihevețki a fost ucis de mulțimile furioase. Pe 9 iunie 1668, Doroșenko s-a autoproclamat hatman al întregii Ucraine
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]
-
realiza doar prin intermediul elitelor politice europene construite in ceea ce se numește o rețea. Obiectivul acestei cooperări în rețea trebuie să fie crearea de independențe (mai întâi în domeniul economic și apoi în cel politic). Teoria funcționalistă la nivel instituțional presupunea împărțirea deciziei între organe funcționale, supranaționale și independente care să acționeze sectorial și care să poată capta până la urmă competențele statelor națiunii. Adepții funcționalismului cât și cei ai neo-funcționalismului au ca obiectiv politic ideea de federație Europeană. Confederația are un grad
Teorii de integrare europeană () [Corola-website/Science/318965_a_320294]
-
asemenea, termenul „Rusia Mică” în scrierile lor, ca, de exemplu, Samiilo Veliciko, ieromonahul Leontii Bobolinski și arhimandritul Ioaniki Goliatovski. „Rusia Mică” a fost o denumire aplicată Ucrainei occidentale, după ocuparea acesteia de către Rusia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, odată cu împărțirile statului polono-lituanian între vecinii săi mai puternici (Imperiul Rus, Imperiul Habsburgic și Prusia). În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în această regiune a fost înființată gubernia Malorusia, care a existat mai multe zeci de ani, până când a
Rusia Mică () [Corola-website/Science/318960_a_320289]
-
comercial european. Astfel, a dat importanță cifrei zero și a recunoscut superioritatea sistemului de numerație arab față de cel roman. La Fibonacci apar operații cu numere fracționare, procedeul de aducere la același numitor, procedee de rezolvarea a problemelor de aritmetică comercială, împărțirea în părți proporționale, probleme de amestecuri, operații cu numere iraționale, relații de recurență, "problema păsărilor" etc. A propus un șir de numere naturale în care fiecare termen este egal cu suma celor doi precedenți, numit ulterior șirul lui Fibonacci. În
Fibonacci () [Corola-website/Science/318970_a_320299]
-
3) Pentru intervalele pentru care, conform regulilor pieței angro de energie electrică, valorile măsurate aprobate încă nu au fost transmise către operatorul de decontare al pieței angro, regularizarea se face prin corectarea valorilor măsurate. ... (4) Data luată în considerare la împărțirea consumului de energie electrică corectat/stabilit în sistem paușal între partea care se regularizează în conformitate cu prevederile alin. (2) și partea care se regularizează în conformitate cu prevederile alin. (3), cu excepția cazurilor de suspiciune de sustragere de energie electrică, este data întocmirii fișei
PROCEDURĂ din 29 iulie 2015 (*actualizată*) privind determinarea consumului de energie electrică în caz de înregistrare eronată şi în sistem pauşal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265347_a_266676]
-
marja adecvată. 28. În sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind prețurile de transfer, emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, se înțelege metoda marjei nete și metoda împărțirii profitului. 29. Metoda marjei nete Metoda marjei nete implică calcularea marjei nete a profitului, obținută de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzacții cu persoane afiliate, și estimarea acestei marje pe baza nivelului obținut de către aceeași persoană în
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
sunt comparabile. În acest sens vor fi avuți în vedere următorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piață și a bunurilor echivalente, eficiența și strategia de management, poziția pe piață, diferența în structura costurilor și nivelul experienței în afaceri. 30. Metoda împărțirii profitului Metoda împărțirii profitului se folosește atunci când tranzacțiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependențe, astfel încât nu este posibilă identificarea unor tranzacții comparabile. Această metodă presupune estimarea profitului obținut de persoanele afiliate în urma uneia sau a mai multor tranzacții și împărțirea
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
acest sens vor fi avuți în vedere următorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piață și a bunurilor echivalente, eficiența și strategia de management, poziția pe piață, diferența în structura costurilor și nivelul experienței în afaceri. 30. Metoda împărțirii profitului Metoda împărțirii profitului se folosește atunci când tranzacțiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependențe, astfel încât nu este posibilă identificarea unor tranzacții comparabile. Această metodă presupune estimarea profitului obținut de persoanele afiliate în urma uneia sau a mai multor tranzacții și împărțirea acestor profituri între
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
împărțirii profitului Metoda împărțirii profitului se folosește atunci când tranzacțiile efectuate între persoane afiliate sunt interdependențe, astfel încât nu este posibilă identificarea unor tranzacții comparabile. Această metodă presupune estimarea profitului obținut de persoanele afiliate în urma uneia sau a mai multor tranzacții și împărțirea acestor profituri între persoanele afiliate proporțional cu profitul care ar fi fost obținut de către persoane independente. Împărțirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate și a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzacții
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
este posibilă identificarea unor tranzacții comparabile. Această metodă presupune estimarea profitului obținut de persoanele afiliate în urma uneia sau a mai multor tranzacții și împărțirea acestor profituri între persoanele afiliate proporțional cu profitul care ar fi fost obținut de către persoane independente. Împărțirea profiturilor trebuie să se realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate și a costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzacții de către fiecare persoană. Profiturile trebuie împărțite astfel încât să reflecte funcțiile efectuate, riscurile asumate și activele folosite de către
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
în măsura în care aceste particularități influențează prețul de piață al obiectului respectivei tranzacții; ... b) funcțiile îndeplinite de persoane în tranzacțiile respective. ... La analiza funcțiilor persoanelor participante într-o tranzacție vor fi avute în vedere: importanța economică a funcțiilor îndeplinite de fiecare participant, împărțirea riscurilor și a responsabilităților între părțile ce participă la tranzacție, volumul resurselor angajate, al utilajelor și echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite. 32. La stabilirea prețului de piață al tranzacțiilor dintre persoane afiliate se folosește una dintre metodele prevăzute mai sus
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranșei de venituri totale anuale în sumă de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărțirea impozitului minim anual la 12 luni și înmulțit cu 2 (lunile mai și iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei. Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 250
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
impozit minim în valoare de 2.200 lei corespunzător tranșei de venituri totale anuale în sumă de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărțirea impozitului minim anual la 12 luni și înmulțit cu 2 (lunile mai și iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei. Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 500
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
impozit minim în valoare de 6.500 lei, corespunzător tranșei de venituri totale anuale în sumă de 300.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărțirea impozitului minim anual la 12 luni și înmulțit cu 2 (lunile mai și iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru trimestrul al II-lea societatea datorează impozitul minim în sumă de 1.083 lei
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranșei de venituri totale anuale în sumă de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărțirea impozitului minim anual la 12 luni și înmulțit cu 2 (lunile mai și iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei. Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al II-lea este în sumă de 2
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
fiscal: Impozit minim Art. 18. [...] (5) Contribuabilii prevăzuți la art. 34 alin. (1) lit. b) efectuează pentru trimestrele I-III comparația impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevăzut la alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru trimestrul respectiv, prin împărțirea impozitului minim anual la 12 și înmulțirea cu numărul de luni aferente trimestrului respectiv. În situația în care perioada impozabilă începe sau se încheie în cursul unui trimestru, impozitul minim prevăzut la alin. (3) se recalculează corespunzător numărului de zile
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
prestat. Pentru a justifica prestarea efectivă a serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte autorităților fiscale orice documente justificative din care să rezulte date privitoare la: a) natura și valoarea totală a serviciului prestat; ... b) părțile implicate; ... c) criteriile proprii de împărțire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul; ... d) justificarea utilizării criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului și activității desfășurate de sediul permanent; ... e) prezentarea oricăror alte elemente de recunoaștere a veniturilor și cheltuielilor care pot să
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]