12,690 matches
-
ÎNTEMEIATE DE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd urmele unor șanțuri, care ar fi fost ca întărituri ostășești, făcute tot de Ștefan-Vodă. l) Mănăstirea
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd urmele unor șanțuri, care ar fi fost ca întărituri ostășești, făcute tot de Ștefan-Vodă. l) Mănăstirea Dobrovățul, din ținutul Vaslui, îi făcută de Ștefan cel Mare în anul morții.
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
CETĂȚUIA ȘI VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
TABĂRA DIN BOGDANA de Ioan Antonovici <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 29. footnote> Dealul Tabăra din comuna Bogdana, Ținutul Tutovei, după cum spun bătrânii, își trage numele de la împrejurarea că Bogdan, tatăl lui Ștefan-Vodă, a tăbărât odată aici cu armata sa, din pricina leșilor. Iar alții spun, din pricină că mulți oameni, în vremea năvălirii tătarilor și turcilor, tăbărau, ascunzându-se pe dealul
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui Ștefan
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui Ștefan cel Mare. m) Satul Valea Satului din comuna Valea Satului, ținutul Vaslui, a fost dat de Ștefan cel Mare, ca răzășie, unui oștean de-al lui. n) Satul Dobrovățul-Ruși, din comuna Dobrovăț, ținutul Vaslui, își trage numele de la o ceată de Mazuri rusnaci aduși și așezați aici din vremea lui Ștefan cel Mare.
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
AVRAM HUIBAN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 276. footnote> (După cele auzite de d. C. Solomon, învățător din comuna Avrămești, ținutul Tutova) În vremea războiului de la Racova, un ostaș de-al lui Ștefan cel Mare - - a fost trimis după nuiele de corn, ca să facă arcuri din ele. Huiban și ceilalți care-l întovărășeau, au nimerit în Cornișul Lungășiei, din jos de unde
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea mai sus de satul Scânteia („Ceea ce nu-i adevărat, lupta s-a dat tot la Cănțălărești” - spune Nicolae Iorga) și pe urmă i-a alungat pe turci în jos spre Dunăre. În ținutul Tecuciului iar i-a bătut amarnic pe turci, la un vad care de-atunci i-a rămas numele: Vadul-Turcilor. Și așa a scăpat țara de robie și oastea moldovenească a făcut minuni de vitejie. Cum a sfârșit războiul, Ștefan a
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
ȘTEFAN CEL MARE ȘI HATMANUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 184. footnote> (După Neculai Trofin, care a auzit-o de la Vasile Morariu din satul Glodeni, com. Parpanița, ținutul Vasluiului) Se zvonise în țară că vin ungurii, să ne prade și să jecmănească biata țară. Și vorba ceea: „vorba rea merge ca plumbul” așa că a ajuns, în pripă, până la urechea lui Ștefan. Când a auzit el de una ca
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
zona Venetto, acum câteva luni, nici Italia, Italia la rândul său stă și se uită cu atenție la ce se poate întâmpla. Sigur, am văzut declarația de ieri de la UDMR a domnului Kelemen Hunor care a spus foarte clar că Ținutul Secuiesc nu este Scoția sau invers, ceea ce este un lucru salutar și nu cred că se pot face comparații, însă părerea mea că este văzut cu neliniște acest lucru. De ce? Pentru că rediscutăm de fapt granițele și în contextul în care
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
sau în afara Uniunii, Elveția, fac față cu o eficiență mult mai mare provocărilor economice. Deci credem că o Românie a regiunilor autonome ar deveni mai bogată și mai eficientă. Bineînțeles, putem discuta nivelul de regionalizare și nivelul de autonomie a ținuturilor istorice a României, însă, așa cum Germania este compusă din landurile istorice care au autonomie administrativ-financiară, și România este compusă de regiuni istorice. Domnule Funar, părerea dumneavoastră în legătură cu această teză. Am ascultat cu interes intervenția contracandidatului meu Szilágyi Zsolt și am
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]