14,112 matches
-
suprafață. Un alt indicator important a ceea ce se întâmplă în subteran este forma de munte.Tiltmeters. măsură foarte mici modificări în profilul de munte, și măsurile de echipamente sensibile distanțe între punctele de pe munte. Că magma umple rezervoarele de mică adâncime de mai jos zonele de summit-ul și ruptură, munte umflă. O linie de studiu din întreaga calderă măsurat un 3-inch (76 mm), în creștere lățimea sale în cursul anului precedent erupția 1975 și o creștere similară, înainte de erupția din
Mauna Loa () [Corola-website/Science/313486_a_314815]
-
Marine Constanța) până la scoaterea definitivă din uz în anii 1970 și înlocuirea sa cu batiscaful SC-200 construit la Constanța în 1980-1981. Din primul NMS "Delfinul" se mai păstrează doar motorul diesel Krupp la Muzeul Marinei din Constanța și manometrul de adâncime la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”. Specificații tehnice:
NMS Delfinul () [Corola-website/Science/313535_a_314864]
-
vor costa suma X - sau putem cheltui suma X plus încă 30% și putem merge să filmăm epavă însăși." Echipa a făcut doisprezece scufundări pe parcursul anului 1995 și a petrecut mai mult timp cu navă decât cu pasagerii. La acea adâncime, cu o presiune a apei de peste 4 tone/cm², "o singură ruptură în structura submarinului ar fi însemnat moarte instantanee pentru toți cei dinăuntru." Nu numai că riscul era mare, dar condițiile subacvatice l-au împiedicat pe Cameron să obțină
Titanic (film din 1997) () [Corola-website/Science/313501_a_314830]
-
mai 1970 în Peninsula Kola, folosind un "Uralmaș-4E" și apoi un "Uralmaș-15000" ca instrumente de foraj. Mai multe gropi au fost săpate pornind de la o groapă principală. Cea mai adâncă, SG-3, a fost terminată în 1989, creând o groapă de adâncime, care este cea mai adâncă groapă săpată vreodată. Cea mai lungă groapă săpată este puțul petrolier Maersk BD-04A, de la Al-Shaheen, Qatar, care are lungime. Proiectul a fost propus prima dată în 1962 și a fost repartizat către "Consiliul Științific Interdepartmental
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
mai lungă groapă săpată este puțul petrolier Maersk BD-04A, de la Al-Shaheen, Qatar, care are lungime. Proiectul a fost propus prima dată în 1962 și a fost repartizat către "Consiliul Științific Interdepartmental pentru Studiul Interiorului Pământului și pentru Foraje de Mare Adâncime" (în ). Locația a fost aleasă în 1965 în NV URSS, vest de orașul Zapolearnîi, la . Adâncimea inițială e fost stabilită la . La 6 iunie 1979, recordul mondial de adâncime deținut de groapa Bertha Rogers din Washita County, Oklahoma, a fost
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
a fost propus prima dată în 1962 și a fost repartizat către "Consiliul Științific Interdepartmental pentru Studiul Interiorului Pământului și pentru Foraje de Mare Adâncime" (în ). Locația a fost aleasă în 1965 în NV URSS, vest de orașul Zapolearnîi, la . Adâncimea inițială e fost stabilită la . La 6 iunie 1979, recordul mondial de adâncime deținut de groapa Bertha Rogers din Washita County, Oklahoma, a fost depășit. În 1983, forajul a depășit nivelul de și a fost oprit pentru un an pentru
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
Științific Interdepartmental pentru Studiul Interiorului Pământului și pentru Foraje de Mare Adâncime" (în ). Locația a fost aleasă în 1965 în NV URSS, vest de orașul Zapolearnîi, la . Adâncimea inițială e fost stabilită la . La 6 iunie 1979, recordul mondial de adâncime deținut de groapa Bertha Rogers din Washita County, Oklahoma, a fost depășit. În 1983, forajul a depășit nivelul de și a fost oprit pentru un an pentru a celebra evenimentul. Această perioadă de pauză este posibil să fi contribuit la
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
contribuit la un eșec dezamăgitor pe 27 septembrie 1984: după forarea la , de țevi de foraj s-au desprins și au fost abandonate în adânc. S-a decis să se foreze din nou de la 7000 de metri. Groapa a atins adâncime în 1989. În acel an groapa ar fi trebuit să atingă până la sfârșitul lui 1990 și până în 1993. Totuși, din cauza depășirii temperaturii prevăzute la această adâncime și poziționare, în loc de , forajul la adâncime mai mare a devenit imposibil și a fost
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
a decis să se foreze din nou de la 7000 de metri. Groapa a atins adâncime în 1989. În acel an groapa ar fi trebuit să atingă până la sfârșitul lui 1990 și până în 1993. Totuși, din cauza depășirii temperaturii prevăzute la această adâncime și poziționare, în loc de , forajul la adâncime mai mare a devenit imposibil și a fost oprit total în 1992. Odată cu creșterea în temperatură datorată adâncimii, forajul la ar fi însemnat lucrul la , moment în care aparatele ar fi încetat să funcționeze
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
nou de la 7000 de metri. Groapa a atins adâncime în 1989. În acel an groapa ar fi trebuit să atingă până la sfârșitul lui 1990 și până în 1993. Totuși, din cauza depășirii temperaturii prevăzute la această adâncime și poziționare, în loc de , forajul la adâncime mai mare a devenit imposibil și a fost oprit total în 1992. Odată cu creșterea în temperatură datorată adâncimii, forajul la ar fi însemnat lucrul la , moment în care aparatele ar fi încetat să funcționeze. Groapa de foraj de la Kola a
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
să atingă până la sfârșitul lui 1990 și până în 1993. Totuși, din cauza depășirii temperaturii prevăzute la această adâncime și poziționare, în loc de , forajul la adâncime mai mare a devenit imposibil și a fost oprit total în 1992. Odată cu creșterea în temperatură datorată adâncimii, forajul la ar fi însemnat lucrul la , moment în care aparatele ar fi încetat să funcționeze. Groapa de foraj de la Kola a penetrat aproximativ o treime din scoarța continentală baltică, estimată ca având 35 de kilometri grosime, cu roci de
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
fost masa de hidrogen, noroiul ce curgea din groapă fiind descris ca "clocotind" cu hidrogen. Locul este momentan controlat de "Întreprinderea Științifică de Stat pentru Foraje de Superadâncime și Investigații Complexe ale Interiorului Pământului" (GNPP Nedra) și de "Geolaboratorul de Adâncime". Din 2003, cea mai adâncă groapă de foraj este SG-5, la adâncime și în diametru. Statele Unite au pornit un proiect asemănător, poreclit Project Mohole, care intenționa să penetreze sub scoarța fină de sub Oceanul Pacific lângă Mexic. Totuși, după forajul inițial, proiectul
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
clocotind" cu hidrogen. Locul este momentan controlat de "Întreprinderea Științifică de Stat pentru Foraje de Superadâncime și Investigații Complexe ale Interiorului Pământului" (GNPP Nedra) și de "Geolaboratorul de Adâncime". Din 2003, cea mai adâncă groapă de foraj este SG-5, la adâncime și în diametru. Statele Unite au pornit un proiect asemănător, poreclit Project Mohole, care intenționa să penetreze sub scoarța fină de sub Oceanul Pacific lângă Mexic. Totuși, după forajul inițial, proiectul a fost abandonat în 1966 din cauza lipsei de fonduri. Acest "eșec" a
Gaura de foraj de la Kola () [Corola-website/Science/313553_a_314882]
-
presiunea hidrostatică, conform legii lui Henry, gazul inert se dizolvă în țesuturi, fenomenul fiind în funcție de presiune, temperatură, durata expunerii la presiune și natura gazului inert din amestecul respirator. Palierul de decompresie este oprirea scafandrului pentru un anumit timp la o adâncime mai mică decât adâncimea scufundării conform tabelei de decompresie utilizată, pentru a elimina gazul inert dizolvat în organism și prevenirea apariției unui accident de decompresie. În general, adâncimea palierului de decompresie este din 3 în 3 metri. Durata și adâncimea
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
lui Henry, gazul inert se dizolvă în țesuturi, fenomenul fiind în funcție de presiune, temperatură, durata expunerii la presiune și natura gazului inert din amestecul respirator. Palierul de decompresie este oprirea scafandrului pentru un anumit timp la o adâncime mai mică decât adâncimea scufundării conform tabelei de decompresie utilizată, pentru a elimina gazul inert dizolvat în organism și prevenirea apariției unui accident de decompresie. În general, adâncimea palierului de decompresie este din 3 în 3 metri. Durata și adâncimea palierului sunt în funcție de durata
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
Palierul de decompresie este oprirea scafandrului pentru un anumit timp la o adâncime mai mică decât adâncimea scufundării conform tabelei de decompresie utilizată, pentru a elimina gazul inert dizolvat în organism și prevenirea apariției unui accident de decompresie. În general, adâncimea palierului de decompresie este din 3 în 3 metri. Durata și adâncimea palierului sunt în funcție de durata, adâncimea maximă a scufundării precum și tipul amestecului respirator folosit. Cu cât scufundarea a fost efectuată la adâncime mai mare și cu durată mai lungă
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
adâncime mai mică decât adâncimea scufundării conform tabelei de decompresie utilizată, pentru a elimina gazul inert dizolvat în organism și prevenirea apariției unui accident de decompresie. În general, adâncimea palierului de decompresie este din 3 în 3 metri. Durata și adâncimea palierului sunt în funcție de durata, adâncimea maximă a scufundării precum și tipul amestecului respirator folosit. Cu cât scufundarea a fost efectuată la adâncime mai mare și cu durată mai lungă de timp, cu atât palierele de decompresie vor fi mai numeroase și
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
scufundării conform tabelei de decompresie utilizată, pentru a elimina gazul inert dizolvat în organism și prevenirea apariției unui accident de decompresie. În general, adâncimea palierului de decompresie este din 3 în 3 metri. Durata și adâncimea palierului sunt în funcție de durata, adâncimea maximă a scufundării precum și tipul amestecului respirator folosit. Cu cât scufundarea a fost efectuată la adâncime mai mare și cu durată mai lungă de timp, cu atât palierele de decompresie vor fi mai numeroase și cu staționare mai mare. Se
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
apariției unui accident de decompresie. În general, adâncimea palierului de decompresie este din 3 în 3 metri. Durata și adâncimea palierului sunt în funcție de durata, adâncimea maximă a scufundării precum și tipul amestecului respirator folosit. Cu cât scufundarea a fost efectuată la adâncime mai mare și cu durată mai lungă de timp, cu atât palierele de decompresie vor fi mai numeroase și cu staționare mai mare. Se recomandă realizarea unui palier de decompresie, pentru mai multă siguranță, la adâncimea de 3 m timp
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
a fost efectuată la adâncime mai mare și cu durată mai lungă de timp, cu atât palierele de decompresie vor fi mai numeroase și cu staționare mai mare. Se recomandă realizarea unui palier de decompresie, pentru mai multă siguranță, la adâncimea de 3 m timp de 5 minute chiar dacă scufundarea nu necesită paliere de decompresie (scufundare sub curba de securitate). De asemenea, trebuie respectată viteza de urcare la primul palier sau direct la suprafață care este pentru majoritatea tabelelor de decompresie
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
unei anumite teorii, cum ar fi: James A. Hawkins și colaboratorii au arătat că raportul de 2/1 a fost prea conservativ pentru compartimentul de țesuturi rapide și prea mare pentru compartimentul de țesuturi lente. După mii de experimentări, la adâncimi de 30 m și 60 m, aceștia au determinat valori ale raportului de suprasaturație critic funcție de diferitele compartimente de țesuturi ale organismului. În anul 1937 O. D. Yarborough a calculat și testat noi tabele pentru U.S. Navy controlând numai compartimentele
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
Laboratorului Hiperbar din Constanța din cadrul Centrului de scafandri din Constanța au plecat de la experiența acumulată pe plan mondial. În cadrul Laboratorului Hiperbar din Constanța, în perioada aprilie 1981...aprilie 1992, s-au efectuat scufundări experimentale care au însumat 3053 scufundări la adâncimi de până la 72 m, pentru diferiți timpi de expunere a organismului uman la presiunea corespunzătoare adâncimii scufundării. Compartimentele de țesuturi alese au fost cele cu perioade de semisaturație H de 10, 20, 40, 60, 80 și 120 minute. În urma cercetărilor
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
plan mondial. În cadrul Laboratorului Hiperbar din Constanța, în perioada aprilie 1981...aprilie 1992, s-au efectuat scufundări experimentale care au însumat 3053 scufundări la adâncimi de până la 72 m, pentru diferiți timpi de expunere a organismului uman la presiunea corespunzătoare adâncimii scufundării. Compartimentele de țesuturi alese au fost cele cu perioade de semisaturație H de 10, 20, 40, 60, 80 și 120 minute. În urma cercetărilor efectuate, au fost elaborate în anul 1982 tabelele de decompresie cu aer LH-82, pentru scufundări cu
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
alese au fost cele cu perioade de semisaturație H de 10, 20, 40, 60, 80 și 120 minute. În urma cercetărilor efectuate, au fost elaborate în anul 1982 tabelele de decompresie cu aer LH-82, pentru scufundări cu aer până la 60 m adâncime și în anul 1989 tabelele de decompresie la suprafață LH-89.
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
rămânerii sub apă un timp mai îndelungat a fost rezolvată cu mult timp înainte ca scufundarea liberă să devină un sport. În trecut au fost concepute diferite clopote de scufundare, vehicule subacvatice și căști de scafandru pentru scufundări la mare adâncime, dar toate aceste echipamente permiteau respirația scafandrului prin alimentare de la suprafață, având dezavantajul că limitau libertatea de mișcare a scafandrului. Atât scafandrii sportivi cât și cei profesioniști aveau nevoie de un aparat de respirat sub apă prevăzut cu o rezervă
Aparat autonom de respirat sub apă () [Corola-website/Science/313554_a_314883]