13,013 matches
-
și reprezintă o mlaștină oligotrofa aflată în lunca stânga a pârâului Scândurarilor (afluent de stânga al râului Ialomița), ce adăpostește o mare varietate floristica de mușchi și ierburi, specifică turbăriilor. La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii floristice (arbori, arbuști, ierburi) rare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
ariei naturale se află câteva specii floristice (arbori, arbuști, ierburi) rare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), mesteacăn ("Betula pendula"), salcie de turba ("Salix myrtilloides"), salcie pitica ("Salix retușa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea"), afin ("Vaccinum myrtillus L.") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Ierburi și flori
Turbăria Lăptici () [Corola-website/Science/328314_a_329643]
-
la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
și înguste, coada lungă. Adultul are un colorit brun pe spate și aripi, albicios pe cap, abdomen și sub aripi, cu striuri maronii longitudinale. Juvenilul este mai închis pe spate, cu pete longitudinale maronii pe abdomen mai pregnante. Cuibărește în arbori sau pe versanții stâncoși. În luna aprilie are loc depunerea pontei, formată din 3-4 ouă cafeniu deschis cu pete întunecate. La clocit participă ambele sexe, cu schimbul, timp de 28-30 de zile. Specia de șoim "Falco cherrug" se regăsește, într-
Șoim dunărean () [Corola-website/Science/327627_a_328956]
-
dorea construirea unei mari săli de conferințe și de recepții. După Revoluția Română din 1989, proiectul nu a mai fost început iar locația a rămas la stadiul de „maidan”. În anii '90 Primăria a croit câteva alei asfaltate, a plantat arbori și i-a dat spațiului numele de "". Parcul are forma de dreptunghi, cu suprafața de 17 hectare, și este delimitat de bulevardul Națiunile Unite, bulevardul Libertății, strada B. P. Hasdeu și Splaiul Independenței, unde se află și stația de metrou
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
În 2008, cu ocazia organizării „Bucharest City Challenge” în jurul Palatului Parlamentului, o parte din tribunele Circuitului de Formula 3 „Bucharest Ring” au fost instalate în parcul Izvor, după ce, pentru a le face loc, au fost tăiați mai multe zeci de arbori, stârnind proteste ale organizațiilor ecologiste. În ultima zi a proiectului „Bucureștiul în spațiul verde European”, derulat în perioada 15 martie - 15 aprilie 2009, în Parcul Izvor au fost plantați 30 de platani. În luna iunie 2009 au fost tăiați 32
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
proteste ale organizațiilor ecologiste. În ultima zi a proiectului „Bucureștiul în spațiul verde European”, derulat în perioada 15 martie - 15 aprilie 2009, în Parcul Izvor au fost plantați 30 de platani. În luna iunie 2009 au fost tăiați 32 de arbori groși din parcul destinat construirii Memorialului Holocaustului din București, fapt care a stârnit protestul unor asociații civice ecologiste După multe discuții, primarul Sorin Oprescu a găsit soluția: creatorul monumentului, Peter Jacobi urma să planteze 125 de pomi în Parcul Izvor
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
parcarea subterană, statuile au fost reinstalate la locul lor, părăsind parcul la începutul lunii mai 2012. În octombrie 2011, Primăria Municipiului București, prin ALPAB, cu sprijinul a peste 200 de voluntari, a finalizat acțiunea de plantare a peste 320 de arbori (mesteceni, castani, stejari, paltini, magnolii, sălcii etc.) în Parcul Izvor pentru a marca, simbolic, "Anul Internațional al Voluntariatului". Cu ocazia "Zilei Europene a Parcurilor", la 24 mai 2012 a fost inaugurată în Parcul Izvor aleea Václav Havel. Proiectul de realizare
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
inițiativa ambasadorul Republicii Cehe la București, Jiří Šitler, care a donat în acest scop 40 de tei, simbolul național al poporului ceh. La 15 aprilie 2016, Primăria capitalei a organizat o acțiune de plantare în Parcul Izvor a 250 de arbori din speciile catalpa, mesteacăn, stejar roșu și tuia.
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8 m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
zbor rapid și foarte abil printre copaci, cu planări întrerupte de câteva bătăi dese din aripi, atacând și prăzi mai mari decât el. Atacă păsări și mamifere mici, mai ales din mediul împădurit. Cuibărește prin copacii din mijlocul pădurilor, în arbori la șes ori în regiunea de deal, mai rar la munte în Europa, nordul și centrul Asiei, nord-vestul Africii, America de Nord și Mexic. Cuibărește în România și Republica Moldova, unde rămâne și în sezonul rece. Uliul porumbar populează pădurile (în special cele
Uliu porumbar () [Corola-website/Science/327732_a_329061]
-
printre specii de fag, stejar, larice și pin. Unele specii native din California de Nord au fost plantate cu aproximativ 200 de ani în urmă. Aceste specii trăiesc 4.000 de ani și ating înălțimea de 80 de metri, astfel încât arborii sunt încă tineri. Datorită florei, faunei și pitorescului determinat de acestea, cascada a devenit un loc ideal pentru picnic, iar vara este vizitată de zeci de mii de turiști, pe perioada iernii fiind închisă. În anul 1752, în jurnalul său
Cascada Powerscourt () [Corola-website/Science/327729_a_329058]
-
ace, ciuperci, labirinturi), cu păduri, pajiști și văii ce conferă locului o priveliște aparte. Aria naturală reprezintă o zonă cu un deosebit interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic. Flora ariei naturale protejate este una diversificată și alcătuită din specii de arbori (brad, molid, fag, ulm) și ierburi (piperul lupului, saschiu, ciurul zânelor, arnică, gențiană, coacăz negru). Fauna este constituită din specii de mamifere (cerb, căprioară, mistreț, vulpe, jder, bursuc), păsări (uliu, codobatură, barză neagră, bufniță), reptile și amfibieni (șarpe orb, triton
Parcul Național Góry Stołowe () [Corola-website/Science/327987_a_329316]
-
Romniceanu (1891-1960), fost licențiat în drept, cu studii la Paris, avocat, profesor la Facultatea de Drept din București, politician, de la care și-a luat numele și parcul, la poalele dealului, unde se termină și albia majoră a Dâmboviței. Are mulți arbori, destul de bătrâni, printre care trec două alei longitudinale și trei alei transversale, toate asfaltate, dotate cu bănci și iluminat public, iar în zona centrală există un spațiu de joacă pentru copii și o fântână arteziană. Fântâna arteziană, al cărei bazin
Parcul Romniceanu () [Corola-website/Science/327996_a_329325]
-
află și câteva sculpturi, realizate de George Apostu, Ion Vlasiu și Victor Roman. În anul 2008, Parcul Floreasca a fost preluat în administrare de către Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București și complet reamenajat. Lucrările au constat în refacerea aleilor, plantare arbori si gard viu, amplasarea unui loc de joacă pentru copii și realizarea sistemului de iluminat nocturn. Dacă inițial parcul a fost proiectat cu un vast gazon central, de formă aproape circulară, punctat pe laterale de rare pâlcuri de copaci și
Parcul Floreasca () [Corola-website/Science/327183_a_328512]
-
pe lista roșie a IUCN. Aria protejată dispune de trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Turbării active", "Turbării cu vegetație forestieră" și "Turbării degradate capabile de regenerare naturală". La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) și faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
heros" - calul-dracului); fluturi și molii ("Aphantopus hyperantus", "Anthocharis cardamines", "Argynnis paphia" - arginie mare de pădure, "Callophrys rubi", "Colias hyale", "Colias croceus", "Hepialus humuli, Lycaena tityrus, Leptidea sinapis, Melanargia galathea, Maniola jurtina, Triodia sylvina, Pararge aegeria"). Flora rezervației are în componență arbori și arbusti cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), salcie aurită ("Salix aurita"), salcie târâtoare ("Salix rosmarinifolia"), mesteacăn pitic ("Betula humilis"), merișor ("Vaccinium vitis idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus") sau cununiță ("Spiraea chamaedrifolia"). La nivelul ierburilor vegetează
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
a lungul timpului au mai fost aduși și cai, capre și oi de către europeni. În afara speciilor care s-a dorit a fi naturalizate prin aportul europenilor au intrat în fauna insulelor și șobolanii, țânțarii sau scorpionii. Pe insulă se găsesc arbori de pâine (Artocarpus altilis) și cocotieri. Principalele exporturi ale insulelor sunt: copră, vanilie, tutun și bumbac. Navigatorii europeni au introdus pe insulă boli noi pentru sistemul imunitar al băștinașilor, ceea ce a dus la scăderea drastică a populației. Astfel, dacă în
Insulele Marchize () [Corola-website/Science/327205_a_328534]
-
pomarina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"). Flora are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori; caracteristică Masivului Postăvarul, grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură). Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"). Flora are în componență o gamă diversă de arbori, arbusti, ierburi și flori; caracteristică Masivului Postăvarul, grupare montană ce aparține lanțului carpatic sudic al Orientalilor (Carpații de Curbură). Vegetația forestieră are în componență specii de arbori, arbusti; printre care: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus"), carpen ("Carpinus betulus") sau alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
și din etajul montan până în cel alpin, Fânețe montane, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de fauna și floră specifică podișului mehedințean. Floră parcului național este constituită din specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Arbori și arbuști: fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), sâmbovina ("Celtis australis"), ienupăr ("Juniperis communis" - L.), ghimpe
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
conservă habitate naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos" și protejază un arboret de stejar din specia "Quercus pubescens" (stejar pufos, cu vârste ce depășesc 100 de ani), care vegetează în asociere cu arbori de salcâm ("Robinia pseudoacacia"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Studinița () [Corola-website/Science/330566_a_331895]
-
muntoase din sud-vestul Etiopiei, "Coffea arabica" se găsește acum rar în starea sa nativă, multe populații părând a fi copaci nativi amestecați cu cei plantați de om, lucru comun deoarece "Coffea arabica" este un arbust care crește sub frunzișul altor arbori. Planta a fost, de asemenea, recuperată de pe Platoul Boma din Sudanul de Sud. "Coffea arabica" crește și pe Muntele Marsabit din nordul Kenyei, dar nu este clar dacă este cu adevărat nativă sau naturalizată. Coffea arabica are mai mult de
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
temperatură medie între 15 și 24 °C. Soiurile predominant comerciale cresc doar până la circa 5 m. Se maturizează pe deplin în 7 ani. Arbuștii Arabica produc 500 - 700 g de cafea verde pe arbust în fiecare an. Pe insula Java, arborii sunt plantați în orice moment al anului și sunt recoltați pe tot parcursul anului. În unele zone din Brazilia, cu toate acestea, sunt recoltați doar în timpul iernii. Plantele sunt vulnerabile la temperatură scăzută și la soluri cu pH scăzut, de
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]