12,871 matches
-
munte ("Lacerta vivipara"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra") sau tritonul de munte ("Triturus alpestris"). Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus
Gutâi - Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/331238_a_332567]
-
habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în extremitatea sudică a Crișanei, pe teritoriul județului Arad. Aria naturală se întinde în partea central sud-estică a județului Arad, pe teritoriile administrative ale comunelor Almaș, Bârzava, Brazii, Buteni, Chisindia, Gurahonț, Săvârșin și Vărădia de Mureș și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Deva de orașul Lipova. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din
Drocea () [Corola-website/Science/331260_a_332589]
-
peloponnesius"), lipan ("Thymallus thymallus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată și prezența unui lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
Șindrila, denumită și șiță, este o placă (sau scândurică) mică și subțire, îngustată uneori spre unul dintre capete, din lemn moale, de obicei de brad sau de molid, care servește la executarea de învelitori pentru acoperișuri sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele din regiunile muntoase. Șindrilele se așează orizontal, fiecare rând acoperind rândul următor. Șindrila este fasonată prin despicarea radială (semiradială) a capetelor unor
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
la executarea de învelitori pentru acoperișuri sau la îmbrăcarea pereților exteriori, la casele din regiunile muntoase. Șindrilele se așează orizontal, fiecare rând acoperind rândul următor. Șindrila este fasonată prin despicarea radială (semiradială) a capetelor unor bușteni. Speciile folosite sunt rășinoase (brad, molid, pin) și foioase (fag, plop, stejar etc.). Lemnul utilizat este sănătos, cu defecte limitate (noduri, pungi cu rășină ș.a.). Șindrila are secțiune trapezoidală, uluc longitudinal de îmbinare, lungimea de 90-130 mm și grosimea de 3-15 mm. Pentru mărirea durabilității
Șindrilă () [Corola-website/Science/334050_a_335379]
-
flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbusti: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), plop tremurător ("Populus tremula"), anin alb ("Alnus incana"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Flori și ierburi: buzișor ("Corallorhiza trifida"), ruginare ("Andromeda polifolia"), roua cerului ("Drosera rotundifolia
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), anin negru ("Aninus glutinosa"), anin alb ("Alnus incana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinium myrtillus"); Ierburi și flori: țăpoșica ("Nardus strictă"), iarbă negră ("Calluna vulgaris"), păiuș ("Festuca
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
ardeleni a devenit evidentă, împărăteasa Maria Terezia a emis un edict de toleranță, care părea prea modest pentru a liniști nemulțumirile oamenilor și a dus doar la creșterea tulburărilor. În 6 octombrie 1759 Sofronie s-a adresat comunității ortodoxe din Brad, localitate aflată azi în județul Hunedoara, informând oamenii că Edictul de Toleranță al împărătesei a permis populației Transilvaniei să aleagă liber între Ortodoxie și Uniație. Autoritățile de la Viena s-au neliniștit, iar trupele imperiale l-au prins pe predicator. A
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
clubul era construit din beton armat, fără ferestre, și învelit pe dinăuntru cu burete pentru antifonare, un material extrem de inflamabil, avea o singură ieșire, o ușă mică de 80 de centimetri. Pe tavan se aflau și grilaje din lemn de brad uscat, un material inflamabil. Clubul avea trei extinctoare mici, dar doar unul a fost folosit în încercarea de a stinge incendiul în stadiu incipient, însă nu era dotat cu sprinklere (stropitori de incendiu), care se declanșează automat în caz de
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
50-70 de oameni au părăsit preventiv clubul. La început nimeni nu s-a panicat. La ora 22:32 este înregistrat primul apel la 112. Focul se extinde rapid de la stâlpul de susținere la tavanul acoperit cu fâșii de lemn de brad și cu burete neignifug. Fâșiile de lemn incandescente din tavan se prăbușesc peste cei rămași înăuntru. Flacăra devine violentă și arde antifonajul poliuretanic de pe pereți, scena, decorul. Schela cu echipament pirotehnic se prăbușește în flăcări și a prinde sub ea
Incendiul din clubul Colectiv () [Corola-website/Science/335029_a_336358]
-
() este primarul municipiului Brad, județul Hunedoara. s-a născut la Brad în 18 Febriarie 1965 fiind primul copil într-o familie de constructori, mama, Doina din comuna Blăjeni, binecunoscută așezare din nordul județului Hunedoara, iar tatăl, Ștefan venit la Brad că zidar constructor din
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
() este primarul municipiului Brad, județul Hunedoara. s-a născut la Brad în 18 Febriarie 1965 fiind primul copil într-o familie de constructori, mama, Doina din comuna Blăjeni, binecunoscută așezare din nordul județului Hunedoara, iar tatăl, Ștefan venit la Brad că zidar constructor din sudul Olteniei, comuna Poiana Mare, Județul Dolj
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
() este primarul municipiului Brad, județul Hunedoara. s-a născut la Brad în 18 Febriarie 1965 fiind primul copil într-o familie de constructori, mama, Doina din comuna Blăjeni, binecunoscută așezare din nordul județului Hunedoara, iar tatăl, Ștefan venit la Brad că zidar constructor din sudul Olteniei, comuna Poiana Mare, Județul Dolj. În 1968 se naște Mihaela Carmen sora lui Florin Cazacu. Începe studiile elementare în anul 1971 la Școala generală din Orașul Nou Brad și tot aici, la Brad, continuă
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
Hunedoara, iar tatăl, Ștefan venit la Brad că zidar constructor din sudul Olteniei, comuna Poiana Mare, Județul Dolj. În 1968 se naște Mihaela Carmen sora lui Florin Cazacu. Începe studiile elementare în anul 1971 la Școala generală din Orașul Nou Brad și tot aici, la Brad, continuă din 1979, liceul "Avram Iancu", pe care l-a absolvit în anul 1983. 1983-1984 stagiul militar la U.M.01841, parașutiști din Caracal jud. Olt 1984-1985 Student la institutul de Mine Petroșani 1989-1993 Universitatea Babeș-Bolyai
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
la Brad că zidar constructor din sudul Olteniei, comuna Poiana Mare, Județul Dolj. În 1968 se naște Mihaela Carmen sora lui Florin Cazacu. Începe studiile elementare în anul 1971 la Școala generală din Orașul Nou Brad și tot aici, la Brad, continuă din 1979, liceul "Avram Iancu", pe care l-a absolvit în anul 1983. 1983-1984 stagiul militar la U.M.01841, parașutiști din Caracal jud. Olt 1984-1985 Student la institutul de Mine Petroșani 1989-1993 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de stiinte
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
Minieră Barza, funcție deținută până în 2004. A participat activ la negocierea contractelor colective de muncă de la nivelul Întreprinderii, Regiei Autonome a Cuprului Deva respectiv al Companiei Naționale Minvest Ș.A. Deva. A gestionat situațiile confictuale legate de restructurarea mineritului în zona Brad și a participat la numeroase negocieri pentru soluționarea divergențelor sindicat-administratie. În urma alegerilor locale din 2000 a fost ales din partea PRM consilier în Consiliul Local al Municipiului Brad. în 2004 a fost ales din partea PSD Primar al Municipiului Brad, reales cu
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
Minvest Ș.A. Deva. A gestionat situațiile confictuale legate de restructurarea mineritului în zona Brad și a participat la numeroase negocieri pentru soluționarea divergențelor sindicat-administratie. În urma alegerilor locale din 2000 a fost ales din partea PRM consilier în Consiliul Local al Municipiului Brad. în 2004 a fost ales din partea PSD Primar al Municipiului Brad, reales cu 83,5% din voturi în 2008 și cu 69,9% reales primar în 2012. În perioada 2007-2010 a fost președintele PSD județul Hunedoara 2010-2011 Șeful Departamentului pentru
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
în zona Brad și a participat la numeroase negocieri pentru soluționarea divergențelor sindicat-administratie. În urma alegerilor locale din 2000 a fost ales din partea PRM consilier în Consiliul Local al Municipiului Brad. în 2004 a fost ales din partea PSD Primar al Municipiului Brad, reales cu 83,5% din voturi în 2008 și cu 69,9% reales primar în 2012. În perioada 2007-2010 a fost președintele PSD județul Hunedoara 2010-2011 Șeful Departamentului pentru Relația cu Sindicatele la nivel Național PSD Primar al Anului 2011
Florin Cazacu () [Corola-website/Science/335086_a_336415]
-
Lactarius deliciosus sin Agaricus deliciosus Linnaeii, Agaricus deliciosus L. lactifluus, numit în popor râșcov de brad, pita pădurii sau pita lui dumnezeu, este o specie de ciuperci "basidiomycete" comestibilă de genul "Lactarius" în familia " Russulaceae". Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă
Râșcov de brad () [Corola-website/Science/335174_a_336503]
-
cocoșului sau crețușcă, este un fitoparazit, o ciupercă comestibilă parazitară care atacă rădăcinile pomilor, din încrengătura "Basidiomycota" și familia "Sparassidaceae". Ea se poate găsi În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de conifere (și montane) sub brazi, molizi și pini, din august până în octombrie (noiembrie). Specia crește pe toate continentele (în afară de Antarctică). Ciuperca a fost menționată pentru prima dată de Giovanni Antonio Scopoli în volumul I al cărții sale din 1772, "Dissertationes ad scientiam naturalem pertinentes", aprobată
Creasta cocoșului (burete) () [Corola-website/Science/335197_a_336526]
-
Tradițiile de Crăciun variază de la țară la țară. Elemente comune multor popoare includ instalarea și iluminarea brazilor de Crăciun, agățarea de coronițe de flori, șosete de Crăciun, și crearea unor scene cu Nașterea Domnului care descriu nașterea lui Iisus Hristos. Colinde pot fi cântate și pot fi spuse diferite povești despre personaje reprezentative, cum ar fi Copilul
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
tamales salvadoreños" și "bocadillos" de curcan cu "baguette", salată verde și ridichii, pâine dulce și desert. Băuturi tipice includ ciocolată caldă, suc de ananas, "", "cereza" și cafea. La ora 12 noaptea în data de 25 decembrie, toată lumea se adună sub bradul de Crăciun pentru a-și deschide cadourile. În Guatemala, poartă haine de Crăciun cu un sombrero denumit "puritina". Festivitățile de Crăciun includ elemente spaniole și maiașe la fel ca întreaga cultură a acestei țări. Festivitățile încep de la 7 decembrie când
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
capitale provinciale și teritoriale. În provincia Québec și în alte zone francofone din America de Nord, printre tradițiile de Crăciun se numără "reveillon" (Crăciun și Anul Nou), Père Noël (Moș Crăciun) și "". Una dintre mâncărurile tradiționale de "reveillon" este "", o plăcintă gustoasă. Brazii de Crăciun, naturali sau artificiali, au fost introduși în 1781 de soldații germani staționați în Quebec în timpul Revoluției Americane, iar astăzi sunt utilizați atât în case cât și în zonele comerciale. Ziua de Crăciun este o sărbătoare religioasă și oficială
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
anumită semnificație, iar în Ajunul Crăciunului cele cinci lumânări sunt reaprinse pentru a sărbători Nașterea Domnului. Se mănâncă curcan, iar specialitatea Crăciunului este o prăjitură cu fructe confiate. În Argentina este o tradiție ca de 8 decembrie să fie împodobit bradul de Crăciun cu luminițe și ornamente, 8 decembrie fiind ziua în care se sărbătorește Inmaculada Concepción. Sunt folosite simboluri legate de iarnă în ciuda căldurii. Ziua de Crăciun este o sărbătoare publică în Brazilia. În orașele mici și mari din întreaga
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
țării. "Weihnachten" este denumirea germană a Crăciunului. În întâmpinarea Crăciunului mulți germani țin Postul Crăciunului. Acesta este un timp de pregătiri religioase în vederea întâmpinării Copilului Hristos. Postul tradițional include activități ca "Adventskranz" (Coroniță de Advent), o coroană din ramuri de brad, prevăzută cu patru lumânări, care sunt aprinse succesiv în cele patru duminici din timpul postului. Împodobirea bradului de Crăciun ar fi un obicei lăsat omenirii de către germani, inițial acesta era decorat cu panglici colorate, lumânări și diverse dulciuri. Crăciunul începe
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]