13,206 matches
-
a se mărturisi, cîinește, că-i place Șichy. Îți place fata, golanule? Mai rămîn afară, pe banca de sub măr. Mă simt eliberată, ca după o confesiune. Ferestrele luminate îmi zîmbesc. Cerul s-a acoperit, aerul e de antracit, ca rantia bunicului. A murit fără să bănuiască dar bănuia cineva atunci? că războiul rece va fi cîștigat de America. După ce ascultase liturgic Vocea Americii, l-a ajuns schija agonisită în primul război mondial. "Hai, bunuțu, că plouă, hai în casă". Era sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
răspund că prețiosul meu nume a fost cauza? Că n-am vrut să mi-l schimb? Că trebuia să-i port, măcar așa, numele? Iordan Marievici și, simetric, Iordana Marievici. Nu l-am apucat, dar mi-l pot imagina pe bunicul patern, cu mustața lui ca un ghidon de bicicletă. Miha Marievici a venit din Serbia pe la sfîrșit de veac XIX, împreună cu fratele lui, Hristea, să deschidă magazin de muzică pe strada Lăpușneanu. Unul dintre cele patru magazine ieșene, dar cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cel mai mare și mai bine aprovizionat. Magazinul Conservatorului. Preluat, dacă-mi amintesc bine, de la un Grünberg sau Grimberg. Vindeau cît și ce puteau: piane noi și instrumente de alamă, viori de tot felul, note. Se cereau mai mult clasicii. Bunicul proba la pianina magazinului șlagărele recent primite; la nevoie, repara și instrumente. Pianul pentru cinema "Elisabeta", de pe strada "Gîndu", el avea să-l aducă, de la Viena. La pianul ăsta, tata, deja student la Conservator, acompania, în vara lui 1917, filmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Florii pătrunde plămînii. Știu că simplitatea asta a vieții de țară e doar închipuită, scoasă din basme. Cruzimea săracului, viclenia săracului, duritatea lui mi-au fost ascunse de-ai mei. Nu erau nici feți, nici frumoși țăranii din Dorobanț, parohia bunicului. Urîți, morocănoși, rupți de oboseală, puși pe înjurătură (în loc de dialog), așa erau. Traiul aspru, nemilos răzbătea din unghiile boante, din mîinile murdare de pămînt și numai a brazdă proaspăt răsturnată nu miroseau. Trăsneau a redeveu (rachiu de vin) de cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a decorat pe torționarul acela de la Sighet, din greșeală? Să aibă dreptate Octavian Goga? "Țară minoră, țară de secături". N-aș vrea să aibă. "Aiștea au băgat lupu-n sat, Lenoră, cum să-l mai alungi?", aud vocea de bariton a bunicului. Cînd mă cuprinde obsesia dubioasă a zădărniciei (starea "miel la cuțit"), cînd încep să-mi repet că totu-i pierdut și nimic de îndreptat, antidotul e vitraliul lui Rusalin. Îi percep, prin vechiul vitraliu, prezența liniștitoare. Da, e vechi. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
aș fi vrut la "Albina", mîncînd studențește. Lapte acru, foarte rece, cu brînzoaică fierbinte) și încercam să înghit o sofisticată pèche Melba, vag alcoolizată. Nu-ți place? Tu trebuia să rămîi țărancă-n Dorobanț, să coci plăcinte ca preoteasa de bunică-ta. Și ce-i cu peruca aia? Pe dracu' naibii, du-te la toaletă și fă-o să dispară. Puțin îmi păsa, atunci, de felul cum arătam. Îmi explic vălul kabul. Cu Iordan, eram sclava mahomedană a bărbatului. N-aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
acuma), lua în dezbatere toate problemele tineretului, "mîndria țării". O variantă de doctrinar tip Pasăre. Se înconjurase de uteciste dinamice și vorbărețe pe care le mîna de colo-colo, să descopere din Ciulnița-n Săcele "tineri la fel de valoroși". Depersonaliza foarte apăsat. Bunicii generației PRO își lăsau și ei plete timide și decolorau blugii de Pașcani în genunchi, frecîndu-i cu cărămida, să pară mai americani. Utecistele volubile și dezghețate umblau cu clame în geantă, să le adune părul la spate. Ori cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
bijuteriile de familie. Le descopăr prin consignații". Din răspunsuri și nerăspunsuri, am priceput de ce se așază așa fel ca privirea să-i cadă numai și numai pe vitraliu. De ce vitraliul lui Rusalin o transfigurează. Ochii mărturisesc mai mult decît buzele. Bunicul, rămas văduv, a dus-o la o casă de copii. Mama fugise de sărăcie și de tras cu sapa la colectiv, într-o zonă industrială. Rămăsese rătăcită pe-acolo. "Mîncare am avut. Nu multă, dar am avut. Ne fierbeam supă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
fugise de sărăcie și de tras cu sapa la colectiv, într-o zonă industrială. Rămăsese rătăcită pe-acolo. "Mîncare am avut. Nu multă, dar am avut. Ne fierbeam supă cu zdrențe pe aragazul cu două ochiuri. Cartofi și mere erau. Bunicului îi pîrîia spinarea muncind de ici-colo". În șirul de tracasări, cel mai rău fusese altceva: "Nu creșteam. Mă oprisem din crescut pe la 5-6 ani, din nu știu ce deficiență. Mă arătau studenților de la medicină, ca material didactic: dezbrăcată cu de-a sila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
5-6 ani, din nu știu ce deficiență. Mă arătau studenților de la medicină, ca material didactic: dezbrăcată cu de-a sila și analizată pe-un podium de amfitreatru. Dacă n-am murit atunci de rușine, nici n-o să mai mor. La opt ani, bunicul s-a gîndit că la casa de copii or să mă îngrijească mai bine. Mama n-a reapărut deloc". Supraveghetorii erau răi, nervoși, dar hainele erau schimbate o dată pe lună. Avea și caiete pentru școală. Luase sub ocrotire o fetiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Și nu a mai aflat bunica de această mică faptă a mea. A fost o copilărie frumoasă și fiecare a avut astfel de copilărie și, chiar dacă au fost neajunsuri în familie, noi, copiii, eram preocupați cu joaca. Și numai părinții, bunicii, știu prin ce au trecut ca să ne crească. Prin asta, au trecut și ei, și părinții lor. Prin asta, trecem toți, dar cel mai frumos e că-ți amintești de aceste mici șotii și vezi viața altfel, vezi acea viață
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
la pictură. Și le zic: nu te strădui să fie ideal, nimic în viață nu-i perfect. Eu pun vopseaua de parcă aș arunca cu ea, mișc pensula și, la sfârșit, este bine. Îmi place și mie și colegelor de pictură. Bunicii mele îi place mai puțin, ea nu este interesată de iubirea mea pentru pictură. Consideră că-mi pierd timpul. Eu prefer să-mi pierd timpul plăcut. Și cât de pozitiv este profesorul de pictură, cu câtă energie te încarci de la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
prin Covasna și Harghita. Adevărată pacoste pe lumea necăjită! Marți, 10 august 2010. Va sosi musafira așteptată. Puțin după ora 13 sosește scuzându-se de întârziere, fiindcă s-a oprit un pic și pe la Buzău să vadă casa lui Tataia (bunicul), în care s-a născut. Un gest frumos pe care și eu l-aș fi făcut într-o situație asemănătoare. La o oră după sosire, șoferul care a adus-o pleacă în drumul său. Rămânem în doi și sporovăim de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ce să trăiesc și mai ales pentru cine să trăiesc!” - afirmă cu franchețe domnia sa. (p. 198) Motivele acestei bucurii a vieții? Fericirea de a avea un copil iubitor, grijuliu și devotat, de a avea nepoți și strănepoți care își adoră bunicul, de a avea prieteni adevărați și de a trăi într-o comunitate în care este respectat și prețuit. „ Astăzi Mariana (fiica trăitoare în Franța n.n.) mi-a mărturisit că special a rămas până la sfârșitul lui august la Bârlad ca să-mi
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
-mi spui când se vor pocăi tâlharii din Soare Răsare și când îi vei pedepsi pentru fărădelegile lor împotriva poporului meu...că ne-au rupt moșia părintească, au semănat bejenie și moarte pretutindeni...ne-au robit părinții și frații și bunicii, ducându-i în Siberii înghețate, pardosind cu trupurile lor întinderile cele nemărginite...”. E clară atitudinea de cetățean patriot a scriitorului. Aceeași rugăminte am adresat-o și noi, cu speranța în Dreptatea divină și a Istoriei noastre milenare. în Satul elogiază
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dărâmase atâtea biserici și devenise criminalul criminalilor. Faptele și aspectele reale cuprind în miezul acțiunii romanului membri ai familiei autorului. Tatăl, invalid de război din răsărit, este terorizat și exploatat samavolnic ca un adevărat proscris - dușman al regimului. Apare și bunicul patern după ce ispășește o condamnare de 8 ani, iar copiii - recte autorul și frații - se laudă cu acest fapt, după ce află prin ce a trecut proaspătul eliberat, după propriile mărturii. Bunicul este prevenit să nu se manifeste ostil, pentru că va
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ca un adevărat proscris - dușman al regimului. Apare și bunicul patern după ce ispășește o condamnare de 8 ani, iar copiii - recte autorul și frații - se laudă cu acest fapt, după ce află prin ce a trecut proaspătul eliberat, după propriile mărturii. Bunicul este prevenit să nu se manifeste ostil, pentru că va fi imediat rearestat. Copilul Ștefan - viitorul autor - mereu în neastâmpăr și mișcare vede tot, înțelege totul perfect și încearcă să-și scoată prietenii să atace bestiile cu pietre, pentru că “au turbat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
limbilor occidentale. Căpitanul relatează că scrisorile trimise de el familiei și cele primite de la familie erau cenzurate, că la timpul respectiv va strânge totul la un loc alcătuind un dosar manuscris din care Fănel va scrie cartea promisă. Mergând la bunicii de la țară, Fănel culege și impresii directe de la oamenii locului, vede pe viu mersul lucrurilor, temerile și durerile oamenilor, înregistrează cu fidelitate totul și trăiește aproape de cei mulți nedreptățiți și fără un orizont salvator. Dacă la întovărășire țăranul mai avea
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
pentru că nu e vorba de om, ci că sistemul pe care îl reprezintă este ucigător pentru nație. Comuniștii jubilează în 1962 că au încheiat colectivizarea, dar în rândul țăranilor “e jale mare, în câțiva ani s-a schimbat totul”. Pe bunicul l-au închis din nou trei ani, luându-i întreaga avere la colectiv. Observator atent, Fănel mărturisește că de pe acum adună material pentru Vocea manuscrisului. Are material bogat despre miile de arestați și strămutați în Bărăgan. Tineretul pleacă în masă
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și de aceea devin debusolați. Mândria de a avea asemenea părinți e un sentiment dominant al acestei personalități. Din cele 27 capitole ale volumului, doar 11 au câte un Motto semnificativ rezervând capitole aparte numeroșilor componenți ai familiei, începând cu bunicii materni și paterni până la ultima rudă a acestei familii greu încercate. Nu uită să specifice că se află în viață datorită faptului că la cedarea vremelnică a unei părți din Transilvania aflându-se în partea cedată, bunicul i a urcat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
familiei, începând cu bunicii materni și paterni până la ultima rudă a acestei familii greu încercate. Nu uită să specifice că se află în viață datorită faptului că la cedarea vremelnică a unei părți din Transilvania aflându-se în partea cedată, bunicul i a urcat în autobuz silindu-i să treacă în partea rămasă României după Dictatul din 30 august 1940, în timp ce, ceilalți membri ai numeroasei familii rămase în Transilvania cedată au luat drumul lagărelor de exterminare fiind gazați, ori arși de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
ici colo câte un norocos și lumea aștepta cu înfrigurare, cu teamă, cu îndoieli și frământări. Autoarea, copil încă mărturisește: „Eu, cel mai des mă retrăgeam la capătul coridorului... și parcă așteptam un tren cu care să vină bunica și bunicul să nu mai plângă mama... Dar bunica nu a mai venit acasă, nici bunicul nici ceilalți bunici” (pag.80). Revine cu amănunte despre rebeliunea legionară cu descrierea unor orori și crime înspăimântătoare, cărora le-au căzut victime nevinovate 123 sau
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
și frământări. Autoarea, copil încă mărturisește: „Eu, cel mai des mă retrăgeam la capătul coridorului... și parcă așteptam un tren cu care să vină bunica și bunicul să nu mai plângă mama... Dar bunica nu a mai venit acasă, nici bunicul nici ceilalți bunici” (pag.80). Revine cu amănunte despre rebeliunea legionară cu descrierea unor orori și crime înspăimântătoare, cărora le-au căzut victime nevinovate 123 sau 630 de persoane. Din câte știu din revista “Magazin istoric” prima cifră este atestată
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
viață! Eu, prin forța lucrurilor, am pierdut toți prietenii din tinerețe, iar foarte puținii prieteni pe care-i mai am astăzi îi prețuiesc pentru calitatea și trăinicia sentimentelor de care sunt animați! Cu dragoste de tată față de tine și de bunic pentru Alexandra, vă doresc din inimă și suflet tot ce poate fi mai bun și de folos, pentru împlinirea și realizarea plenară a fiecăreia în parte. Rămân pentru voi omul care a transmis celor din jur frumosul - frumos al vieții
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
care nu numai că au mintea plecată în vacanță, ci chiar aflată într-un permanent repaus”. Afirmația aceasta șochează prin gravitatea ei - și o consider lipsită de bun simț. Oare nu s-a gândit că are un tată ori un bunic în vârstă sau chiar un străbunic? Să vedem în continuare dacă „Bătrânețea este o piedică în calea creației”. Când eram copil - e cam mult de atunci - vedeam oameni cu plete albe denumiți bătrânii satului și priveam la ei cu respect
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]