13,465 matches
-
personaje legate direct de primii ani de școală ai lui Nică: Vasile a Ilioaei, tânărul învățător și cleric ortodox, care îl înscrie în clasa nou înființată; superiorul lui Vasile, preotul paroh; Smărăndița, fata inteligentă, dar neastâmpărată, a preotului; tatăl lui Creangă, Ștefan, și mama Smaranda. Unul dintre primele episoade prezentate în carte prezintă pedepsele corporale recomandate de preot: copiii erau puși să stea pe un scaun denumit "Calul Balan" și biciuiți cu "Sfântul Nicolai" (denumit după hramul bisericii). Fragmentul este și
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
și o relatare retrospectivă și în ton jovial a interacțiunii cu ceilalți copii, de la jocurile lor preferate (prinderea muștelor cu ceaslovul) până la iubirea copilărească a lui Nică pentru Smărăndița și la folosirea abuzivă a pedepsei corporale de către un monitor gelos. Creangă își amintește dezamăgirea față de activitățile școlare și apetitul său pentru chiul, arătând că motivația sa pentru înscrierea la școală erau promisiunea unei cariere preoțești, atenta supraveghere a mamei, dorința de a o impresiona pe Smărăndița, și beneficiul material obținut prin
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
febră mare, este vindecat cu un leac băbesc fabricat din oțet și leuștean. După un timp, sub pretextul că nu ar mai dispune de bani, Ștefan își retrage fiul de la școală. Datorită insistenței Smarandei, copilul merge cu bunicul său David Creangă la Broșteni, unde, împreună cu vărul lui, Dumitru, este înscris la școală. Nică și Dumitru se adaptează greu, ambii plângând când, din porunca noului învățător, le sunt tăiate pletele. Amândoi locuiesc la o femeie pe nume Irinuca, într-o casă modestă
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Dumitru se adaptează greu, ambii plângând când, din porunca noului învățător, le sunt tăiate pletele. Amândoi locuiesc la o femeie pe nume Irinuca, într-o casă modestă de pe malul Bistriței, și unde, din cauza apropierii de capre, se îmbolnăvesc de râie. Creangă își amintește cum, încercând să se vindece cu băi dese în râu, el și vărul său au dislocat o stâncă, aceasta rostogolindu-se și distrugând casa Irinucăi. După ce fug din Broșteni și locuiesc o vreme la Borca, cei doi copii
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
cu băi dese în râu, el și vărul său au dislocat o stâncă, aceasta rostogolindu-se și distrugând casa Irinucăi. După ce fug din Broșteni și locuiesc o vreme la Borca, cei doi copii pornesc mai departe, către casa lui David Creangă din Pipirig. După o călătorie prin Carpații Orientali, cei doi băieți ajung în sat, unde sunt primiți de Nastasia, soția lui David. Ea îi vindecă de râie folosind un alt leac băbesc, extras din mesteacăn. Al doilea capitol începe cu
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
interesat de discuție, iar băiatul hotărăște că e mai înțelept să părăsească târgul de teama unor urmări mai nefericite. După câteva paragrafe în care se concentrează pe acest gen de finaluri fericite, care duc la evitarea unor pagube mai mari, Creangă trece la descrierea primei sale slujbe: retras de la școală de Ștefan, băiatul se ocupă cu torsul. Acolo o întâlnește pe Măriuca, o fată de vârsta lui, care îi este simpatică. Datorită ei ajunge să aibă porecla de "Ion Torcălău", ceea ce
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
viața lui Nică: revenirea la școală, de această dată o nou-creată instituție, înființată din ordinul Domnului Moldovei Grigore Alexandru Ghica și condusă de teologul Isaia „Popa Duhu” Teodorescu. Urmează o descriere detaliată a discursului inaugural ținut de Ghica, la care Creangă ar fi fost martor. Povestea se concentrează apoi pe Teodorescu, pe metodele sale de predare a metodelor aritmeticii, cum ar fi regula de trei simplă, și pe aparenta sa descurajare în fața unor elevi ca Nică Oșlobanu (descris de autor ca
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
preotul Niculai Oșlobanu, tatăl băiatului. Adâncit și de o dispută pe subiecte teologice și administrative, conflictul culminează cu izgonirea lui Teodorescu din biserica lui Oșlobanu de către Oșlobanu însuși, în fruntea călugărilor săi. Narațiunea se concentrează apoi pe perioada petrecută de Creangă la seminar (școala de catiheți) din Fălticeni, unde, spre surprinderea sa mărturisită, se reîntâlnește cu Nică Oșlobanu. Protagonistul se înscrie la această școală după ce constată că toți prietenii săi apropiați părăsesc instituția lui Teodorescu, fapt ce îl lasă expus ca
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
expus ca țintă a severității profesorului. În cele din urmă, el își convinge tatăl să-i mituiască pe profesorii de la seminar, amintind că asemenea daruri puteau chiar să scutească un elev de întregul efort de învățare. În alte fragmente, însă, Creangă insistă asupra metodelor de predare din seminar, metode ce implică învățatul mecanic și recitarea elementelor de gramatică românească sau a unor lucrări întregi de comentarii ale Bibliei, fapte ce îl fac pe narator să exclame: „cumplit meșteșug de tâmpenie, Doamne ferește
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
companie parcurge crâșmele din și de lângă oraș, escapadele lor fiind punctate de gesturi licențioase, flirturi și chiar furturi din prăvălii. Scriitorul menționează în treacăt și o relație a sa cu fiica unui preot, care devine prima sa iubită. Povestirea lui Creangă se concentrează și pe farsele jucate de el și de alții, ca pedeapsă pentru prietenii despre care credea că nu împart merindele pentru Crăciun. Aceste farse se folosesc de „poște”, instrumente anume făcute pentru a arde degetele de la picioare ale
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
atât de zgomotoasă încât vecinii cred că a izbucnit un incendiu sau că au atacat trupele imperiale staționate în Fălticeni (prezență militară concomitentă cu Războiul Crimeei și cu vacanța tronului Moldovei). Cearta tinerilor se termină cu evacuarea tuturor din casă, Creangă mutându-se în gazdă la un fierar. Primăvara, vine vestea că școala de la Fălticeni se va închide, elevii urmând să fie mutați la mănăstirea Socola din Iași. Capitolul se încheie cu nesiguranța ce îi cuprinde pe elevi: unii hotărăsc să
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
hotărăsc să-și încerce norocul la Socola până la începutul unui nou an școlar, iar alții își abandonează definitiv șansele la o carieră preoțească. Al patrulea (și ultimul) capitol al "Amintirilor din copilărie" începe cu prezentarea îndoielilor pe care le are Creangă privind plecarea din Humulești înspre îndepărtatul Iași: „Ursul nu joacă de bună voie". Naratorul se folosește de această ocazie pentru a descrie lucrurile cele mai dragi lui în Humulești: peisajul („Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
de a se călugări sunt zădărnicite de mama sa Smaranda, care invocă reputația strămoșilor pentru a-l convinge să plece la Socola și să-și facă un nume ca preot mirean. Narațiunea relatează apoi călătoria de la Humulești spre capitala moldoveană: Creangă și Gâtlan sunt pasagerii căruței cu cai a lui Luca, vecinul și prietenul lor. Naratorul își amintește rușinea și frustrarea pe care a simțit-o când a văzut că „zmeii” lui Luca erau de fapt niște „smârțoage [...] vlăguit[e] din
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Capitolul și volumul se încheie brusc cu o descriere a elevilor din toate școlile Moldovei adunați în curtea mănăstirii Socola. "Amintiri din copilărie" sunt, împreună cu portretul lui Isaia Teodorescu (lucrare intitulată eponim "Popa Duhu"), una dintre lucrările memorialistice ale lui Creangă, lucrări diferite de celelalte din corpul operei, care aparțin genurilor basmului și anecdotei. Cele patru capitole au fost scrise în mai multe etape consecutive de scriere, despărțite de intervale de timp lungi, și au fost publicate la început ca texte
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
de scriere, despărțite de intervale de timp lungi, și au fost publicate la început ca texte distincte. Partea a patra a rămas neterminată din cauza îmbolnăvirii și apoi a morții autorului. Fiecare capitol a fost produsul unei munci semnificative din partea lui Creangă: când au început să circule primele versiuni ale acestora, autorul era deja recunoscut în sânul comunității literare pentru abordarea laborioasă pe care o adoptase față de procesul de scriere (așa cum documentează relatările psihologului Eduard Gruber, contemporan cu Creangă). Creangă își citea
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
semnificative din partea lui Creangă: când au început să circule primele versiuni ale acestora, autorul era deja recunoscut în sânul comunității literare pentru abordarea laborioasă pe care o adoptase față de procesul de scriere (așa cum documentează relatările psihologului Eduard Gruber, contemporan cu Creangă). Creangă își citea din când în când aceste texte, precum și celelalte scrieri, în fața unui public format din membrii societății literare "Junimea" (printre care Iacob Negruzzi, Vasile Pogor și Alexandru Lambrior). Textele individuale, inclusiv a patra secțiune, publicată postum, au apărut
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
din partea lui Creangă: când au început să circule primele versiuni ale acestora, autorul era deja recunoscut în sânul comunității literare pentru abordarea laborioasă pe care o adoptase față de procesul de scriere (așa cum documentează relatările psihologului Eduard Gruber, contemporan cu Creangă). Creangă își citea din când în când aceste texte, precum și celelalte scrieri, în fața unui public format din membrii societății literare "Junimea" (printre care Iacob Negruzzi, Vasile Pogor și Alexandru Lambrior). Textele individuale, inclusiv a patra secțiune, publicată postum, au apărut la
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
a patra secțiune, publicată postum, au apărut la început în diverse numere ale revistei junimiste "Convorbiri Literare" începând cu 1881. Primul capitol în versiunea sa fragmentară inițială, precum și versiunile ulterioare de limbă română ale operei complete începeau cu cuvintele lui Creangă: "Dedicație d-șoarei L. M.", cu referire la Livia, fiica mentorului lui Creangă, liderul "Junimii" Titu Maiorescu, persoană ce probabil a copiat și a corectat textul manuscriselor. Ultima secțiune, incompletă, a fost probabil scrisă în anul 1889. În acea perioadă, Creangă
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
ale revistei junimiste "Convorbiri Literare" începând cu 1881. Primul capitol în versiunea sa fragmentară inițială, precum și versiunile ulterioare de limbă română ale operei complete începeau cu cuvintele lui Creangă: "Dedicație d-șoarei L. M.", cu referire la Livia, fiica mentorului lui Creangă, liderul "Junimii" Titu Maiorescu, persoană ce probabil a copiat și a corectat textul manuscriselor. Ultima secțiune, incompletă, a fost probabil scrisă în anul 1889. În acea perioadă, Creangă nu mai făcea parte din "Junimea" și nu mai era în relații
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Creangă: "Dedicație d-șoarei L. M.", cu referire la Livia, fiica mentorului lui Creangă, liderul "Junimii" Titu Maiorescu, persoană ce probabil a copiat și a corectat textul manuscriselor. Ultima secțiune, incompletă, a fost probabil scrisă în anul 1889. În acea perioadă, Creangă nu mai făcea parte din "Junimea" și nu mai era în relații cu Maiorescu; de aceea, textul a fost citit în fața cenaclului literar al lui Nicolae Beldiceanu, pe care îl frecventa împreună cu Gruber. Întregul text a fost publicat sub formă
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
relații cu Maiorescu; de aceea, textul a fost citit în fața cenaclului literar al lui Nicolae Beldiceanu, pe care îl frecventa împreună cu Gruber. Întregul text a fost publicat sub formă de carte ca secțiune a unei culegeri de lucrări ale lui Creangă, sub îngrijirea lui Gruber, a lui A. D. Xenopol și a lui Grigore Alexandrescu în 1892 (la rugămintea fiului scriitorului, Constantin). A doua astfel de ediție a făcut parte și din prima ediție completă a operelor lui Creangă, publicată între 1902
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
lucrări ale lui Creangă, sub îngrijirea lui Gruber, a lui A. D. Xenopol și a lui Grigore Alexandrescu în 1892 (la rugămintea fiului scriitorului, Constantin). A doua astfel de ediție a făcut parte și din prima ediție completă a operelor lui Creangă, publicată între 1902 și 1906 de către folcloristul Gheorghe T. Kirileanu. Rezultatul muncii lui Creangă a fost remarcat pentru contextul său lingvistic relativ izolat, adesea bazat pe elemente obscure din vocabularul românesc, adoptând formulări populare, arhaice și regional-moldovenești. Asemenea elemente au
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
lui Grigore Alexandrescu în 1892 (la rugămintea fiului scriitorului, Constantin). A doua astfel de ediție a făcut parte și din prima ediție completă a operelor lui Creangă, publicată între 1902 și 1906 de către folcloristul Gheorghe T. Kirileanu. Rezultatul muncii lui Creangă a fost remarcat pentru contextul său lingvistic relativ izolat, adesea bazat pe elemente obscure din vocabularul românesc, adoptând formulări populare, arhaice și regional-moldovenești. Asemenea elemente au făcut din "Amintiri din copilărie" o carte dificil de tradus în alte limbi. O
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
formulări populare, arhaice și regional-moldovenești. Asemenea elemente au făcut din "Amintiri din copilărie" o carte dificil de tradus în alte limbi. O comparație cu traducerile în limba engleză, realizată de profesoara Anca Mureșan, atenționează: „Limbajul popular și regional al lui Creangă pune probleme diverse și serioase unui translator. Printre problemele lexicale, trebuie menționați și numeroșii termeni utilizați de Creangă și legați de viața rurală, de practica bisericească, de superstiții și așa mai departe.” Retrospectiv, atenția criticilor s-a concentrat într-o
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
în alte limbi. O comparație cu traducerile în limba engleză, realizată de profesoara Anca Mureșan, atenționează: „Limbajul popular și regional al lui Creangă pune probleme diverse și serioase unui translator. Printre problemele lexicale, trebuie menționați și numeroșii termeni utilizați de Creangă și legați de viața rurală, de practica bisericească, de superstiții și așa mai departe.” Retrospectiv, atenția criticilor s-a concentrat într-o măsură semnificativă asupra diferenței dintre originalitatea și subiectivitatea narațiunii lui Ion Creangă pe de-o parte și, pe
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]