13,065 matches
-
conștiința națională. Autorii textelor, numiți sugestiv politografi, sunt în număr total de 302 − impresionant pentru concluzii și pentru validarea lor. Selectez în continuare, într-o înșiruire exhaustivă, dar care reflectă foarte bine dominantele gândirii politice românești, doar acele politograme care debutează în evul mediu și se dezvoltă sau dispar apoi în timp. Concluziile furnizate de metoda de analiză a lui Vlad Georgescu conduc, în ce privește manifestările gândirii politice, la delimitarea unui timp medieval mai lung, din secolul XIV până la apariția ideilor politice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Teoretic din Găești (1962-1966) și Facultatea de Limbi Slave, secția polonă-română, la Universitatea din București (1966-1968), ca și Facultatea de Limbă Polonă a Universității din Varșovia (1968-1971), unde i-a avut între profesori pe I. C. Chițimia și pe J. Kulczycka-Saloni. Debutează în 1977 în revista „Steaua”, iar editorial, în 1996 cu monografia Maria Da¸browska. Proza interbelică, susținută, în 1990, ca teză de doctorat sub coordonarea lui I. C. Chițimia. Își începe cariera didactică la Universitatea din București, la Catedra de limbi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
de Filologie Română „A. Philippide”, instituție al cărei director a fost din 1970 până în 1975. Rezultatele cercetărilor sale, contribuții de istorie literară, de folcloristică sau de literatură comparată, au apărut în „Studii și cercetări științifice” (filologie), revistă în care a debutat în 1955, devenită în 1964 „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista arhivelor”, „Viața românească”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”. I s-a decernat, ex aequo, Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (1979). Interesat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
Cluj (1964-1971), iar în 1972 se transferă la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din București. În 1980 își ia doctoratul în filologie, cu teza Geneza conștiinței critice, a ideilor, conceptelor și a terminologiei literare în cultura românească. Debutează în „Buletinul cercurilor științifice studențești” (Cluj, 1958), cu un studiu dedicat lui V. Alecsandri, iar editorial, cu volumul Permanență și modernitate (1977). Colaborează la „Limbă și literatură”, „Analele Universității București”, „Tribuna”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Roumanie d
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
prozator și eseist. Este fiul Alexandrei (n. Dorcescu) și al lui Eugenie Berca, învățători. A absolvit liceul la Craiova, în 1961, și Facultatea de Filologie din Timișoara (1961-1966). Și-a luat doctoratul în filologie în 1975, cu teza Metafora poetică. Debutează în „Luceafărul” (1970) și editorial, cu volumul de versuri Pax magna (1972). A fost cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Titu Maiorescu” din Timișoara (1966-1985), redactor, redactor-șef și director la Editura Facla (1985-1990), redactor la Editura de Vest (1991-1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea. Urmează cursurile secundare în SUA și este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Franceză a Universității din București. Se impune ca reporter și redactor de radio și televiziune. Ca traducătoare a debutat în 1957 cu Jurnalul Annei Frank, piesă de Frances Goodrich și Albert Hackett. A publicat interviuri, traduceri și comentarii mai cu seamă în revista „Secolul 20”. Personalitate cu un farmec cuceritor, înzestrată cu o inteligență ascuțită și cu o exprimare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]
-
Ministerul Artelor și ca preparator la Catedra de estetică a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, revine în presă: reporter la revista „România azi” din cadrul Redacției publicațiilor pentru străinătate (1953-1956), redactor la „Scânteia tineretului” (1956-1966), „Femeia” (1967) și „Săteanca” (1967-1973). Debutează cu versuri la cotidianul clujean „Lupta Ardealului” în 1947, și editorial cu piesa de teatru Îndrăzneala, apărută în 1962 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Albina”, „Gazeta literară”, „Scânteia”, „Îndrumătorul cultural”. Înzestrat cu capacitatea de a surprinde pitorescul comportamental
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
și editorial cu piesa de teatru Îndrăzneala, apărută în 1962 (Premiul Uniunii Scriitorilor). Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Albina”, „Gazeta literară”, „Scânteia”, „Îndrumătorul cultural”. Înzestrat cu capacitatea de a surprinde pitorescul comportamental și lingvistic al țăranilor din zona Olteniei, V. a debutat ca dramaturg având în spate ani de gazetărie, în care, după propria-i afirmație, „întâmplările și faptele se adunaseră cu duiumul”. Atracția pentru teatru este dublată de ideea că reportajul, schița sau povestirea nu pot cuprinde mulțimea faptelor de viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
instruiască, citind sau audiind diverse cursuri la Universitate, frecventând cercurile socialiste. Cel mai important eveniment al tinereții lui nespectaculoase este efectuarea stagiului militar în marină, când a putut naviga între Marea Neagră și Mediterană, vizitând și zone din Turcia și Grecia. Debutează la „Dimineața copiilor” în 1924 și publică mult timp versuri în „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Cruciada românismului”, „Curentul magazin”, „Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), mai târziu în „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
redactor la Editura Cartea Românească, între 1990 și 1996 deținând aici funcția de director. Ulterior lucrează în calitate de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române, fiind unul din coordonatorii proiectului Dicționarul general al literaturii române. Debutează în 1964 la „Gazeta literară”. Mai colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Astra”, „Ateneu”, „Caiete critice” ș.a. O serie de studii de mare întindere, impecabil articulate argumentativ și - conform unei rețete cu care P. se identifică ab initio - epuizând o arie problematică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
și, nu în ultimul rând, al prozatorului, torturat de „blestematele chestiuni insolubile” ale creației. În ultima parte a vieții Marin Preda a făcut publice colocviile sale cu P. pe marginea șantierului trilogiei finale, Cel mai iubit dintre pământeni. În volum debutează cu Slavici (1977; Premiul Uniunii Scriitorilor), studiu critic care este în toate privințele un happax legómenon: exemplar unic al unei tipologii pe care o ilustrează în mod ideal. Cartea este o anatomo-fiziologie a operei prozatorului ardelean, semnificativă prin concluzii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
al lui N. C. Anastasiu; 21.I.1919, Videle, j. Teleorman - 4.II.1994, București), poet. După ce a absolvit Liceul „Ion Maiorescu” din Giurgiu și Facultatea de Drept a Universității din București (1946), a funcționat ca magistrat și ca avocat. Debutează cu versuri la revista „Licurici” în 1942, iar editorial în 1943, cu volumul Gânduri. Poezii și articole diverse i-au apărut în „Argeș”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Steaua”, „Teleormanul” ș.a. Versificator pe teme date, N. a publicat și poezii mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
BELIGAN, Marica (1943, La Louvière, Belgia - 27.II.1993, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica baroanei Jeanne de Siemmons și a lui Petru Pop. A urmat cursuri de artă dramatică la Conservatorul din Bruxelles. La 13 ani debutează, în Belgia, cu un volum de nuvele, apărut la editura Leclerc. În 1965, vine la București, în cadrul schimburilor culturale româno-belgiene. Aici îl cunoaște pe actorul Radu Beligan, cu care se căsătorește, stabilindu-se definitiv în România. Cu toate că a scris câteva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285687_a_287016]
-
1980 până în 1990 lucrează ca referent de specialitate la Compania Tarom și la Departamentul Aviației Civile. După 1989 va fi redactor, publicist-comentator, redactor-șef adjunct la „Realitatea românească”, „Azi” (suplimentul cultural „Fețele culturii”), „Ecran-Magazin”, „Universul cărții”, redactor la Editura Nemira. Debutează cu poeme în 1978 la „Luceafărul”. Un dublu debut editorial se produce în 1988, când M. câștigă două concursuri pentru debutanți, cu volumele Prier, la Editura Cartea Românească, și Argonauții, la Editura Facla din Timișoara. Colaborează cu articole și poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
și de spectacol la „Tânărul scriitor”, „Luceafărul de ziuă”, „Karpaten Rundschau”, „Drum nou”, „Astra”, „Argeș”. Împreună cu profesorii Ion Popescu-Topolog și Florin Marcu îndrumă apariția publicației școlare „Muguri” (1968), iar între 1968 și 1970 este redactor-șef adjunct al revistei „Astra”. Debutează, încă student, cu versuri, în ziarul „Națiunea” (1946), condus de G. Călinescu, iar editorial, un sfert de veac mai târziu, cu romanul Inorogul nu moare (1970), urmat de un altul, Prințul de aur (1971). După 1973 a publicat puțin, doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
aici. El consideră că responsabile pentru o asemenea opțiune sunt condițiile inițiale ale procesului: dacă populația în cauză, în momentul inițial, prezenta un grad mai ridicat de organizare socială, atunci prima cale este probabil să se realizeze; dacă, dimpotrivă, procesul debutează în condiții sociale caracterizate printr-un nivel scăzut de organizare, cea de a doua cale este mai probabilă. Gradul inițial de organizare este, în raport cu procesul ca atare, o condiție întâmplătoare. Avem aici un caz tipic de eveniment care este generator
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Națională) sau la Casa Artelor, director la Muzeul Comercial și Industrial, a practicat concomitent avocatura și a predat literatura la Academia de Muzică și Artă Dramatică, fondată de Th. M. Stoenescu. A fost căsătorit, între 1908-1913, cu poeta Claudia Millian. Debutează în 1896, în „Revista literară” (recunoscută pentru afilierea la „Literatorul”) și „Adevărul ilustrat”. Din lirica sfârșitului de veac, poetul împrumută șabloane și convenții: minore lamentații și arpegii triste, tângă erotizantă ori, „sub clare nopți de Pampelună”, mirajul unor „țări cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
Litere și Filosofie, secția filosofie-istorie, a Universității din București, pe care o va absolvi în 1908. Ca studentă, îl cunoaște pe St. O. Iosif, custode la biblioteca Universității, de care se îndrăgostește. Episodul romantic îi inspiră primele versuri, cu care debutează în 1903 la „Sămănătorul”. Căsătoria din 1904, nașterea fiicei, Corina, studiile îi dau totuși răgaz să dea la iveală în același hebdomadar, sub semnătura Natalia Iosif-Negru, mai multe poezii, strânse în 1909 în placheta O primăvară. Sentimentul care le alimentase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
nu numai așa. O concluzie care se impune chiar dacă nu-i cunoști producțiile. Căci nu-ți poți explica altfel rapida repliere a sociologiei românești postrevoluționare, mobilizarea ei urgentă și eficace după 1989. Entuziasmul ei juvenil și totuși productiv, care a debutat În crearea unor institute, publicații, facultăți. A trebuit să existe ceva În spiritul ei, neevident, dar determinat, care să-i explice prompta intrare În accelerație atunci când prilejul s-a ivit. Ceva care să o mențină vie, insurgentă, silențios contestatară. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
femei, vorbindu-i laudativ și Încăpățânat despre colegele ei de camerăă Maria Larionescu: ,,Cariera” sociologiei românești Începe În mijlocul secolului al XIX-lea, fiind strâns legată de discursul modernității În cultura și societatea românească. Ca și În Apus, sociologia românească a debutat cu o inovație de limbaj: de la discursul stărilor sociale, centrate pe distincții sociale și stiluri de viață specifice societății de status, se trece la limbajul claselor sociale, care surprinde condițiile emergente ale procesului de dezvoltare a capitalismului. O componentă semnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Olga Tkack (de la Universitatea din Sankt-Petersburg), au prezentat, de asemenea, rezultatele unei cercetări comparative sub titlul: Far away from Cities: Transformation of Rural Worlds in Post-socialist Societes - Russia, Estonia, Bulgaria. Cercetările s-au derulat În cadrul unui proiect internațional care a debutat În 2002 și urmează să se Încheie În 2005. Ca tehnici de cercetare s-au folosit observația, interviul biografic și analiza de conținut a presei scrise din zonele investigate. În Estonia, unde au fost absorbite fonduri europene masive și s-
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se vrea un ghid pentru clinicienii de grup, consultanții echipelor, analiștii instituționali care sunt blocați, În munca lor, de indivizi megalomani, infantili și primitivi, preocupați să lupte Împotriva celor care construiesc ceva, să spargă solidaritățile, să rupă legăturile sociale. Cartea debutează cu o profesiune de credința : André Sirota se anunța, de la Început chiar, un urmaș al lui Recamier, care considera perversul narcisiac un impostor, un escroc și un mistificator, mânat În acțiunile sale de un autoerotism psihotic, preocupat să seducă, drept
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Iași, Editura Polirom, 2003 (240 p.) Cartea Își propune o perspectivă istorică asupra evoluției societății țărănești din Europa și America, punându-se un accent deosebit pe importanța Înțelegerii modului În care s-au constituit structurile sociale ale țărănimii europene. Lucrarea debutează cu o analiză comparativă a situației țăranilor din Europa și America, evidențiindu-se elementele care diferențiază cele două societăți. Din perspectiva autorului, comunitățile țărănești americane sunt puternic specializate și mecanizate, deosebindu-se de cele de tip european, care sunt profund
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-șef la „Renașterea”, revista Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului (din 1993), și la periodicul bistrițean „Mișcarea literară” (2003). A fost deputat în Parlamentul României (1996-2000) și consilier cultural al arhiepiscopului Bartolomeu Anania, apoi preot paroh în satul Chintelnic, județul Bistrița-Năsăud. Debutează în 1975, la „Limbă și literatură română” (seria pentru elevi), și editorial în volumul colectiv de versuri Alpha ’85. Cea dintâi carte, Frigul și frica, îi apare în 1992. Colaborează la „Luceafărul”, „Astra”, „Minerva”, „Viața românească”, „Interval”, „Arca”, „Cadran”, „Convorbiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
State University of New York at Albany (1993-1994). A fost redactor-șef la Editura Institutului European din Iași, membru în Consiliul Fundației Soros pentru programe de limbă engleză (1993-1995) și membru în Consiliul Director al Centrului de Studii Românești (din 1998). Debutează în 1972 la „Cronica”, colaborând ulterior la „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Echidistanțe”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, seriile literatură și filosofie, „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»”, „Revue roumaine des sciences sociales” ș.a. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]