15,922 matches
-
am descurcat, ne vom descurca, șmechereala, adaptarea la români sunt notele dominante. Să nu uităm nici ciocoiul sufletesc, nici mai ales Fenomenul Gogu (de la... Gogu Rădulescu, personaj comunist influent, patronul și protectorul scriitorilor de... diferite nuanțe), text antologic. Cu ajutorul său, intelectualul român a reușit, adesea, să se strecoare, să sară, într-un cuvânt, să se descurce. Dar această descurcăreală s-a întors împotriva noastră, fiindcă ea a anihilat puterea noastră de a ne radicaliza și solidariza. Cum să te radicalizezi împotriva
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revistă este concludentă atât pentru conținutul de idei al cărții, cât și pentru soluțiile adoptate, deloc conformiste. Este evidentă, mai întâi, persistența ideologiei de dreapta și de stânga. Dar cu adevărat grav rămâne faptul, bine surprins de autor, al incapacității intelectualului român de a lupta împotriva totalitarismului (de orice speță). Se enumeră o serie de cauze, care explică ambele extreme și, în deosebi, persistența miturilor ideologice ale dreptei. Enumerarea este rece și implacabilă: în primul rând, lipsa de tradiții ideologice liberal-democratice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cauză, procesul comunismului n-are cum să l intereseze. I se pare chiar absurd. Omul nou nu se simte în nici un fel culpabil, deoarece are convingerea că a trăit toată viața într-o ordine perfect normală, indiscutabilă, definitivă. Și mulți intelectuali necomuniști au fost convinși că situația era într-adevăr ireversibilă. Decomunizarea pentru această Românie profund modificată și alterată rămâne o noțiune fără sens. Despărțirea definitivă de dictatură încă nu s-a produs în conștiința sa. Scurte observații tot în acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
toate țările estice comuniste. Și încă un aspect, care-și păstrează întreaga gravitate: noua Românie n-a avut și nu are numai apologeți din generația intelectuală veche. Scindarea culturală a celor două Românii este mai ales efectul apariției masive a intelectualilor la prima generație, a scriitorilor cu origine sănătoasă , cu dosarul curat ca lacrima. Această categorie numeroasă, majoritară, este foarte activă și incisivă și azi. Și ea este profund și definitiv nu numai anti-istorică, în sensul refuzului restaurației vechiului regim, identificată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
foarte activă și incisivă și azi. Și ea este profund și definitiv nu numai anti-istorică, în sensul refuzului restaurației vechiului regim, identificată total cu național-ceaușismul, dar și antieuropeană, antidemocratică, antipluralistă etc. Deoarece cum observă cu perspicacitate și Alina Mungiu acești intelectuali și scriitori național-ceaușiști au foarte vie conștiința faptului că nu sunt și nu vor fi niciodată valori europene în domeniul culturii, că singurul teren pe care-l pot domina este spațiul cultural românesc, și singurul instrument de dominație pentru că elita
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ar zice, că nu-i dă, totuși, pace, deși răspunde febril la toate comenzile fragmentare posibile (prefețe, introduceri, comemorări etc., etc.) sau poate tocmai din această cauză. O a doua explicație, probabil și mai profundă, privește însăși situația sa de intelectual român. Iar un instinct obscur s-ar zice că-i spune că este condamnat să trăiască mereu într-o țară utopică, unde toate marile idealuri și proiecte culturale sunt, de fapt, irealizabile. Deci refuzate de istorie. Practic și iremediabil utopice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pentru a defini cât mai exact și concis posibil esența acestei culturi oficiale: un sistem de valori oficiale, de stat, și ierarhizarea strict oficială a acestor valori. Vorbim, în primul rând, prin experiența personală cea mai directă. De fapt, toți intelectualii români de orientare democrat liberală, care s-au opus direct, într-o formă sau alta, sau n-au aderat niciodată la cultura oficială totalitară, se află în aceeași situație oarecum privilegiată. Cultura oficială se sprijină pe un număr de instituții
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Aniversările și premierile solemne devin forme tipice de consacrare. Contestarea sa echivalează cu însăși subversiunea și destabilizarea sistemului. Activistul cultural este expresia directă, promotorul și gardianul inflexibil al acestei ierarhii oficiale. Este unul din fenomenele cele mai greu perceptibile de către intelectualii occidentali. Venind, uneori, la noi și în trecut, ei credeau că interlocutorii lor, aproape exclusiv din sfera oficială, erau omologi reali, de aceeași orientare și calitate, produși de un sistem identic de selecție. Deci, cu același limbaj și scară de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
poziție mult prea riscantă, periculoasă și, mai ales, nerentabilă, ca s-o îmbrățișeze pe față. S-a și observat, cu neplăcere de altfel (Alina Mungiu), ceea ce se vede și cu ochiul liber. De unde groaza de a recunoaște nu numai că intelectualul poate fi cumpărat, dar chiar că poate fi cumpărat cu ușurință. Căci intelectualul nu are nimic dintr-un ascet 25. Hălas ! O întreagă dramă a intelectualului eventual chiar a poetului de curte... Femios. Slab, fără o mare tradiție socială bine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe față. S-a și observat, cu neplăcere de altfel (Alina Mungiu), ceea ce se vede și cu ochiul liber. De unde groaza de a recunoaște nu numai că intelectualul poate fi cumpărat, dar chiar că poate fi cumpărat cu ușurință. Căci intelectualul nu are nimic dintr-un ascet 25. Hălas ! O întreagă dramă a intelectualului eventual chiar a poetului de curte... Femios. Slab, fără o mare tradiție socială bine consolidată pe criteriile sale civic-etice, fără mari convingeri ideologice, care să-l justifice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se vede și cu ochiul liber. De unde groaza de a recunoaște nu numai că intelectualul poate fi cumpărat, dar chiar că poate fi cumpărat cu ușurință. Căci intelectualul nu are nimic dintr-un ascet 25. Hălas ! O întreagă dramă a intelectualului eventual chiar a poetului de curte... Femios. Slab, fără o mare tradiție socială bine consolidată pe criteriile sale civic-etice, fără mari convingeri ideologice, care să-l justifice și să-l inspire, obligat să cânte când pe unul, când pe altul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de prim ordin este și înființarea lui New Europe College de către Andrei Pleșu. Ca și proiectul, în curs de definitivare și mediatizare, al unei Academii alternative (Alina Mungiu). Profităm, de altfel, de ocazie, să ne întrebăm, alături de foarte mulți alți intelectuali: ce mai caută în vechea Academie personaje gen Al. Bârlădeanu, C. Mănescu și altele de acest tip? Ce operă au ele? Ce au scris? De ce criteriul pur sovietic de selecție funcționează încă? Nu pot fi omise, bineînțeles, nici fundațiile cunoscute
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
prost gust strident și penibil. Nu trebuie omise, în sfârșit, nici urmările masivului transfer de populație rurală la orașe, prin politica de industrializare forțată, ceaușistă. Ea a produs dezrădăcinați și dezadaptați social. La fel, numărul, de fapt enorm, majoritar, al intelectualilor la prima generație. Această pătură, care constituie practic aproape întregul aparat al culturii oficiale, reprezintă, deocamdată, doar un hibrid cultural. Afinitățile sale profunde merg spre etnicismul tradiționalist, izolaționist și represiv. Dar mediul urban, noile media foarte influente, presiunea modelor internaționale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Doina Cornea: între etic și politic, in: România literară, XXIV, 3; 17 ianuarie 1991. 1 Doina Cornea, Libertă? Entretiens avec Michel Combes suivis de lettres ouvertes adressăes à Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Petre Roman (Paris, Criterion, 1990, 272 p.). 5. Intelectualii și alegerile, in: Alternativa. Supliment politic. Cotidianul, I, 6 septembrie 1992. 1 Observații ulterioare în același sens la Marian Cătălin Avramescu, Așteptând pe Havel. Opoziția intelectuală în România de azi, in: Sfera Politicii, I, 6, mai 1993. 6. Don Quijote a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Politicii, I, 6, mai 1993. 6. Don Quijote a greșit adresa, in: 22, V, 22-28 iunie 1994. 1 Am comentat acest interviu, citit încă la apariție (în SUA), in: Deziluzie sau speranță?, in: Jurnalul literar, I, 32, 11 iunie 1990. 7. Intelectualii și politica, in: Românul liber, XI, 5 mai 1995. Tema ne-a preocupat după 1989, adesea în termeni polemici: Intelectualii și lupta politică, in: Patria, I, 1, 16 februarie 1990; Scriitorul și puterea, in: 22, I, 35, 14 septembrie 1990
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
interviu, citit încă la apariție (în SUA), in: Deziluzie sau speranță?, in: Jurnalul literar, I, 32, 11 iunie 1990. 7. Intelectualii și politica, in: Românul liber, XI, 5 mai 1995. Tema ne-a preocupat după 1989, adesea în termeni polemici: Intelectualii și lupta politică, in: Patria, I, 1, 16 februarie 1990; Scriitorul și puterea, in: 22, I, 35, 14 septembrie 1990; între suferință și competență, in: Alternativa. Supliment politic. Cotidianul, I, 8, 6 noiembrie 1992 (reluat in: Tribuna Ardealului, I, 205
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
martie 4 aprilie 1995, p. 13, la lansarea cărții sale Imitație de coșmar (București, Editura Du Style, 1995). 2 Lecție de istorie ratată la Liceul Spiru Haret, in: România liberă, 20 martie 1995. 3 în același sens, recent, Andrei Pleșu, Intelectuali și partide, in: Dilema, IV, 161, 9-15 februarie 1996. 8. Problemele politologiei românești, in: Românul liber, XI, 8-9 august septembrie 1995. Reprodus in: Sfera Politicii, V, 34, ianuarie 1996, pp. 41-45; 35, februarie 1996, pp. 38-39. 1 Vladimir Tismăneanu, Fantoma
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Aspecte și tendințe, in: Românul liber, XI, XI, 10, oct. 1995. Reprodus in: Sfera politicii, 35, februarie 1996, pp. 39-40; 36, martie 1996, pp. 32-34 și 37, aprilie 1996, pp. 42-44. 1 București, Publishing House Elf, 1991. 2 Adrian Marino, Intelectualii și politica, in Românul liber, XI, 5 mai 1995; în acest volum, pp. 149-158. 3 București, Editura Litera, 1991. 4 București, Editura Staff, 1993. 5 Nr.24, ianuarie 1995. 6 București, Editura Staff, 1995. 7 București, Ed. Kadet, 1994, cf.
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și politică, în timp ce în Austria și Principate, dezideratele revoluției erau de natură politică, socială și națională, urmărind edificarea unei societăți noi prin eliminarea rămășițelor „vechiului regim” și a dominației străine. Revoluția română de la 1848 a fost în primul rând opera intelectualilor liberali, școliți în Universitățile franceze și germane. Sentimentul de identitate europeană, de apartenență la familia popoarelor occidentale, i-a determinat să acționeze pentru schimbarea fundamentelor politice și sociale din Principate, a mentalității clasei politice românești. Ei au mobilizat masele și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
stil și de atmosferă" și, deși "programatic "mediocre" ca limbaj", ilustrează "mai bine decât altele originalitatea fantasticului eliadesc". Eugen Simion observă un "maniheism" al personajelor care se clasifică în cei care nu cred, agenți ai istoriei profane (Agripina, căpitanul Lopată, intelectualii snobi și existențialiști din O fotografie veche de 14 ani) și cei care știu, dar nu spun (fostul marinar Beldiman, Brânduș, Dumitru, Gavrilescu), indivizi simpli, aleși deliberat, în care se revelează "o realitate spirituală profundă"191. 4.5.1. Macrantropul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pe care o experimentase el din cei dintâi ani ai tinereții"287, "regele neîncoronat al celor trei Arabii" cum era numit, aventurier de geniu, strateg al cărui vis a fost eliberarea arabilor de sub dominația turcilor, "reprezentantul unui tip ideal de intelectual, pentru care cunoașterea înseamnă în primul rând înțelegerea, cu mult timp înainte, a marilor schimbări", "un vizionar"288.) Urmând o "lectură a semnelor", observăm cum un semn (arșița-sabie) de a cărui semnificație Gavrilescu nu-și dă seama (se află în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul său elev, Borza, care nu este același cu maiorul Borza. Din acest punct de vedere, ceea ce vizează romanul este strategia de care uzează un intelectual într-un sistem totalitar, căruia încearcă să i se sustragă și pe care încearcă să-l manipuleze, fără a se lăsa manipulat, pentru a-și realiza propriul scop. Se observă că totul pornește de la o "confuzie" de nume pe care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
planul realității profane un "eșec al referinței". Cauza acestui eșec nu se datorează vreunui "obstacol" în "istoria referențială" a acestui nume, adică un eveniment care exclude identificarea vreunui referent 846, ci polionomasiei (Arhip, Procopie, Ivan). "Domnul elev, Darie" este un intelectual blazat, din seria apostaților eliadești, a cărui modalitate de a se raporta la sacru se cuprinde între două date, 13 martie când "am aflat că Cerul pur și simplu nu există. Nu mai există, Ivan! Din clipa când înțelegi, cum
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
existenței diferitelor niveluri de Realitate și pot fi înțelese numai dacă se ia în considerație această supoziție. Dacă ne bazăm pe grila de lectură a logicii clasice, antinomiile pe care le-a generat apariția mecanicii cuantice sunt un adevărat scandal intelectual 637. Cele trei axiome de bază ale logicii clasice, axioma identității (A este A), axioma non-contradicției (A nu este non-A) și axioma terțului exclus (nu există un al treilea termen care să fie deopotrivă A și non-A), fac
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
oarecum privilegiat, cucerește și exploatează. Într-un fel, aceasta este ideologia conchistadorilor, a lui Cortés și Pizarro. Romantismul cultural a fost mai degrabă o reacție poetică, o formă de evaziune și inadaptare, pe când noile mișcări angrenează grupuri semnificative ale societății, intelectuali și artiști cu rol de transmițători ai sensului, lideri ai societății civile. Așadar, consider că apariția preocupărilor pentru preotecția mediului și, în cele din urmă, constituirea eticii mediului, trebuie înțelese ca un fenomen social și cultural complex. Nu trebuie ignorat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]