12,842 matches
-
studiilor. Tiktin l-a ajutat pe viitorul savant să-și tipărească primele lucrări. Prietenia lor a durat toată viața 45. În studiile lui oficiale, Iorga a dovedit calități ieșite din comun și a trecut cu ușurință prin facultate. Dificultățile se iveau în dormitoarele unde era obligat să locuiască. Superioritatea lui Iorga și incapacitatea lui de a comunica cu colegii lui duceau la declanșarea a tot felul de conflicte. Nu făcea nici un efort să se împrietenească cu nimeni. Tot ceea ce dorea era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ar fi trebuit să se agite atît de mult. În acest Municipium Judaeorum al lui nu se afla nici un Heine sau Borne, nici un Halévy sau, apropo de el, vreun Meyerbeer. Nici un Karl Marx, nici un Einstein, nici un Freud nu s-a ivit în atmosfera la crearea căreia a contribuit Cuza. Și chiar dacă ar fi apărut un asemenea evreu în Moldova, ideile prețioase ale acestuia n-ar fi avut nici o valoare pentru mintea de doi bani și plină de ură a lui Cuza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de americani erau mai puțin favorabile, iar demarcația propusă de italieni era cea mai defavorabilă 22. Dar, toate granițele trasate de toate Marile Puteri prevedeau ca întreaga Transilvanie (inclusiv Clujul și zona secuiască) să aparțină României. Diferendele care s-au ivit se refereau la cît de mult urma să se întindă România spre vest și la controversata problemă a Banatului. Dacă Aliații promiseseră României în 1916 întregul Banat, ei țineau tot mai mult seama acum de superba contribuție la victorie a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sosirea lui, că întoarcerea sa era binevenită, a început destul de curînd să-și renege promisiunile 15. La 12 august 1930 s-a întors și madam Lupescu, folosind pașaportul soției economistului Mihai Manoilescu 16. Odată cu întoarcerea lui Carol, Iorga a văzut ivindu-se o posibilitate "de a sluji România". După plecarea liberalilor de la putere (cu excepția lui Gheorghe Brătianu, singurul liberal care a devenit carolist și care fusese din cauza aceasta exclus din Partidul Liberal), Gheorghe Brătianu a înființat propriul său Partid Liberal, numit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dezamăgiți de democrație. Ei sperau că România Mare își va găsi locul în noua ordine (nazistă). Exista o posibilitate de acomodare pe termen scurt, mai ales datorită faptului că Hitler avea nevoie de petrolul românesc. Problemele cu naziștii se vor ivi pe termen lung. Și mai era și un al treilea grup, cel mai numeros, un fel de "majoritate tăcută" a românilor, formată din numeroși adepți ai lui Maniu, care rămîneau credincioși speranței într-o democrație țărănească și unei politici de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vrut să facă și nici măcar să facă ceea ce ar fi trebuit să facă, ci numai ceea ce putea să facă pe moment. Simțul strict militar al legii, ordinii și disciplinei al lui Antonescu era incompatibil cu dinamismul revoluționar al unor mișcări ivite de coșmarul camerelor de tortură ale lui Carol. Iar Antonescu, "dat fiind lungul său trecut prooccidental" nu era sigur că nemții ar sprijini o atitudine potrivită Legiunii. Ei îi lăsau tot timpul pe toți (inclusiv pe Antonescu și Legiunea) să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în grădină și am făcut cîteva fotografii împreună. Întrucît umbrele deveneau tot mai lungi, i-am mulțumit domnului Boeru și mi-am luat rămas bun de la el. M-a rugat să revin oricînd vreau, ocazie care nu s-a mai ivit niciodată. M-am întors la München împreună cu dna Boeru, în noaptea de vară înstelată și senină. Conducînd pe autostradă spre nord, drumul era aproape pustiu, în vreme ce din sensul opus se scurgea un flux continuu de faruri. Valul de vilegiaturiști continua
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ideologic global - În afară de perspectiva libertății, care pentru cei mai mulți europeni era deja o realitate. În al treilea rând, ca un substitut modest pentru ambițiile defuncte ale trecutului ideologic european, a apărut Într-un târziu - și mai mult din Întâmplare - „modelul european”. Ivit dintr-un amestec eclectic de legislație social-democrată și creștin-democrată și din extinderea haotică a Comunității Europene și a Uniunii care i-a urmat, el reprezenta un mod inconfundabil „european” de a reglementa raporturile sociale și relațiile interstatale. Acoperind multiple aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
garantau structuralismului o audiență largă. Absolut orice putea fi explicat ca o combinație de „structuri”: cum spunea Pierre Boulez când Își intitula una dintre compoziții Structures, „șacestaț e cuvântul de ordine al epocii noastre”. În cursul anilor ’60 s-a ivit o pletoră de structuralisme aplicate: În antropologie, istorie, sociologie, psihologie, științe politice și, bineînțeles, literatură. Adepții cei mai cunoscuți - cei care combinau În doze ideale Îndrăzneala intelectuală și talentul autopromovării - au devenit vedete internaționale, având norocul să intre În lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu evenimentele din Europa și din lume. Poate că este momentul să facem o precizare despre valul de privatizări care a Început În Europa de Vest În anii ’80 și care a acoperit tot continentul În deceniul următor. El nu s-a ivit din senin. Vânzarea regiei britanice a petrolului Începuse din 1977, așa cum am văzut; guvernul vest-german s-a debarasat de combinatul chimic Preussag prin ofertă publică Încă din 1959 și și-a vândut acțiunile la Volkswagen doi ani mai târziu; până
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
venit oarecum prin surprindere. Fusese un lung adio. În Polonia, legea marțială și urmările ei au pus În lumină limitele și carențele partidului; represiunea a coagulat opoziția, dar a făcut-o și mai precaută. În Ungaria, aceeași prudență s-a ivit dintr-o experiență cu totul diferită. Două decenii de toleranță ambiguă estompaseră limita până la care se putea Întinde disidența cu aprobarea tacită a autorităților. La urma urmelor, Ungaria era o țară comunistă unde, În decembrie 1976, s-a deschis primul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anului 1991, Forumul Cetățenesc a Început să se dezintegreze. Alianța avea ca fundamente un dușman comun (comunismul) și un lider popular (Havel): comunismul luase sfârșit, iar Havel era acum președintele republicii, mai presus de disputele politice. Între membri s-au ivit diferende politice: adepții pieței libere, conduși de ministrul de finanțe Václav Klaus (autodescris ca thatcherian) erau din ce În ce mai influenți. În aprilie 1991, după aprobarea În parlament a unui proiect de lege privind privatizarea Întreprinderilor de stat, Forumul Cetățenesc s-a scindat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la sfârșitului epocii victoriene 20. Dacă În trecut perioadele de creștere economică tindeau să-i propulseze pe săraci În slujbe mai sigure și mai bine plătite, acum acest lucru nu se mai Întâmpla. Cu alte cuvinte, o clasă defavorizată se ivea În mijlocul abundenței. După cum prognozase sociologul francez André Gorz În anii ’60, sfârșitul epocii industriale avea să ducă la apariția unei noi caste de lucrători ocazionali și temporari - „o nonclasă de nonlucrători” -, aflați la periferia vieții moderne, dar, În același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
N-am intenționat să dau, cu această culegere, o antologie a poeziei lirice universale. Citind și recitind stihuri cantate în vechiul Egipt, în antichitatea greacă sau chineză, în pădurile negre din străfundurile Africei, subt cerul italic sau galic, s-a ivit în mine dorința arzătoare de a anexă și a asimilă graiului nostru o seama de poezii, dintre cele mai frumoase ale literaturii universale. Nu m-a interesat numărul. M-au interesat doar caratele.966 On observe donc que, pour Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
racle mes souliers terreux " (Fiica pământului joacă/La fille de la terre danse) (Miclău, 1978 : 293) ; " târna " " la terre " (La cumpăna apelor/Au partage des eaux) (Miclău, 1978 : 391) ; " țărâna " " la terre " (Legendă/Légende) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 79) ; " [...] sub călcâie/nu se ivește țărâna și piatră. " " Sous mes pas/ne naissent ni l'argile, ni la pierre [...]. " (Ani, pribegie și somn/Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 4) ; " Stele curgând/ne spală țărânile. " " Leș étoiles en coulant/baignent nos poussières. " (Noapte ecstatică/Nuit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une note métaphysique à son texte-traduction. Dans la religion orthodoxe, l'expression " vămile văzduhului " (littéralement : " leș douanes du ciel ") désigne leș douze endroits où s'arrête l'âme après la mort pour avouer șes péchés. Unde și când m-am ivit în lumina, nu stiu [...]. Où et quand je suiș apparu dans la lumière, je ne sais pas. Où et quand la lumière m'a reçu, je ne le sais [...]. " (Biographie) (Ierunca, 1975 : 3). Le traducteur opère un changement de point
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un saut de l'esprit de la métaphore plasticisante vers la métaphore révélatrice. [...] Le tiret reçoit ainsi une deuxième fonction, celle de marquer une syncope entre la métaphore plasticisante et la métaphore révélatrice. " Notre traduction.) 1388 V. Idem, p. 139 : Se ivește și o a treia funcție : cea de prag introductiv al unui mesaj, din punct de vedere lingvistic închis, ermetic, care nu poate fi continuat extensiv, ci numai intensiv, prin participare la tensiunea emoției estetice [...]. " (" Îl y a aussi une troisième
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
oglinzi, schimbă permanent reflexe ale unuia în mediul specular al celuilalt. Reformulând, prin ele se reflectă o anumită vârstă a modernității, o anumită etapă a ei, care se separă de altele printr-o formă specifică de sensibilitate. Două incoveniente se ivesc numaidecât cu acești doi termeni. Pe când simbolismul a intrat în dicționarul de termeni literari în calitate de curent literar, decadentismul nu a primit investitura teoretică, rămânând la stadiul de atribut ocazional în măsură să precizeze o nuanță, o impresie și nicidecum o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de Artă (lut patinat, 0,580 x 0,20 x 0,21 cm) nedatat (1917-1920) donat de Ion Pora în 1976 și reprodus în Minerva 266 din 20 mai 1910 și Adevărul 267 din 7 februarie 1910. În 1926268 se ivește din nou oportunitatea realizării unui monument dedicat poetului. Comitetul de pe lângă Ateneul Popular Păcurari din Iași invită o serie de sculptori, printre care și pe Paciurea, să realizeze o machetă a unei statui dedicate lui Eminescu. Regulamentul concursului era semnat chiar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imposibil, spre cer. Contururile feței abia se disting, himera este o forță telurică pe cale de a se desprinde din materia primară. Paciurea înregistrează chiar acest efort de a desprinde forma de ceea ce este amorf, de a se forma. Himera se ivește din acest bloc, dar oricând poate fi resorbită în masa lui, din care provine, printr-o mișcare de recul. În Himera (1919-1920), aceste mărci ale increatului sunt figurate printr-un relief abia sesizabil al buzelor, ochilor, nasului. Trăsăturile abia se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Melancolie (între 1895-1897), poartă amprenta simbolismului, expresia femeii se nuanțează prin reverie și prin rama florală, aerul melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată, florile care constituie clasica ramă simbolistă din care se ivesc femeile adaugă aici și o fragilitate pusă în relație cu o hipersensibilitate. Melancolia nu este o simplă alegorie, ci pictura unei état d'âme simboliste, pe care C. Săteanu o asociază unei alte figuri misterioase, Gioconda lui Leonardo da Vinci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
latină, care ar fi singura barieră ce putem opune slavismului, care ne submergează și o să ne înece fatal dacă nu ne diferențiem de el. În acest sens, cât de mult pot face literele și artele înflorind. Un geniu care se ivește la un moment dat, schimbă întreg destinul și îndrumarea unui popor; tot de asemenea, mai mult decât armatele sau fortificațiile, o mișcare de artă este o forță pentru o nație. Din imperii puternice dispărute, cu armatele, cu palatele și cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lumină stranie pe rochia dansatoarei, pe chipul transfigurat de un zâmbet extatic al Salomeii. Aceasta își ține ochii închiși, pentru a supralicita transa erotică. Ca un contrast al beției simțurilor cărora li se lasă pradă dansatoarea, un chip terifiant se ivește din tenebre, cu pupilele dilatate de groază și cu gura larg deschisă, parcă în modularea unui țipăt mut. Ivită deasupra capului tăiat, masca meduzantă reprezintă figura angoasei și a sacrilegiului. Apariție fulgurantă și amenințătoare, una din "umbrele" pe care subconștientul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru a supralicita transa erotică. Ca un contrast al beției simțurilor cărora li se lasă pradă dansatoarea, un chip terifiant se ivește din tenebre, cu pupilele dilatate de groază și cu gura larg deschisă, parcă în modularea unui țipăt mut. Ivită deasupra capului tăiat, masca meduzantă reprezintă figura angoasei și a sacrilegiului. Apariție fulgurantă și amenințătoare, una din "umbrele" pe care subconștientul le proiectează din neant, masca realizează un contrast violent, ireductibil cu mizanscena maladiv-voluptuoasă a sacrilegiului. Nicolae Vermont ne face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În spațiile dintre lunete pusesem păsări cu aripile deschise, părând că susțin plafonul însuși ca o dantelă"597. Artista pune accentul mai degrabă pe relevanța ornamentală, decât simbolică a acestor scene prezente în lunete ca și a personajelor care se ivesc în această luxurianță vegetală. Această deplasare de accent face loc invitației la visare pe care o constituie întregul ambient. Între cele trei cazuri oferite mai sus există același liant, o sensibilitate finiseculară, decadentă, care permite recuperarea ficțiunilor ipsatorii în amenajarea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]