15,766 matches
-
care spune că l-a descoperit în momentul în care Filarmonica din Helsinki a oferit un concert în cadrul Festivalului Enescu 430. Tot despre același dirijor finlandez se vorbește și în numărul 241: "Apariția sa cu totul aparte, amintindu-ne că Moș Crăciun vine de pe meleagurile Finlandei, gestica uneori surprinzătoare prin nonconformismul ei, dar extrem de precisă și eficientă, precum și maniera în care a reușit să capteze atenția și interesul instrumentiștilor, au cucerit publicul încă de la primele măsuri ale poemului simfonic Finlandia de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
o poate practica, la nivelul și cu deprinderile specifice vîrstei, acasă, și nu de întreținere a iluziei teatrale, de păstrare a distanței între actor și audiență"528. Un alt spectacol pe care îl descrie Oltița Cîntec este cel al lui Moș Crăciun. Rovaniemi este orașul unde Moș Crăciun trăiește, primește scrisori de la copii, iar în noaptea Ajunului merge peste tot cu sania plină de cadouri. Iată o descriere a Moșului făcută de către autoarea articolului în urma vizitei: "Audiența durează cca 3 minute
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu deprinderile specifice vîrstei, acasă, și nu de întreținere a iluziei teatrale, de păstrare a distanței între actor și audiență"528. Un alt spectacol pe care îl descrie Oltița Cîntec este cel al lui Moș Crăciun. Rovaniemi este orașul unde Moș Crăciun trăiește, primește scrisori de la copii, iar în noaptea Ajunului merge peste tot cu sania plină de cadouri. Iată o descriere a Moșului făcută de către autoarea articolului în urma vizitei: "Audiența durează cca 3 minute, iar personajul e cu totul altfel
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
spectacol pe care îl descrie Oltița Cîntec este cel al lui Moș Crăciun. Rovaniemi este orașul unde Moș Crăciun trăiește, primește scrisori de la copii, iar în noaptea Ajunului merge peste tot cu sania plină de cadouri. Iată o descriere a Moșului făcută de către autoarea articolului în urma vizitei: "Audiența durează cca 3 minute, iar personajul e cu totul altfel decât Moșul ipostaziat de Coca Cola, e autentic: înalt, bine făcut, are o barbă impresionantă, gri, cămașă albă, lungă, cu motive finlandeze, o
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
trăiește, primește scrisori de la copii, iar în noaptea Ajunului merge peste tot cu sania plină de cadouri. Iată o descriere a Moșului făcută de către autoarea articolului în urma vizitei: "Audiența durează cca 3 minute, iar personajul e cu totul altfel decât Moșul ipostaziat de Coca Cola, e autentic: înalt, bine făcut, are o barbă impresionantă, gri, cămașă albă, lungă, cu motive finlandeze, o vestă roșie brodată cu același tip de modele, pantaloni tricotați din lână și cizme din blană de ren. Când
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lungă, cu motive finlandeze, o vestă roșie brodată cu același tip de modele, pantaloni tricotați din lână și cizme din blană de ren. Când mi-a spus mulțumesc și la revedere în limba română, m-a convins că e adevăratul Moș"529. Nightwish Din articolul La Sibiu, rockul. Jurnal metalic de călătorie, dedicat Festivalului ART-mania de la Sibiu, aflăm că "basistul trupei finlandeze de rock Nightwish, Marco Hietala, a lansat duminică biografia oficială a formației, Once Upon A Nightwish"530. Biografia conține
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fiind extrem de implicați în acest proces de protejare și conservare a naturii. Materialele reciclabile sunt folosite la maximum, totul pentru a păstra un mediu cât mai curat. Peisajele reprezintă în sine o atracție, fiind exploatate în scopuri turistice. Imaginea lui Moș Crăciun este și ea la fel de populară, el putând fi vizitat 365 de zile pe an, la Cercul polar, în apropiere de orașul Rovaniemi. Nu poate fi trecută cu vederea nici sauna finlandeză, unul din lucrurile pe care turistul în mod
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
din punctul de vedere al asimilării ei în mentalul românesc. În ciuda unor relații culturale și diplomatice destul de riguroase, noi, ca români, nu avem o imagine clară asupra Finlandei și chiar a Scandinaviei în general. Stereotipii de genul "Finlanda - țara lui Moș Crăciun" sau "În Finlanda e frig și întuneric tot timpul anului" sunt extrem de frecvente, dar și false. Se trece ușor cu vederea peste faptul că dacă iernile sunt lungi și întunecoase, verile sunt pline de lumină, soarele e pe cer
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în afara Scandinaviei. Finlanda a fost practic inexistentă pentru imaginarul colectiv românesc și probabil e, astfel, de înțeles de ce lipsește în cvasi totalitate din reprezentările românești despre lumea exterioară. Marca finlandeză cea mai cunoscută, urmată îndeaproape de Nokia, este fără îndoială Moș Crăciun, iar Laponia, cu "sediul" la Rovaniemi, este punctul de convergență al căutătorilor copilăriei pierdute și loc de pelerinaj pentru cei care doresc să îl cunoască pe aducătorul de cadouri. Evident, pentru o astfel de deplasare trebuie prevăzut un buget
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
întâmpla (din volumul Cântece noi), traducere de Marcel Romanescu, în "Flamura", an V, nr. 7-8, sep. 1927, p. 351. Kunnas, Kirsi, O barcă aluneca-n lumină, traducere de Aino Palojärvi, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 23. Kunnas, Mauri, Moș Crăciun, traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 70. Kyösti, Wilkuna, Fata preotului, traducere de Lia Dimuș, în "Gazeta Transilvaniei", an LXXVIII, nr. 6, 1915, p. 1. Larsen, W. P., În valea foametei, în "Astra", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Panait, Kira Kiralina. Adrien Zograffin ensimmäinen kertomus (Chira Chiralina. Prima povestire a lui Adrian Zografi), traducere (din limba franceză) de Anna Silfverblad, prefață (în limba finlandeză) de Romain Rolland, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Kirja, 1926. Istrati, Panait, Anghel-eno. Adrien Zograffin toinen kertomus (Moș Anghel. A doua povestire a lui Adrian Zografi), traducere (din limba franceză) de Anna Silfverblad, Heksinki, Helsinki, Kustannusosakeyhtiö Kirja, 1927. Istrati, Panait, Heitukat. Adrien Zograffin kolmas kertomus (Domnișoara. A treia povestire a lui Adrian Zografi), traducere de Anna Silfverblad, cuvânt
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
trase mai încolo, trebuiau utilizate într-un mod mai complex, ca o prelungire a creierului care, până atunci, păruse bleojdit, opac, complet nefuncțional. Cu un zvâcnet de demnitate și o reminiscență de inteligență, am luat din nou telefonul pârâitor al moșului și am sunat la Intervențiile austriece, explicând cu perifraze, apeluri la înțelegere, mesaje subliminale menite să gâdile maternitatea cucoanei de la capătul celălalt al firului, situația imposibilă în care ne aflam. - Știți, stimată doamnă Koley, chiar nu putem să stăm în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
muzical este alcătuit din 2 părți muzicale (melodii): prima parte fiind din melodia Chiara - What if we?″ și a doua melodie fiind ″We both reach for the gun″. La secțiunea dans tradițional echipa a prezentat un moment artistic arhaic, ’’Dansul moșilor’’, elevii fiind costumați în bluze populare din in și brâu, având capul acoperit cu măști și bâte confecționate în atelierul de creație de către elevi coordonați de pedagogii Sorin Valentin Tudor și Mariana Nechita. La această secțiune, echipa a obținut locul
,,?nving?torii?? by Marieta Negru [Corola-publishinghouse/Journalistic/84369_a_85694]
-
rămânând cu săpunul pe ochi, contactul cu apa rece aproape tăindu-i respirația... Sau un alt caz care ține de integritatea morală a poetului. Într-o zi, un supraveghetor, sergentul de pază, l-a chemat și i-a zis: „Mă moșule, tu stai pe-acolo, printre ei, deținuții, nu auzi ce spun, de ce nu raportezi ?” La care cel iscodit și ispitit la rele i-a răspuns: „Nu știu, că eu stau retras, și-apoi, nici nu aud bine !” Informații despre ce
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
colo, și unde n-oi ști, sau nu m-oi pricepe cum să le zic, spune-mi dumneata cum a fost și eu te-oi asculta cu dragă inimă.... ... Dar uite cum trece timpul. Abia am schimbat două vorbe, și moș Luca Moșneagu a și sosit cu telegarii lui sau „zmeii” la poarta casei din Humulești. Fără multă vorbă, ai urcat în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
te-oi asculta cu dragă inimă.... ... Dar uite cum trece timpul. Abia am schimbat două vorbe, și moș Luca Moșneagu a și sosit cu telegarii lui sau „zmeii” la poarta casei din Humulești. Fără multă vorbă, ai urcat în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul /29 aug. 1855/... Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul /29 aug. 1855/... Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș Luca, cu popasuri pe la Podul Timișeștilor, pe la Blăgești și la Podul Leloaiei /Iloaiei/ și tocmai a doua zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată și rohatca
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Leloaiei /Iloaiei/ și tocmai a doua zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată și rohatca Păcurarilor. Aici, un flăcăoan glumeț v-a întâmpinat cu ironii usturătoare: „ Moșule, ié sama de ține bine telegarii ceia, să nu ieie vânt; că Iașul ista-i mare, și Doamne ferește să nu faci vreo primejdie!” Da’ bine nu v-o fost nici după ce ați intrat în Iași, după cum singur o spui: „În
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
să nu ieie vânt; că Iașul ista-i mare, și Doamne ferește să nu faci vreo primejdie!” Da’ bine nu v-o fost nici după ce ați intrat în Iași, după cum singur o spui: „În sfârșit, după multe șfichiuiri ce a primit moș Luca de la unii-alții, din hop în hop, tot înainte prin rătăcănile de pe ulițile Iașilor, am ajuns într-un târziu, noaptea, în cieriul Socolei, și am tras cu căruța sub un plop mare, unde am găsit o mulțime de dăscălime adunată
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
dânsul trebuia să urci întâi dealul Sărăriei printre grădini și livezi până ce ajungeai în hudița Țicăului de Sus. Acolo cobori o vale repede și povârnită, apuci la dreapta, și dai cu fața drept în portița No.4 la bojdeuca lui moș Creangă, căci bojdeucă își botezase el locuința lui și de vară și de iarnă și de veselie și de durere. Cobori apoi mai multe scări între două rânduri de copaci verzi și umbroși. În ogradă găini, rațe orăcăiesc în toate
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de durere. Cobori apoi mai multe scări între două rânduri de copaci verzi și umbroși. În ogradă găini, rațe orăcăiesc în toate părțile; câinii și mâțele îți iesă înainte; în vale case și grădini; în depărtare dealul Ciricului. Acasă-i moș Creangă? Întrebam noi. Acasă, îți răspundea zâmbind o fetiță sprintenă ca un prichindel și răsărită ca o cucută. Poftiți în casă, dumnealui îi dindos. Las’ pe noi că-l găsim și dindos, răspundeam făcând mare gălăgie și dând buluc cu toții
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
îți răspundea zâmbind o fetiță sprintenă ca un prichindel și răsărită ca o cucută. Poftiți în casă, dumnealui îi dindos. Las’ pe noi că-l găsim și dindos, răspundeam făcând mare gălăgie și dând buluc cu toții dindos în cerdac. Uraaa...! moș Creangă, strigam noi cât ne lua gura, de se răsuna toată valea ceea a plângerei. Da ce mai faci? Ce mai dregi? Te doream. Cum mergi cu sănătatea? Îl îmbulzeam noi cari din contro cu întrebările. Iar moș Creangă în mijlocul
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
cerdac. Uraaa...! moș Creangă, strigam noi cât ne lua gura, de se răsuna toată valea ceea a plângerei. Da ce mai faci? Ce mai dregi? Te doream. Cum mergi cu sănătatea? Îl îmbulzeam noi cari din contro cu întrebările. Iar moș Creangă în mijlocul a o mulțime de hârtii, note, caiete împrăștiate în toate părțile, îmbrăcat în halatul lui cu dungi albastre, cu târâiții în picioare, cu o prostire albă pusă în patru în jurul gâtului pentru sudoare, gros și greoi precum era
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Nu puteam să mă îmbrac și eu, vai de mine? Da ian mă rog poftiți în casă colea. Să vă aducă niște apușoară rece. Ruxandăăăăi! Ruxandăăăăi! ian dă fugulița și adă apă rece. Poftiți mă rog în casă. Da las’ moș Creangă că stăm bine și-n cerdac, răspundeam noi cu toții într-un glas. În cerdac? D-apoi ce să vedeți de acolea? Dealul Ciricului îi chel ca și-n palmă la bunicul. Da cu sănătatea cum mergi moș Creangă? Mulțumesc
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Da las’ moș Creangă că stăm bine și-n cerdac, răspundeam noi cu toții într-un glas. În cerdac? D-apoi ce să vedeți de acolea? Dealul Ciricului îi chel ca și-n palmă la bunicul. Da cu sănătatea cum mergi moș Creangă? Mulțumesc, tot mai bine: stupesc în barbă și trag oghealul cu dinții. Și așa o duceam la dânsul tot într-un râs și veselie. Și, doamne, multe ne mai spunea moș Creangă...” La data la care ne-am oprit
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]