15,863 matches
-
Occident învârteala nu are curs. Interviu realizat la 2 iunie 2003 Lavinia STAN Activitatea culturală a exilului românesc la Paris, 1945-1956. Organizații. Publicații Semnificația exilului s-a schimbat radical între momentul prezenței lui Ovidiu la Marea Neagră și prezența românilor în „patria” lui Ovidiu. Pedeapsă și într-un caz, și în celălalt, dezrădăcinare, dar, dacă în cazul lui Ovidiu siguranța unei vieți într-o lume civilizată cu valori asumate i-a fost negată ca urmare a încălcării convențiilor stabilite, în ceea ce-i
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și, îndeosebi, cu cei născuți într-un colț al SUA Comunitatea românilor americani nu este reprezentată, bineînțeles, numai de nou-veniți, adică de imigranți. Cea mai mare parte dintre ei se constituie din descendenții foștilor imigranți, deci din cei născuți în patria adoptivă a părinților lor. Uneori însă, un părinte putea fi român american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă întru câtva cu altoirea sau răsadul. Spunem întru câtva, deoarece americanizarea presupune mai întâi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
populații slave -, evreii din estul Europei, precum și entitățile etnice din estul și sudul Europei, deci și românii. O asemenea clasificare, justificată din unele puncte de vedere, exprima o anumită mentalitate a celor care adoptaseră deja Lumea Nouă ca pe o patrie de neschimbat. „Vin mai toți de la țară - era îngrijorarea generală - și se îngrămădesc în orașele mari. Astfel se adună în America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
definitiv. Aceasta a avut - sublinia el - ca o consecință fatală [sublinierea ne aparține], schimbarea cetățeniei, căci, odată deprinși cu ideea de a nu se mai înapoia în România, nu mai era nici un motiv să nu râvnească la cetățenia noii lor patrii”. Mai mult decât atât, același autor releva că românii americani au contribuit, în anii războiului, la „apărarea democrației americane, și că, prin urmare, și rasa română își poate revendica meritul de a fi avut o parte, cât de modestă, la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
making of America», adică la crearea Americei de astăzi. Și, fără îndoială, se vor mai face și alte jertfe, toate câte se vor cere bunilor cetățeni americani, și din partea tinerilor generații care se ridică acum din sângele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel încât astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, în 1930, 71
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
destabilizator și că asimilarea lor intrase în ritmul firesc, fiind chiar profitabilă. în sfârșit, pretendenții sau virtualii americani, proveniți din spațiul românesc sau din unul de limbă română, și-au modificat mentalitatea, renunțând la oscilarea între fosta și noua lor patrie. Motivațiile erau, desigur, mai complexe, dar nu stăruim asupra lor întrucât ele pot fi lesne sesizate. Oricum, după ce decenii de-a rândul românii ajunși în America s-au constituit într-o „problemă”, cu repercusiuni asupra țării de origine și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a putea trăi, iată ce este pentru mine acuma casa. Nu voi mai face economie, voi căuta să trăiesc numai pentru ziua de azi, căci la ce mi-au folosit economiile, ce s-a ales din totul?”. Ca și casa, patria devine ceva foarte apropiat, foarte drag, ceea ce poate că nu s-ar fi întâmplat în condiții normale: „Abia acuma simt că mi-e dor de patrie. Nu socoteam România sau mai bine zis Câmpulung drept patrie. Cauza era că veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ce mi-au folosit economiile, ce s-a ales din totul?”. Ca și casa, patria devine ceva foarte apropiat, foarte drag, ceea ce poate că nu s-ar fi întâmplat în condiții normale: „Abia acuma simt că mi-e dor de patrie. Nu socoteam România sau mai bine zis Câmpulung drept patrie. Cauza era că veșnic eram obidiți și dați la o parte de români. Dar azi când suntem departe, când sute de kilometri ne despart de micul nostru Câmpulung, simt cât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
totul?”. Ca și casa, patria devine ceva foarte apropiat, foarte drag, ceea ce poate că nu s-ar fi întâmplat în condiții normale: „Abia acuma simt că mi-e dor de patrie. Nu socoteam România sau mai bine zis Câmpulung drept patrie. Cauza era că veșnic eram obidiți și dați la o parte de români. Dar azi când suntem departe, când sute de kilometri ne despart de micul nostru Câmpulung, simt cât de dor și cât de aproape mi-e patria. Heimat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
drept patrie. Cauza era că veșnic eram obidiți și dați la o parte de români. Dar azi când suntem departe, când sute de kilometri ne despart de micul nostru Câmpulung, simt cât de dor și cât de aproape mi-e patria. Heimat, cât de mult spune acest cuvânt? Munții noștri, munți dragi, unde ați rămas? De ce mă urmăriți până și în somn. Brazi, păduri întunecoase, case curate, oameni frumoși, patrie, mi-e dor de voi. De ce suntem atât de păcătoși și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Câmpulung, simt cât de dor și cât de aproape mi-e patria. Heimat, cât de mult spune acest cuvânt? Munții noștri, munți dragi, unde ați rămas? De ce mă urmăriți până și în somn. Brazi, păduri întunecoase, case curate, oameni frumoși, patrie, mi-e dor de voi. De ce suntem atât de păcătoși și n-avem și noi o patrie care să ne iubească! Pe noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acest cuvânt? Munții noștri, munți dragi, unde ați rămas? De ce mă urmăriți până și în somn. Brazi, păduri întunecoase, case curate, oameni frumoși, patrie, mi-e dor de voi. De ce suntem atât de păcătoși și n-avem și noi o patrie care să ne iubească! Pe noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe jidove rătăcitor”, descriere a patriei care îmi amintește de Patria regizorului și actorului Emir Custurica. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ați rămas? De ce mă urmăriți până și în somn. Brazi, păduri întunecoase, case curate, oameni frumoși, patrie, mi-e dor de voi. De ce suntem atât de păcătoși și n-avem și noi o patrie care să ne iubească! Pe noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe jidove rătăcitor”, descriere a patriei care îmi amintește de Patria regizorului și actorului Emir Custurica. Când a fost întrebat ce e Patria, Custurica
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De ce suntem atât de păcătoși și n-avem și noi o patrie care să ne iubească! Pe noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe jidove rătăcitor”, descriere a patriei care îmi amintește de Patria regizorului și actorului Emir Custurica. Când a fost întrebat ce e Patria, Custurica a spus că patriotismul e atunci când copiii își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și n-avem și noi o patrie care să ne iubească! Pe noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe jidove rătăcitor”, descriere a patriei care îmi amintește de Patria regizorului și actorului Emir Custurica. Când a fost întrebat ce e Patria, Custurica a spus că patriotismul e atunci când copiii își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta e iubire adevărată de patrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
noi patria ne-a izgonit în pustiu printre străini și printre cuvintele de prigoană mă urmărește veșnicul: mai departe jidove rătăcitor”, descriere a patriei care îmi amintește de Patria regizorului și actorului Emir Custurica. Când a fost întrebat ce e Patria, Custurica a spus că patriotismul e atunci când copiii își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta e iubire adevărată de patrie, în ambele cazuri, acesta este patriotismul pe care-l admir. Foarte importante
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Patria regizorului și actorului Emir Custurica. Când a fost întrebat ce e Patria, Custurica a spus că patriotismul e atunci când copiii își lipesc pe peretele din dormitorul lor o fotografie cu echipa națională de fotbal. Asta e iubire adevărată de patrie, în ambele cazuri, acesta este patriotismul pe care-l admir. Foarte importante în acest jurnal de ghetou sunt și substratul ideatic și gândurile, deosebit de lucide pentru un om la 19-20 de ani, gânduri existențiale și filosofice chiar, dar și nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
p. Era președintele secției istorice a ASTREI. „Adunarea de la Alba Iulia și Problemele critice ale istoriei vechi a Romanilor: romanitatea balcanică `n Evul Mediu” - BSH, 1944; „La politique religieuse des Habsbourg et les interventions russes au XVIII-e siècle” și „La patrie primitive des Roumains et ses frontières historiques”, Balcania, VII, 1944, „André Saguna et Joseph Rajacic” - Balcania, VI, 1943. „Săbii br`ncovenești. O punere la punct” - A.A.R, 1946; „Jean C. Bratianu à Paris” - BSH, 1943; „Nicolae Iorga `n lumina
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Organizației de Bază nr. 15, pentru prelucrarea articolului redacțional apărut `n «Sc`nteia» din 3 iunie 1952”, publicat de Marius Oprea `n Interval, nr. 11/2000, pp. 91, 93). Sorin Bucșan, „România `n păienjenișul serviciilor de spionaj hitleriste”, `n Pentru Patrie, nr. 1, ianuarie 1983, pp. 22-23; nr. 2, martie 1983, pp. 20-21; Ștefan M. Găbrian, „Din agenda unui comisar de siguranță” (1-3), Pentru Patrie, nr. 3, martie 1983, pp. 20-21; nr. 4, aprilie 1983, pp. 20-21; nr. 5, mai 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
11/2000, pp. 91, 93). Sorin Bucșan, „România `n păienjenișul serviciilor de spionaj hitleriste”, `n Pentru Patrie, nr. 1, ianuarie 1983, pp. 22-23; nr. 2, martie 1983, pp. 20-21; Ștefan M. Găbrian, „Din agenda unui comisar de siguranță” (1-3), Pentru Patrie, nr. 3, martie 1983, pp. 20-21; nr. 4, aprilie 1983, pp. 20-21; nr. 5, mai 1983, pp. 20-21. Mulțumim domnului Gabriel Catalan pentru acest material. `n cel din urmă articol, „povestea” era nu doar ideologizată, ci și integral romanțată, baz
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mobilizator al acestor texte era de altfel mărturisit: „Dorim să aducem, și pe această cale, modesta noastră contribuție la stimularea unei opinii de masă combative, a unei vigilențe cetățenești, revoluționare, pentru prevenirea, respingerea și demascarea oricăror acțiuni ostile `ndreptate `mpotriva patriei noastre” (Sorin Bucșan, art.cit., nr. 1, ianuarie 1983, p. 22). `ncercarea legionarilor și a germanilor de a schimba `n favoarea lor situația din România `n ultima parte a războiului a fost apreciată drept o „acțiune aventuristă” (Florin Constantiniu, „Victoria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la față a Legiunii”, pp. 227-244. Armin Heinen scria că, după 23 august 1944, `ntre adepții lui Sima aflați `n Germania „au existat și pregătiri pentru acte de sabotaj, iar `n acest scop, legionarii au efectuat sărituri cu parașuta deasupra patriei lor” (Armin Heinen, Legiunea „Arhanghelul Mihail”. Mișcare socială și organizație politică. O contribuție la problema fascismului internațional, traducere din germană de Cornelia și Delia Eșianu, control științific de Florea Ioncioaia, Editura Humanitas, București, 1999, p. 444). Francisco Veiga amintea și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Țară. Taina morții sale răm`ne nedezlegată”, Revista de istorie militară, nr. 5-6 (63-64)/2000, p. 21; Idem, „După 55 de ani, un erou de război și-a găsit liniștea. Generalul Gheorghe Avramescu a fost re`nhumat `n păm`ntul patriei”, Dosarele istoriei, nr. 11 (51)/2000, p. 69; Alesandru Duțu, Florica Dobre, op.cit., pp. 50-51, 106, 117; Florica Dobre, Alesandru Duțu, Distrugerea elitei militare sub regimul ocupației sovietice `n România, vol. II, 1 aprilie 1947 - 27 iulie 1964, Institutul Național
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a exilului românesc (martie 1947-mai 1949), Editura Jurnalul literar, București, 2000, vol. 1, pp. 182-187. Ion Calafeteanu, Politică și exil 1946-1950. Din istoria exilului românesc, Editura Enciclopedică, București, 2000, p. 71. Vasile C. Dumitrescu, op.cit., p. 19. Florin Zaharia, `n Patria, august 1950. Teodor Cazaban, interviu de autor, 6 aprilie 2001, Paris, `nregistrare audio. Prima revendicare `n instanță de către statul român a fondului datează din 17 noiembrie 1945, c`nd acesta l-a dat `n judecată pe Alexandru Crețianu. Vasile C.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]