13,790 matches
-
spună și suntem coordonați din punct de vedere mental, chiar dacă nu suntem în același loc din punct de vedere fizic. Ținem să repetăm, focus grupurile telefonice se folosesc doar atunci când este dificil sau imposibil ca aceste persoane să se poată reuni efectiv. Focus grupurile prin Internettc "Focus grupurile prin Internet" Focus grupurile prin Internet pot fi de mai multe tipuri. La nivelul cel mai simplu putem avea un chat line, în care un conducător sau moderator pune întrebările, iar participanții își
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
tastaturii. La un nivel mai complicat și dacă se folosesc programe sau aparate suplimentare, comunicarea se poate realiza prin intermediul vocii sau chiar și prin transmisiuni video. Cel mai mare avantaj este constituit de costurile reduse și de capacitatea de a reuni oameni din locuri îndepărtate. Un dezavantaj major este folosirea tastaturii pentru introducerea comentariilor. Persoanele care tastează repede și sunt obișnuite să comunice în scris se descurcă bine, exprimându-și părerile rapid și în mod clar. Cei care au abilități reduse
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Balade (1896), Poezii populare alese. Doine, colinde, cântece soldățești, bocete, legende (1896), Fabule și fabuliști (1905), Colinde și cântece de stea (1911). O retrospectivă a preocupărilor sale pentru literatura populară va fi publicată în volumul Negru pe alb (1922), care reunește și câteva studii, conferințe, amintiri, poezii, cugetări și schițe după natură. SCRIERI: Retorica, Ploiești, 1883; Încercare asupra fabulei în genere și în parte despre fabula română, București, 1885; Diverse. Conferințe publice, Ploiești, 1887; Studiu asupra fabulei, București, 1898; Negru pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288402_a_289731]
-
un sinod ținut între anii 218-222 au fost prezenți 70 de episcopi africani și numidieni; în jurul anului 240, circa 90 episcopi. Spre jumătatea secolului III în Africa trebuie să fi fost între 130-150 de episcopi. În anul 251 s-a reunit un sinod la Roma împotriva lui Novatianus (220-258), sub conducerea papei Cornelius (251-253), la care au participat 60 de episcopi din centru și sud (se apreciază o prezență de circa 100 de episcopi în sud). În Spania, la sinodul de la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să atașeze cuceririlor sale politice tentativa impunerii unui singur crez religios și nici a vreunei forme de cult de unică validitate pentru popoarele supuse. Principiul politicii religioase romane era acela de a lăsa intacte convingerile și manifestările religioase ale popoarelor reunite sub puterea sa. Analiza succintă a multiplicității curentelor religioase de la sfârșitul perioadei elenistice precreștine, în cele ce urmează, ne va ajuta să vedem și să evaluăm cu claritate misiunea pe care a primit-o creștinismul în momentul în care s-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ptolemaică, Osiris a fost trecut în plan secund de noul Serapis egiptean, o creație a lui Ptomeleu I (323-283 a.Chr.), care voia să promoveze astfel uniunea religioasă a egiptenilor și a grecilor aflați sub domnia sa. Din acest motiv, Serapis reunea în sine toate caracterele care puteau spune ceva comun tuturor supușilor: asociat zeiței Isis, era zeul vieții și al morții, al pământului și al soarelui. Nu doar imaginea sa frumoasă specifică cultului elenist, care exprima o prezență nobilă și o
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
naturii Attis, amantul ei. Potrivit unei versiuni a mitului, Attis i-a devenit infidel, fapt pentru care Cybele l-a indus într-o stare de frenezie după care avea să moară. Apoi a fost redeșteptat la o nouă viață și reunit iarăși marii mame. Acest mit, devenit fundamentul neobișnuit al unui cult al misterelor, era pătruns de nuanțe înfricoșătoare, avea în serviciul său corpul sacerdotal al galilor. Aceștia, prin dansuri extatice unite flagelărilor, suscitau într-înșii o stare mistică de frenezie
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a deveni discipolul desăvârșit al lui Mithra. Așa cum Mithra a fost condus spre ceruri de zeul Helios, pe un car al soarelui, tot astfel și el spera în propria sa înălțare luminoasă în lumea de dincolo. Un banchet sacru îi reunea și membrii acestei comunități de cult, rechemând atenția comesenilor la o fericită comuniune de viață în lumea de dincolo. Deși izvoarele nu ne oferă nici o informație precisă cu privire la numărul tuturor adepților acestor culte, suntem înclinați să credem totuși că datorită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vreo 5.000, pentru ca mai apoi să stăruie împreună în învățătura apostolilor și în împărtășire, în frângerea pâinii și în rugăciune. Însuflețiți de zelul neofiților, soldații abia reîntorși în patrie, sub impulsul și indicațiile Apostolilor Petru și Paul, s-au reunit și au săvârșit convertiri (fiind centurion, Cornelius a istorisit probabil experiențele sale religioase și celor de la curtea imperială), constituind acea Biserică, care mai apoi se va considera fondată de cei doi Apostoli, deoarece primii creștini din Roma au acționat în numele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Selena Quintanilla Perez moștenește o tradiție muzicală care exprimă "o creație liminală (border creation, în limba engleză) ce revelează un moment istoric particular"37. Dacă, suprapus granițelor legale, se află "un spațiu simbolic [...] unde diferitele sensuri (culturale adăugirea mea) se reunesc prin impoziție, invitație sau accident"38, doar cei care au experiența de viață a acestor sensuri culturale, oamenii de pe muchie, oamenii care trăiesc de-a lungul marginii (border people, în limba engleză), interpelați de spațiul simbolic întru care își duc
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
sale după regulile cercetării, la fel și discursul său, acționează singur sau în grup, dar nu o imită pasiv, rigid, ci îi adaptează regulile la propria activitate, la context și competență, la experiența anterioară și la așteptări. Acum încă se reunesc trei elemente esențiale, din perspectiva practicianului: acțiunea proiectată de schimbare, activitatea în sine de influențare a dezvoltării educaților prin formarea explicită și cercetarea propriu-zisă. Astfel a apărut și sintagma acțiune-formare-cercetare, ca adaptare la specificul acțional, practic al sintagmei anterior promovate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
al unor „retorici” prozastice (la Mircea Eliade, Vintilă Horia, D.R. Popescu, Augustin Buzura ș.a.), iar Vocația modernității în literatura contemporană română (2001) dovedește existența unei „vocații a modernității” de la Mihai Eminescu și I.L. Caragiale până azi. În fine, un volum reunește, în 2001, studii despre arta portretului în proza contemporană și un excurs, mai amplu, care privește „contemporaneitatea” lui Homer. În literatura de imaginație, I. a debutat cu proză scurtă, Trecuta vârstă a Julietei (1969) reunind schițe de inspirație realistă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
azi. În fine, un volum reunește, în 2001, studii despre arta portretului în proza contemporană și un excurs, mai amplu, care privește „contemporaneitatea” lui Homer. În literatura de imaginație, I. a debutat cu proză scurtă, Trecuta vârstă a Julietei (1969) reunind schițe de inspirație realistă și fantastică, nu străine de anume subtilități psihologice. Ca și în următoarea culegere, Insula (1971), textele sunt învăluite de „stări muzicale”, proprii liricii simboliste, în asociere cu ipostaze onirice sau notații fanteziste, care creează impresia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287523_a_288852]
-
este o proprietate a întregului sistem psihic uman care, precum un laborator, strânge și prelucrează informațiile și elaborează noi modele cognitive imagistice (P.P. Neveanu, 1971). Se conturează două categorii de factori ai modelului explicativ al creativității: 1) Vectori termen ce reunește toate dispozitivele energetice incitatoare și susținătoare a subiectului în acțiune (trebuințe, motive, scopuri, aspirații, constrângeri, atitudini); vectorii se împart în vectori creativi și necreativi. Vectorii creativi, între care P.P. Neveanu include: trebuințele de creștere, de realizare și performanță și atitudinile
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
pentru activitate și expresii ucigașe din partea membrilor. Etapa luminii roșii Reuniunile brainstormingului durează de la un sfert de oră (în cazul căutării de probleme) până la o oră și jumătate, când ședința propriu-zisă este considerată terminată. După 24 de ore grupul se reunește pentru a se strânge toate ideile care au mai apărut în timpul scurs. Liderul sau o comisie de evaluare alcătuită din experți triază ideile / soluțiile întocmind o listă pe trei categorii: a) idei care în mod evident pot fi puse în
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
la principalele perspective teoretice în domeniu. Originile proiectului se regăsesc în elaborarea unui curs pentru învățământul la distanță, la Deakin University, în 1995: primele versiuni ale unora dintre capitole au fost scrise în acest scop. Prima ediție a cărții a reunit versiuni substanțial revizuite ale acestor texte, împreună cu noi capitole despre feminism și ecologism. Ediția a doua a inclus și un capitol despre constructivism. Nimeni din cei implicați inițial în proiect nu bănuia că textul avea să obțină un asemenea succes
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Aflată deja la cea de-a treia ediție în Statele Unite și Marea Britanie a patra fiind în pregătire -, cartea pe care o propunem astăzi cititorului român este unul dintre cele mai bune compendii de teoria relațiilor internaționale din spațiul anglo-saxon. Ea reunește semnăturile unor autori consacrați în domeniu, precum Andrew Linklater, Richard Devetak sau Christian Reus-Smit. Fiecare din cele zece capitole ale cărții vorbește despre o paradigmă sau despre un curent teoretic din Relațiile Internaționale. Istoria acestei discipline poate fi privită din
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contestat interpretarea sa (MacMillan 1995). Principalul punct care trebuie înțeles este că Școala Engleză a apărat societatea internațională de aceia ce sunt intoleranți cu deficiențele ei, nerăbdători să vadă schimbări rapide și gata să folosească forța și viclenia pentru a reuni celelalte societăți în jurul ideologiilor lor preferate. Există aici o paralelă cu acei realiști clasici care se opuneau spiritului de cruciadă în relațiile internaționale (vezi capitolul 2 din acest volum). Wight a subliniat întotdeauna că "raționalismul" s-a suprapus cu realismul
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
departe. Partea cea mai importantă a analizei lui Ashley este problematizarea acestei deduceri a politicii de putere din lipsa unei autorități centrale. Numeroasele analize ale lui Ashley privind problematica anarhiei pot fi înțelese în termenii unei citiri duble. Prima citire reunește factorii constituenți, sau nucleul dur al problematicii anarhiei, în timp ce a doua citire dezasamblează elementele ei constitutive, arătând cum se sprijină pe o serie de supoziții teoretice îndoielnice sau pe excluziuni. În cadrul primei citiri, Ashley trasează problematica anarhiei în termeni convenționali
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dacă prin istoria literaturii suntem mult mai aproape de canon, decât prin receptare, marketing sau advertising, totuși, istoria literaturii reprezintă biografia unei tradiții literare; canonul este destinul ei (împlinit). Deși tind să coincidă, cele două dimensiuni au diferențe sensibile. Istoria literaturii reunește persoane, fapte, autori secundari, întrucât relevanța lor are o influență asupra imaginii corecte și complete a tradiției literare pe care o sistematizează. Canonul literar reprezintă doar ceea ce, din această istorie literară, a devenit exemplar și constitutiv, intrând în memoria structurantă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
din deceniul șapte, cu biografia, cu imaginile, cu scriitura lor, în atâtea privințe, asemănătoare. Diferențierea literaturii care abia începuse, plătea încă prețul unor locuri comune, care dau poeziei și prozei acelor ani un izbitor aer de familie, în pofida personalității inconfundabile reunite în tablou"45. Și, cum criza identitară își are originile în copilărie, când poeta nu se regăsește pe ea însăși în propriul trup, parcă prea firav și prea mic pentru imensul suflet pe care îl poartă 46, poetei nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la nivel formal, ci la nivelul trăirii poetice. E ceea ce am numi un manierism al confesiunii, în care etica devine un imperativ al artei"98. Noul model, promovat de data aceasta, este acela al unei lumini focalizate convergent, care se reunește și se întretaie, într-o permanentă comuniune a cuplului erotic. Regăsirea se realizează absolut, în celălalt, adică în sine, cei doi parteneri fiind una și aceeași persoană. Printr-o revoluționare a limbajului postromantic, autoarea creează un erotism cu accente tulburătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și contemporane (CRLMC). Vezi Peter Sloterdijk, Sphären I. Blasen, trad. fr. Bulles I. Sphères, Pauvert, 2002, pp. 373-433 Mounir Laouyen, Op. cit. Manet van Montfrans, "Vers une issue de l'impasse postmoderne: à propos de Robbe-Grillet ", in Littérature et postmodernité, studii reunite de A. Kibédi Varga, CRIN, n° 14, 1986, p. 82. Gerard Genette, Op. cit., p. 53. Semnul exclamării Îi aparține. Op. cit. Op. cit. Peter Sloterdijk, Op. cit., p. 220 Samuel Beckett, Molloy, Paris, Minuit, coll. « Double », 1999, p. 82 Carole REYNAUD PALIGOT, A
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ceea ce nu înseamnă însă că supravegherea există întotdeauna în stare pură. Ea poartă deseori amprenta practicilor învecinate, observația și voyeurisme-ul, și această confuzie alimentează teatrul și scopurile lui. Dar nu încape îndoială că un element comun, un dat imuabil le reunește pe toate trei: postura, care este aceeași - să vezi sau să auzi fără să fii văzut sau auzit. O postură ce pretinde îndeplinirea unei duble activități - camuflajul și dezvăluirea - și care asigură legătura dintre supraveghetor și supravegheat. Chiar dacă motivațiile diferă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
erou” sovietic Pavel Morozov care, în numele fidelității față de comunism, își trimisese tatăl în Gulag. Folosirea „proximității” de către puterile totalitare sfârșește prin a afecta încrederea în cei apropiați; neîncrederea se generalizează treptat și paralizează orice elan al oamenilor de a se reuni, de a se regrupa, de a comunica. Neîncrederea dezagregă, fărâmițează, izolează, interzice legăturile. Astfel deturnată, supravegherea de proximitate are consecințe imediate: ea furnizează Puterii informații care îi permit acesteia să lovească drept în inima comunității și, totodată, să arate că
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]