19,447 matches
-
sport mai mult pentru destindere, caracterul emoțional, pentru „gustul” sportiv, dobândit cu timpul și mai puțin pentru asista sau participa la un proces instructiveducativ. Se cultivă astfel, practicând diferitele ramuri sportive în timpul liber sau urmărind spectacolul sportiv, gustul pentru mișcare, simțul estetic, dorința de depășire și autodepășire etc. 4.3. Idealul educației fizice și sportului Precizarea idealului, stabilirea funcțiilor și a obiectivelor educației fizice și sportului constituie elemente definitorii, de foarte mare importanță în cadrul teoriei domeniului. Idealul educației fizice și sportului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
deprinderi și priceperi motrice de bază, utilitar-aplicative și specifice unor ramuri de sport; * formarea capacității și a obișnuinței de practicare sistematică a exercițiilor fizice, inclusiv în timpul liber; * contribuția la dezvoltarea unor calități și trăsături morale, de voință și intelectuale, a simțului estetic și responsabilității sociale. În ceea ce privește taxonomia obiectivelor, în domeniul nostru specialiștii au încercat mai multe clasificări (I. Șiclovan M. Epuran,, B. Bloom etc. citați de Cârstea, 1993, p. 33), unele preluate din științele educației (Crețu, 1999). Deosebim astfel criterii cum
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și colab., 2006, p. 21). 5.3.2. Echilibrul Echilibrul presupune menținerea centrului general de greutate al corpului în interiorul poligonului de susținere. Echilibrul este condiționat de aparatul vestibular și de automatismul tonic. Senzațiile chinestezice au un rol important în formarea simțului echilibrului. Funcția de echilibru este realizată de etajele inferioare ale sistemului nervos central (Melnic și colab, 1993, p. 203). Simțul echilibrului este complex și permite aprecierea poziției capului față de corp și a corpului față de mediul înconjurător (Albu și colab, 2006
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
de susținere. Echilibrul este condiționat de aparatul vestibular și de automatismul tonic. Senzațiile chinestezice au un rol important în formarea simțului echilibrului. Funcția de echilibru este realizată de etajele inferioare ale sistemului nervos central (Melnic și colab, 1993, p. 203). Simțul echilibrului este complex și permite aprecierea poziției capului față de corp și a corpului față de mediul înconjurător (Albu și colab, 2006, p. 18). După Métayer (citat de Plas și Hagron, 2001, p. 53), în timpul evoluției motorii a copilului (care include evident
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
permit abstractizarea. Aceasta se face de o manieră internă simțind fiecare parte a corpului și externă, văzând fiecare segment, în oglindă sau jucându-se cu mâinile și picioarele apoi văzând un alt copil. 3. orientarea spațio-corporală pe măsură ce copilul își perfecționează simțurile, percepe orientările și pozițiile pe care le ia fiecare segment corporal, apoi poate asocia segmentele corporale cu obiectele corespunzătoare (mână-mănușă, cap-capișon, etc.). Fundamentele teoretice ale educației fizice și sportului i 128 4. organizarea spațio-corporală, când copilul poate folosi toate posibilitățile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
teorii motivaționale: teorii biologice, conform cărora prin joc individul își exercită instinctele de viață, angrenându-și în efort musculatura, în scopul dezvoltării biologice (Gross, Buhler citați de Albu, 1971, p. 112) teorii psiho-sociale, care susțin că prin joc se manifestă simțul mistic și religios, copilul fiind comparat, de altfel, cu omul primitiv, din acest punct de vedere (Brow și Frobel, Ribot și Salli, citați de Albu, 1971, p. 112); de asemenea, se subliniază puternica relație dintre joc și realitatea înconjurătoare (Plehanov
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
pe blog pe această temă, sensul observației mele era însă altul: nu poți avea garanția că cei care dau like pe Facebook vor fi și votanții candidatului întrucât nu există studii sau cercetări care să ateste această observație de bun simț. Pe deasupra, notorietatea candidaților se câștigă în continuare în România prin media tradițională, în special la televiziune în prime-time, acolo unde candidații partidelor mici nu au acces. Social media sunt cu siguranta însă mijloacele de comunicare alternativă prin care candidații necunoscuți
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
televiziunea, cibernetică etc). Este vorba, practic, despre faptul că mesajul, respectiv conținutul comunicării, este un accesoriu, mesajul real fiind reprezentat de media, care îl livrează frumos ambalat, "eliberându-ne" de acțiunea subtilă a acestuia asupra noastră. Tehnologiile media se adresează simțurilor noastre, astfel că, prin intermediul lor, în conștiințele receptorilor ajung radioul auzului, televiziunea văzului etc.: " Conținutul unui film este un roman, o piesă sau o operă. În fapt, un film nu are nimic a face cu conținutul sau"38. Plecând de
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
subliniind exemplele antisociale, uneori, lipsite de etică sau ilegale de pe web. Acest fenomen este foarte frecvent întâlnit pe YouTube unde comentariile pot fi negative, și uneori, ajungând la trivialitate. Multe persoane consideră că sunt anonimi online și ignoră regulile bunului simț pe care le-ar avea în "viața reală", in viata de zi cu zi. Mai exista o categorie care este foarte des recompensată prin "recunoaștere" datorită traficului pe site bloggers ("blogerii") și persoanele care provoacă controverse sau spun numai lucruri
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
inclusiv în turul al doilea a recomandat votarea lui Mircea Geoana. Site-ul www.crinantonescu.ro a fost folosit în egală măsură pentru dialog și schimb de informații, dar și pentru promovarea înregistrărilor video pe durata campaniei. Sloganul "România bunului simț" a fost subtil și asociat printr-un discurs caracterizat de o retorică percutanta și atitudini declarative categorice. După modelul american, prin acest slogan, Crin Antonescu definește problemă României în pierderea bunului simț, declarându-se promotor al înnoirii sistemului politic, punând
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
înregistrărilor video pe durata campaniei. Sloganul "România bunului simț" a fost subtil și asociat printr-un discurs caracterizat de o retorică percutanta și atitudini declarative categorice. După modelul american, prin acest slogan, Crin Antonescu definește problemă României în pierderea bunului simț, declarându-se promotor al înnoirii sistemului politic, punând accent pe bunul simț, un deziderat relevant în contextul actual în care se află România. Discursul lui Crin Antonescu este diferit de prestațiile discursive ale celorlalți contracandidați, accentuată fiind abordarea rațională și
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
și asociat printr-un discurs caracterizat de o retorică percutanta și atitudini declarative categorice. După modelul american, prin acest slogan, Crin Antonescu definește problemă României în pierderea bunului simț, declarându-se promotor al înnoirii sistemului politic, punând accent pe bunul simț, un deziderat relevant în contextul actual în care se află România. Discursul lui Crin Antonescu este diferit de prestațiile discursive ale celorlalți contracandidați, accentuată fiind abordarea rațională și logica, cu o atitudine dura în confruntare, care deși își axează tematica
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
de 700-800, comentariile sunt practic inexistente. În secțiunea BLOG stă mai bine din punct de vedere al vizualizărilor și al comentariilor, astfel: Tabelul nr. 12 Nr. Articolelor Dată Titlul articolului Nr. Afișărilor Nr. comentariilor 1. 18 oct. 2009 România Bunului Simț 9884 171 2. 22 oct. 2009 Cum stă treaba cu FMI 4664 39 3. 23 oct. 2009 Manifestul Bunului Simț 5298 136 4. 26 oct. 2009 Două precizări: un parlament mai mic și un nou premier 8037 130 5. 2
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
comentariilor, astfel: Tabelul nr. 12 Nr. Articolelor Dată Titlul articolului Nr. Afișărilor Nr. comentariilor 1. 18 oct. 2009 România Bunului Simț 9884 171 2. 22 oct. 2009 Cum stă treaba cu FMI 4664 39 3. 23 oct. 2009 Manifestul Bunului Simț 5298 136 4. 26 oct. 2009 Două precizări: un parlament mai mic și un nou premier 8037 130 5. 2 nov. 2009 Pariu pentru oameni deștepți 14470 264 6. 9 nov. 2009 Mesaj către clujeni, catre bistrițeni și năsăudeni 4665
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
el poate deveni capabil să câștige aceeași informație prin observarea modului în care este ținută mingea în momentul aruncării sau chiar privind cum aruncătorul își poziționează picioarele în momentul aruncării mingii. 6. Prin practică, sportivii pot acorda mai puțină atenție simțurilor senzoriale, ca și celor motrice. Datorită experienței un copil nu trebuie să-și privească brațul în timpul aruncării, poate să nu mai privească mingea și să fie capabil să-i intercepteze traiectoria corect. 7. Ca un rezultat al proceselor subliniate, experiența
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
tipurile ce utilizează o singură metodă. În timp ce elevii par să-și însușească informațiile într-un mod cât mai individual, este foarte important ca profesorul să fie capabil săși prezinte informațiile sub mai multe forme. Instruirea prin văz Indicațiile ce implică simțul vizual pot fi prezentate elevului în mai multe moduri incluzând o demonstrație, un film demostrativ, iau o casetă video în care elevul execută sarcina. În privința demonstrației trebuie avute în vedere 2 probleme: • observatorii trebuie să se identifice cu demonstrantul; • observatorii
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
înroșire, tahicardie, creșterea temperaturii, transpirație etc.); biochimice (modificări umorale, creșterea adrenalinei din sînge, eliberarea de hormoni etc.); psihologice (nervozitate, teama de a nu fi descoperit, emoție, tremurul vocii) etc. O parte dintre aceste semne sînt posibil de obiectivat direct prin simțuri, altele presupun procedee și instrumente speciale medicale sau/și tehnologice (cum ar fi, de exemplu, "detectorul de minciuni"). O analiză mai subtilă o presupune analiza semnelor relaționale (respectiv a semnificațiilor lor), printre care se numără semnele: (epistemo)logice (invaliditate, incoerență
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
accent pus pe slăbiciunea muritorilor de rînd și pe tendința lor de a se lăsa păcăliți. Atitudinea lui ambivalentă este bine ilustrată de unul din "principiile" sale: Există o anume ură față de minciuni și disimulare, care este rezultatul unui delicat simț al umorului; există de asemenea o ură similară care este însă rezultatul lașității, provenind din aceea că falsul este interzis de legea divină. Prea laș pentru a minți... (Nietzsche 1911:6) În comparație cu ceea ce s-a scris despre conceptul de adevăr
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ca fiecare dintre noi să fie păcălit. Ar trebui să ne amintim avertismentul și promisiunea lui Hobbes (1839:36): Vorbirea are ceva care o aseamănă cu pînza de păianjen... prin cuvinte sînt adormite și înșelate chiar și cele mai ascuțite simțuri; însă mințile inteligente văd cu ușurință ce se află dincolo de cuvinte. Noi cercetări ar trebui să ne ajute să înțelegem mai bine fenomenul minciunii și ar putea conduce la recomandări mai clare cu privire la comportamentul personal și atitudinea publicului. În capitolul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
crezi că În numai două pagini ai putea afla ce este haiku-ul. Orice definiție este la urma urmei un lucru steril cînd este vorba de lucrurile concrete. Fără să iei contact direct cu ele, să le explorezi prin toate simțurile, să faci experiența lor pe viu nu știi Încă nimic despre ele. Iar dacă e vorba despre un obiect de artă, atunci trebuie ca acea experiența să fie suficient de Îndelungată ca să ai timp să i prinzi gustul. De aceea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
pe bună dreptate, celor trei elemente 16 pagini. Și le tratează din cu totul altă perspectivă. Înainte de a intra În detalii este profitabil să vedem Însă cum l-a Înțeles W. J. Higginson pe Yasuda În capitolul Arta haiku-ului, Simțurile, imaginea și haiku-ul din cunoscutul său Handbook: "Keneth Yasuda spune că ce, cînd și unde sînt cele trei elemente ale haiku-ului. În mod obișnuit, imaginea Însăși este ce, atîta timp cît aceasta implică pe cînd și unde. De
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
două. Experiența estetică nu Întîlnește obiectul decît ca un corelat obiectiv al emoției. Emoția sa este acolo, În obiectul „În care a pătruns o inimă umană”. Obiectul nu mai este „un obiect natural, văzut În mod obiectiv prin cele cinci simțuri”, ci unul sensibil, depozitînd un tîlc profund, capabil să producă În observator o iluminare, o viziune. Starea de nirvana. Forța obiectului este dată de unicitatea sa incomparabilă și ea pălește atunci cînd sînt folosite figurile de stil, precum metafora, comparația
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
importantă În haiku precum lumina Într-o pictură impresionistă.” Întrebarea cînd? vizează deci kigo-ul poemului, tema sau cuvîntul sezonal și nu vreo prea puțin semnificativă datare formală. CÎnd acesta (kigo ul) este bine realizat, "el este un simbol estetic al simțului anotimpurilor, răsărind din unitatea omului cu natura și funcția sa este de a simboliza această uniune." Nu este, prin urmare, de niciun folos nici să poți localiza În poem un cuvînt sau o sintagmă care poate răspunde la acea Întrebare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Important este ca ele să "lucreze" În poem, să aibă un tîlc care să impregneze Întreg poemul. Cuvintele sezonale culese pedant din saijiki (colecții de teme sezonale) și incluse conștiincios În poem nu dau nici valoare, nici validitate poemelor, pentru că "simțul sezonal nu se poate constitui În afara haiku-ului" (Otsuji). Nu poate fi pur și simplu importat, ci "este o parte a experienței haiku și nu o cerință (formală s.m.) impusă În alcătuirea versului". Acest mod de a vedea lucrurile nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
poate constitui În afara haiku-ului" (Otsuji). Nu poate fi pur și simplu importat, ci "este o parte a experienței haiku și nu o cerință (formală s.m.) impusă În alcătuirea versului". Acest mod de a vedea lucrurile nu mai localizează bigot simțul sezonal Într-un singur cuvînt, Înțelegînd că el "se ivește din efectul poetic total al haiku-ului Însuși". Obiectul În sine, ca obiect natural, este intim legat de existența În timp și orice experiență legată de el este grevată de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]