14,769 matches
-
raportate la valoare. Și cum valoarea nu poate exista În afară de o personalitate,care să o susțină, se Învederează și faptul că progresul nu poate avea loc decât În funcție de tensiunea personalității după realizarea de noi valori, sau a plusului de „Înălțare sufletească”, caracteristic culturii, Încât ceea ce se face În vederea formării personalității, va servi, În același timp, și la promovarea progresului. 2.4. Progresul tehnic - forță a dezvoltării economice Economistul francez Jean Fourastié (1907 1990) În Încercarea de reînnoire teoretică a economiei politice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
raportate la valoare. Și cum valoarea nu poate exista În afară de o personalitate,care să o susțină, se Învederează și faptul că progresul nu poate avea loc decât În funcție de tensiunea personalității după realizarea de noi valori, sau a plusului de „Înălțare sufletească”, caracteristic culturii, Încât ceea ce se face În vederea formării personalității, va servi, În același timp, și la promovarea progresului. 2.4. Progresul tehnic - forță a dezvoltării economice Economistul francez Jean Fourastié (1907 1990) În Încercarea de reînnoire teoretică a economiei politice
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin combinație nouă din elemente existând deja În spirit, cel puțin În parte. În spirit are loc o frământare Între elementele existente. Pentru a avea loc această țâșnire a ideii sintezei noi, este necesar să existe o bogăție de elemente sufletești și să fie trăite În același timp cu o deosebită intensitate afectivă. Unul din caracterele invențiunii este de a fi precedată și Însoțită de fenomene afective, mai mult sau mai puțin vii, Încât sentimentul e una din condițiile ordinare ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
prin combinație nouă din elemente existând deja În spirit, cel puțin În parte. În spirit are loc o frământare Între elementele existente. Pentru a avea loc această țâșnire a ideii sintezei noi, este necesar să existe o bogăție de elemente sufletești și să fie trăite În același timp cu o deosebită intensitate afectivă. Unul din caracterele invențiunii este de a fi precedată și Însoțită de fenomene afective, mai mult sau mai puțin vii, Încât sentimentul e una din condițiile ordinare ale
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
concursuri cu elevii, olimpiade, am publicat în presa de specialitate, cărți. Am doi copii, Radu și Gelu. Anul 2000 mi-a adus prima nepoată, Bianca și anul 2006 al doilea nepot, Ștefan. Nepoții sunt și vor rămâne pentru mine tratament sufletesc, deoarece nașterea lor m-a readus la viață, după o lungă perioadă de boală și zbucium. Cu toate că sunt în Iași de peste 40 de ani, pentru mine “acasă” nu este acest oraș, ci locul unde am văzut lumina zilei, TANSA, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sacru, îngenunchează pe treapta de marmoră. Se închină și o sărută... Peștera laptelui și Fântâna Fecioarei Biserica are și alte despărțituri numite altare. Într- unul din acestea e Fântâna Stelei. Credincioșii care beau apă de acolo se vindecă de dureri sufletești și de diferite boli. Alt sanctuar poartă numele de Peștera laptelui. Acolo se închină femeile care doresc să aibă lapte mult, iar copiii lor să se facă sănătoși și voinici. De acest sanctuar ține și Peștera păstorilor. Acolo se duc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sub pat și un pelin verde. Vrăji, farmece, blesteme Ochii - icoana inimii (elementul definitoriu al fizionomiei) Semnificații după culoarea ochilor: Albaștrii (închis) - individ cu idei profunde, însă convingeri nehotărâte; Albaștrii (intens) - spirit pasional, uneori nesăbuit și gelos; Albaștrii (deschiși) - puritate sufletească, dar și teren slab, îngăduință, slăbiciune; Albaștrii - blăndețe, bunătate, discreție, dorința de a ierta; Verzi - curaj, constanță în hotărârile luate, capacitate fermă de a învinge obstacolele; Verzi-gălbui - viclenie, iezuism, periferie, gata de a se vinde și a vinde pe oricine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ai înălțat. Ai crescut mândru sub soare Cu curaj și cu răbdare. Eu sunt tu și tu ești eu Și la bine și la rău! Vei simți în vine o forță sporită fizică, iar în adâncul făpturii o măreață tărie sufletească, necesară înfruntării cu stoicism și împrejurărilor nefaste din viață. O adevărată putere magică! Trepetnicul cel mare (pentru semnele omenești sau ce ți se întâmplă dacă ți se zbate, deodată, un mușchi, o încheietură, o venă etc.) Zbateri la cap. Dacă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ai foarte mult tact Defecte: ești uneori apatică și poți deveni pesimistă. 3 - capacitate de exprimare, spirit, simți din plin bucuria de a trăi. Calități: îți place armonia, te domină dorința de a-ți manifesta talentele creatoare. Te caracterizează căldura sufletească, plăcerea de a conversa, sociabilitatea și comunicarea sinceră. Defecte: latura negativă a acestui număr poate conduce la un anumit tip de exces: poți deveni cu ușurință frivolă și superficială. 4 - ordonată, pragmatică, ai nevoie de dezvoltare continuă. Calități: ești o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu flăcăul, respectiv, broasca. 8. Scrie trei substantive care să definească starea sufletească inițială a flăcăului. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile indicate: logodnica - atribut (a cui?); broască - complement (cui?); privirea - subiect. 11. Alcătuiește un enunț în care să folosești
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și de-o bogăție în preocupări ne mai ajunse până la el. S-a dovedit astfel că nu densitatea în elementele proprii face teologia neagreată de intelectuali, ci prezentarea ei în clișee stereotipe, fără adâncire personală, fără trecerea ei prin intimitatea sufletească a teologului, de unde să se îmbrace în dogoarea convingerilor, în noutatea cuceritoare a unor prezentări care trădează o nouă descoperire a evidențelor adevărului etern, fulgerată pe rând în focul tensiunilor necurmate ale spiritului său. Tocmai acest caracter viu, trăit, îl
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
negrăită, au atins treapta de sfințenie. Dar experiențele acestea petrecute pe cele mai înalte culmi ale vieții interioare creștine formează domeniul misticii, iar asprele străduințe spre a ajunge la ele pe cel al asceticei. Cu aceasta ne am coborât în interiorul sufletesc, al doilea câmp în care se desfășoară viziunea teologică a lui Nichifor Crainic. Numai când creștinismul își desfășoară puterile vii pe treptele ascendente ale interiorului, viziunea creștină pancosmică crește din și se înrădăcinează organic în experiențe și evidențe nezguduite. Altfel
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de harul dumnezeiesc cu o mare abundență. În prima etapă „prezența divină e profund simțită, dar nu e văzută”, în a doua e și văzută. în special unirea e ca o dulce scufundare în Dumnezeu, cu încetarea activității tuturor facultăților sufletești. Este o certitudine neclintită, ce nu se mai poate uita, că ești unit cu Dumnezeu. Extazul e o totală ieșire din sine pentru a trăi în divinitate. Revelația lăuntrică a prezenței lui Dumnezeu, a scufundării în lumina lui, capătă un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artiști în extazul artistic e mult inferior, e numai o copie palidă a celui dintâi, așa cum paradisul zugrăvit în artă nu sugerează decât în forme aburite paradisul viitor real. Interesant este punctul de vedere al lui Nichifor Crainic asupra „locului” sufletesc în care se petrec stările mistice. Avem aci de înregistrat în același timp o teorie a cunoașterii, dezvoltată și evidențiată personal și foarte curajos. În fața epidemiei de subconștientomanie, de explicare a tuturor ideilor prin subsau inconștient, Nichifor Crainic se înscrie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
timp o teorie a cunoașterii, dezvoltată și evidențiată personal și foarte curajos. În fața epidemiei de subconștientomanie, de explicare a tuturor ideilor prin subsau inconștient, Nichifor Crainic se înscrie în apărătorul celei mai elevate părți din ființa omenească: inteligența conștientă. Conținuturile sufletești ale stărilor de extaz, de inspirație, nu vin de-a gata din subterana sufletului, ci ele se obțin printr-o înălțare a minții spre realitățile mai presus de fire, înălțare efectuată de forța atractivă și întăritoare a acelor realități. E
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca o colaborare prin care omul și neamul lui viitor puteau s-o extindă pe toată fața pământului și să-l transforme în fermecător paradis. Să observăm că nu e vorba numai de munca manuală, dar și de angajarea facultăților sufletești, de vreme ce paza Edenului implică atenție trează și perspicacitate. Ideea aceasta pare și mai luminoasă din tabloul paradisiac care urmează, unde Dumnezeu aduce în fața lui Adam toate viețuitoarele pământului, ca el să le pună nume. Și le-a pus. Și așa
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să devenim o unitate spirituală în care „toți sunt în Unul și Unul în toți”. Scopul cultului e această asimilare duhovnicească sau harică, prin care omenirea devine „corpul mistic al lui Hristos”. Angajate în acest proces de spiritualizare, mișcările noastre sufletești sunt ajutate, intensificate, înfierbântate de puterea ce se desface din plăsmuirile culturale convergente în cult. Putem spune că în momentul liturgic culminant, în momentul contemplativ sau unitiv, toate puterile geniului omenesc, înmănuncheate sacral, se ridică până la limita de sus a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe care îl resping din principiu teoreticienii contemporani, se referă îndeosebi la acel frumos și înălțător capitol metafizic al esteticii tradiționale, care se străduia să lămurească filosofic ce este frumosul în sine și care socotea inspirația artistică drept un fenomen sufletesc cu origini oarecum sacre. Estetica modernă a eliminat acest capitol metafizic, găsindu-l nedemn de o metodă științifică. Ea manifestă o ciudată aversiune fața de filosofia frumosului și declarând că el nu se poate defini, sau, chiar dacă s-ar putea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se manifestă față de problema inspirației, despuiată cu totul de prestigiul oarecum sacru, de care se bucura în ochii esteticii tradiționale. Pentru estetica modernă, inspirația nu e decât un fenomen psihologic ca oricare altul, explicabil pe calea mecanismului obișnuit al vieții sufletești. În consecință, geniul, prin care se înțelege forța creatoare de capodopere, nu este, în cel mai bun caz, decât un fenomen normal, ajutat de anume împrejurări să se manifeste. Ceva mai mult, nu lipsește nici teoria, foarte măgulitoare, că toți
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cauză finală, către el sunt atrase. Legătura irezistibilă dintre frumosul absolut și lucrurile frumoase din lume e dragostea. „Dragostea de frumusețe” le mișcă și le strânge împreună. Frumosul și binele, zice Dionisie(Nume le Divine, IV, 10) sunt cauza mișcărilor sufletești, a celor trei mișcări ce stau la baza cunoașterii. În natura inefabilă a frumosului transcendent lucrează marea putere de atracție, prin care stau minunata ordine ierarhică și unitatea în varietatea cosmosului. Din pricina acestei atracții irezistibile, ce se exercită asupra făpturilor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că opera de artă este expresia unei personalități creatoare și e înzestrată cu puterea de a ni se comunica. În cazul acesta, dacă opera artistică se comunică, iar natura rămâne neutră, ar trebui să credem că omul, în construcția lui sufletească, prezintă o diformitate monstruoasă și anume: e capabil să guste frumusețea artei, dar e incapabil să guste frumusețea naturii. În realitate, arta o gustă o minoritate culturală foarte restrânsă, pe când frumusețea naturii o gustă miliarde de oameni. Deformația, de care
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
om ca turist, ca vilegiaturist, ca amator științific de floră și de faună, ca alegător al unui tip de sex contrar sau al unui animal de rasă în vederea unui scop practic. Toate acestea sunt adevărate pe diferite planuri ale vieții sufletești sau practice. Dar viziunea omului creștin asupra universului e cu totul alta și mult superioară tuturor acestora și ea este eminamente estetică, admițând că emoția estetică nu e altceva decât o bucurie dezinteresată. Omul creștin gândește ca și cum Dumnezeu ar gândi
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cerului răsturnat în fundul apei. Aspectul real al lucrurilor îmi apare în contemplația sensibilă, iar prelungirea lor ideală, răsfrântă în cerul spiritual, îmi apare în contemplația imaginativă. Procesul acesta, încă o dată e de ordin afectiv. El reeditează prin participare vie și sufletească ceea ce știm în mod conceptual și anume: că lucrurile există real în timp și în spațiu, iar spiritual există din veșnicie ca idei sau prototipuri în cauza lor în Dumnezeu. Sentimentul religiosal naturii are o însemnătate considerabilă pentru viața creștină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o degajează. Magia pe care ne-o împărtășește nu e mai puțin paradoxală, dar ea corespunde adânc naturii noastre psiho-fizice. O intuim prin simțuri, dar o gustăm cu spiritul. Estetica întrebuințează cel mai urât cuvânt când vrea să rostească mișcarea sufletească pricinuită de artă, mișcare pe care o numește „plăcere estetică”. Plăcere e bunăoară senzația bucală pe care ne-o dau alimentele. Și când spunem „plăcere estetică” e ca și cum ai spune că mâncăm artă. În realitate, arta nu provoacă plăcere, ci
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
idealuri atât de grosolane și de sterile față de concepția creștină, care fecundează de două mii de ani tot ce e sublim în arta Europei? Un artist cu suflet creștin nu poate fi trivial sau pornograf. Arta lui e asemănătoare nobleței lui sufletești. Această concepție de artă stă la temelia mișcării gândiriste care, împotriva nefastei invazii a anarhiei europene, a încercat să reintegreze pe artist în sufletul patriei și în cerul spiritual al ortodoxiei. DESPRE INSPIRAȚIE Inspirația în artă constituie una dintre problemele
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]