13,565 matches
-
o cotă scăzută, toți consumatorii casnici fiind racordați la rețea monofazat. Nu s-a pus încă problema alimentării trifazate a gospodăriilor țărănești. Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
rețea monofazat. Nu s-a pus încă problema alimentării trifazate a gospodăriilor țărănești. Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
pus încă problema alimentării trifazate a gospodăriilor țărănești. Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Pentru consumatorii trifazați acordurile au fost făcute cu cabluri trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
trifazate subterane. 3. Telefonie Localitatea Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Dudești are o centrală telefonică digitală cu 350 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrală telefonică din Însurăței. Localitatea Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. 4. Alimentarea cu energie termică În prezent, locuitorii comunei Dudești își asigură încălzirea locuințelor cu sobe și în câteva gospodării cu centrale termice, întrebuințând drept combustibil lemn
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
care au fost atestate atunci cu clasa A reprezintă un număr modest față de posibilitățile reale. Important este ca aceste gospodării sau această modalitate de turism posibil să fie cunoscută în țară sau peste hotare. S-a dat în folosință centrala telefonică automată modernă cu fire optice care să asigure serviciile telefonice la aproximativ 600 de abonați. Înainte de 1989 era în totalitate cooperativizată, pe teritoriul comunei desfășurându-se activitatea C.A.P. Tărlungeni. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
număr modest față de posibilitățile reale. Important este ca aceste gospodării sau această modalitate de turism posibil să fie cunoscută în țară sau peste hotare. S-a dat în folosință centrala telefonică automată modernă cu fire optice care să asigure serviciile telefonice la aproximativ 600 de abonați. Înainte de 1989 era în totalitate cooperativizată, pe teritoriul comunei desfășurându-se activitatea C.A.P. Tărlungeni. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor mici de valorificare ale
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
farmacie, o biserică unică în județ, un cămin cultural local, două școli generale, precum și o grădiniță pentru copii. Serviciile de poștă pe raza satului Tătaru sunt asigurate de agenția poștală din imediata apropiere a bisericii. Satul Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite, legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. Accesul în satul Tătaru se face pe drumul județean 211 (DJ 211), dinspre
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
local, două școli generale, precum și o grădiniță pentru copii. Serviciile de poștă pe raza satului Tătaru sunt asigurate de agenția poștală din imediata apropiere a bisericii. Satul Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite, legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. Accesul în satul Tătaru se face pe drumul județean 211 (DJ 211), dinspre Dudești (reședința comunei), drum ce se continuă spre orașul
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
o grădiniță pentru copii. Serviciile de poștă pe raza satului Tătaru sunt asigurate de agenția poștală din imediata apropiere a bisericii. Satul Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite, legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona de acoperire a sistemului de telefonie mobilă. Accesul în satul Tătaru se face pe drumul județean 211 (DJ 211), dinspre Dudești (reședința comunei), drum ce se continuă spre orașul Amara (DJ 211A) și spre
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
impracticabila pentru mijloacele de transport în comun. Dispensarul (punctual sanitary) funcționează într-o mică clădire cu o dotare slabă, serviciile medicale fiind asigurate de o singură asistență medicală care acordă mai ales primul ajutor. În sat nu există nici un post telefonic astfel încât cazurile de urgență medicală, incendii, calamități naturale nu se pot anunță pentru intervenții rapide și eficiente pentru comunitatea locală. Satul Prundu nu dispune de un cămin cultural, bibliotecă, unități de prestări servicii atât de necesare comunității locale indiferent dacă
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
pe banda îngustă este inaugurată în vechea școală 1957 - se construiește actuala moară 1959 - se inaugurează actualul sediu al Căminului Cultural. Lucrarea s-a efectuat cu ajutorul contribuției bănești a locuitorilor 1960 - s-a înființat Magazinul Universal 1961 - se înființează Centrală Telefonică 1961 - se încheie electrificarea comunei 1968 - se inaugurează Dispensarul Veterinar 1972 - corul de cameră din Dolhestii Mari este laureat al Festivalului Corurilor de Cameră " Gh. Dima" din Brașov 1979 - se asfaltează șoseaua principala Pentru mai multe detalii, informații și fotografii
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
parte a pârâului Călata (sat atestat din 1288). Cele două sate s-au unit la mijlocul secolului al XX-lea. Localitatea a primit indicatorul de "sat european" pentru proiecte de salubrizare, tradiții și infrastructură. Alte motive au fost instalarea unei centrale telefonice digitale de rețea internatională, realizarea unui laborator de informatică cu acces la internet și a unui centru de informare comunitară, realizarea unui program de colectare și de transport al deșeurilor menajere și organizarea unei tabere de creație. Toate localitățile din
Comuna Sâncraiu, Cluj () [Corola-website/Science/300352_a_301681]
-
pogoane fânețuri, 100 pogoane vie. În anul 1912 în comuna se găseau o Bancă Populară "Alexandru Nicolaide" înființată în anul 1911, Obștea de Arendare "Izvorul țăranului" înființată în anul 1911, o moară pe benzină, 2 biserici, școala primară, primărie, post telefonic, post de jandarmi, agent sanitar și infirmieră. Agricultură ocupă un loc important în economia comunei Mischii. Culturile agricole cultivate pe terenul agricol al comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
anul 1881, cealaltă cu hramul �Adormirea Maicii Domnului�, construită de Anghel Bojoianu, vistier, la 1820), un schit �Robănești� (datând de la începutul secolului al XVII-lea, fost metoh al Mănăstirii Brâncoveni). În anul 1928, avea primărie, post de jandarmi, un post telefonic, două biserici, o școală. În anul 1941 � primărie, un post de jandarmi, un post telefonic, o școală, o bibliotecă parohială, un cămin cultural (înființat în 1938), două biserici (biserica parohială cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din zid, în 1882, pe
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
un schit �Robănești� (datând de la începutul secolului al XVII-lea, fost metoh al Mănăstirii Brâncoveni). În anul 1928, avea primărie, post de jandarmi, un post telefonic, două biserici, o școală. În anul 1941 � primărie, un post de jandarmi, un post telefonic, o școală, o bibliotecă parohială, un cămin cultural (înființat în 1938), două biserici (biserica parohială cu hramul �Înălțarea Domnului�, construită din zid, în 1882, pe locul alteia din lemn construită în 1810, între satele Robăneștii de Jos și Bojoiu; cealaltă
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
locul luptei dintre trupele germane și escadronul românesc de cavalerie. Conform recensământului din anul 2002: În anul 2002, comuna avea un dispensar (medici - 3, personal sanitar mediu - 4), trei biblioteci (una publică), două unități PTTR (24 de abonați la serviciul telefonic cu plată, 175 de abonați radio, 430 de abonați TV), patru școli (elevi - 208, personal didactic - 20, săli de clasă - 16, un laborator școlar). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Robănești se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
spre Muntele Grințieș pe valea pârâului Primatar în perimetrul Preluca Ursului, este situat un zăcământ uranifer cu două zone de exploatare experimentală: Primatar I și ÎI - actual aflate în conservare. Localitatea beneficiază de un oficiu poștal și de un oficiu telefonic și de câteva ateliere meșteșugărești private pentru deservirea populației: frizerie, cizmărie, atelier de fierărie. Localitatea Tulgheș a evoluat după secolul al XVII-lea, în principal în secolul al XIX-lea când a avut loc o modificare a drumurilor transcarpatice locale
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
de ocol, o secție de poliție, o unitate de pompieri, un serviciu sanitar orășenesc, un serviciu veterinar, un serviciu hidraulic, un punct vamal, o căpitănie de port, o secție de poliție portuară, un oficiu P.T.T. de stat și un oficiu telefonic. Din cele trei drumuri naționale care străbăteau județul, doar unul trecea prin Reni: Galați - Reni - Bolgrad - Tarutino. Orașul Reni era un port important pe malul stâng al Dunării, el fiind situat la o distanță de 22 km de Galați, la
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
În perioada interbelică au funcționat aici o pretură, o primărie, o judecătorie de ocol, o percepție fiscală, o secție de poliție, o unitate de pompieri, un serviciu sanitar orășenesc, un serviciu veterinar, un oficiu P.T.T. de stat și un oficiu telefonic. Din cele trei drumuri naționale care străbăteau județul, două treceau prin Bolgrad: Galați - Reni - Bolgrad - Tarutino și Comrat - Bolgrad - Ismail - Chilia Nouă. Orașul Bolgrad este situat pe malul nordic al limanului Ialpug, el fiind situat la o distanță de 47
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
de sănătate a populației s-a înrăutățit odată cu scăderea semnificativă a importurilor de medicamente. Controlul asupra societății ca întreg a devenit mult mai strict, cenzura a fost extinsă iar Securitatea a recrutat noi agenți-informatori și a mărit numărul de posturi telefonice puse sub observație. Numărul românilor care aveau dosare de urmărire a crescut. În conformitate cu dezvăluirile CSAS, în 1989 unul din trei români era informator al Securității. În aceste condiții, veniturile din turism au scăzut substanțial, numărul de turiști străini a scăzut
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
care modelul de bază nu fusese schimbat de la cumpărarea licenței din anii 1960. Rețeaua națională de drumuri era într-o stare foarte proastă, aflându-se la nivelul anilor 1950, singura autostradă, București-Pitești, având o lungime de aproximativ 100 km. Rețeaua telefonică era una dintre cele mai proaste din Europa, cu tehnologii din anii 1930-1960 și cu un număr insuficient de posturi telefonice. În România existau în 1989 aproximativ 700.000 de posturi telefonice la o populație de 23 de milioane de
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
foarte proastă, aflându-se la nivelul anilor 1950, singura autostradă, București-Pitești, având o lungime de aproximativ 100 km. Rețeaua telefonică era una dintre cele mai proaste din Europa, cu tehnologii din anii 1930-1960 și cu un număr insuficient de posturi telefonice. În România existau în 1989 aproximativ 700.000 de posturi telefonice la o populație de 23 de milioane de cetățeni. Postul național de televiziune emitea în timpul săptămânii numai 2 ore pe zi, în special materiale de propagandă, cei mai mulți români alegând
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
având o lungime de aproximativ 100 km. Rețeaua telefonică era una dintre cele mai proaste din Europa, cu tehnologii din anii 1930-1960 și cu un număr insuficient de posturi telefonice. În România existau în 1989 aproximativ 700.000 de posturi telefonice la o populație de 23 de milioane de cetățeni. Postul național de televiziune emitea în timpul săptămânii numai 2 ore pe zi, în special materiale de propagandă, cei mai mulți români alegând să urmărească emisiunile televiziunilor din statele vecine (Bulgaria, Serbia, Ungaria sau
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]