14,689 matches
-
a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații ale lui Mircea Eliade, tema nuvelei o constituie ieșirea din timp și spațiu și trăirea În două planuri existențiale, unul real și unul fantastic. Dacă În proza interbelică fantasticul avea drept suport practicile Yoga și Tantra (vezi „Secretul doctorului Honiberger”, „Nopți la Serampore”), sau mituri folclorice autohtone („Domnișoara Cristina”), iar scriitorul crea două universuri de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cântare omului”etc. În poezia erotică se resimte o vagă influența eminesciană. Poezii de dragoste Întâlnim În volumele „Cuvinte potrivite” („Melancolie”, „Toamna”, „Despărțire”, „Creion” („Obrajii tăi mi-s dragi”) și volumul „Versuri de seară”. Două atitudini se pot defini În trăirea sentimentului de dragoste: a. una de amânare a clipei erotice („Melancolie”, „Creion”) b. o Împlinire erotică urmărită și exprimată În ambianța universului casnic, unde natura vegetală și animală, În toată bogăția, varietatea și splendoarea ei, nu poate lipsi. Femeia e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și contele Gustaf Filip Creutz (1731-85) născut pe tărâmuri finlandeze. Bellman scrie Epistolele lui Fredman 25 (și nu Epistolele lui Bellman, așa cum puțin neclar apare în cartea lui Kirstinä26) și ele sunt menite să fie, în fapt, niște imnuri dedicate trăirilor plenare, bahice, în deplină armonie cu un concept nou, un carpe diem scandinav iluminist. Creutz a lăsat posterității o lucrare pastorală, Atis și Camilla. Extrem de devreme, în 1733, Gabriel Maxenius susține o teză centrată pe incantații și adaugă cinci versuri
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fost trăite. Stilul e mai mereu impersonal. "Personal", septic, interesant, devine doar atunci când descrie contacte cu români, ca de pildă întâlnirea cu Monica Macovei sau cu o anume "Mama Marianne". Nu am observat însă relatări similare legate de finlandezi, contacte, trăiri și experiențe proprii. Majoritatea contactelor par a fi anumite dineuri oficiale. Până și aserțiuni sau considerații generale de tipul "finlandezilor le place să bea", "finlandezii sunt tăcuți" etc. sunt puține și timide. Volumul are certă valoare documentară prin prisma experiențelor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
remarcat mobilierul extrem de simplu, scările interioare, orientate spre soare, aspectul exterior al clădirilor care imită cărămida. Teodor Moraru nu uită să amintească de atenția deosebită și ospitalitatea cu care au fost tratați în această zonă. Un articol concentrat care expune trăiri intense ale unui om ce s-a lăsat furat de vraja acestei țări245. Petre Mogoșeanu alege drept centru de interes o zonă mai specială a Finlandei, Laponia. Astfel că, în Note de drum prin Laponia, aflăm că finlandezii mai denumesc
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
i-a fost făcută la universitate, dar și de întâlnirea cu profesorul Lauri Lindgren care i-a vorbit "într-o perfectă și nuanțată limbă românească"746. De asemenea, studenții și vizitele în localitățile din împrejurimi au întregit lista amintirilor și trăirilor pe care Rodica Bărbat le-a avut în orașul finlandez 747. Cu o altă ocazie, Rodica Bărbat scrie Împreună cu Anja Elo, evocare a clipelor petrecute ca lector de limba română la Turku. Își amintește cu drag de prietenii ei Anja
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
e permisă. Să nu mai știm de fețe tenebroase, Căldura inimii s-o știm transmisă Umbritei vieți de ursitori prezisă, Ce are doar aspecte nebuloase. Trecutul chiar de-a mai avut vreo pată, Avînd complexe, dar la noi e cheia Trăirii demne în lumină clară. Avem bărbați ce nu s-au plîns vreodată, Iurașcu este unul din aceia A cărei comportare-i exemplară! Vasile Larco
DEMNITATE by Vasile Larco () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84328_a_85653]
-
asigurat că beneficiază de toată atenția adultului. Orice manifestare de empatie ce vine din partea adultului și are legătură cu afirmațiile verbale ale copilului, deschide o poartă imaginară dintre el și copil. Copilul când observă că vorbele lui provoacă o trăire afectivă, admirație, simpatie, repulsie, bucurie, el se deschide, dorința lui de comunicare se dublează și nici măcar barierele limbii nu-l mai pot opri. Această atenție acordată copilului este ca un impuls pentru el în continuarea conversației. Adultul este un partener
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
maturizare afectivă, cognitivă și comportamentală. Psihodrama este utilă în corectarea fenomenelor de carență afectivă și carență de socializare care însoțesc deficiența auditiv-verbală. Intervenția profesorului, ca cerință obligatorie în desfășurarea jocului dramatic, contribuie la dezvoltarea formelor adecvate de exprimare socială a trăirilor emoționale în diferite tipuri de interrelații umane. Cu ajutorul profesorului, prin activități dramatice oferite de jocul organizat, copilul deficient de auz poate realiza acte de învățare socială, asimilând conduite de participare colectivă - premisă a integrării sociale. Motivația pentru joc, deosebit de pregnantă
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
structurarea tuturor componentelor personalității deficienților de auz. Trebuie subliniat faptul că limbajul joacă un rol important în dezvoltarea și formarea personalității ca instrument principal de interrelație, de acces la viața socială, la informații, la organizarea conduitei, la analiza și exprimarea trăirilor și a universului propriu interior. Procesul complex al demutizării se realizează pe baza legilor generale și speciale ale compensării, dar atât demutizarea, cât și compensarea nu pot fi realizate decât prin exercițiu, prin antrenament și învățare. Compensarea presupune o substituire
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
dimensiune reală a diversității, se naște un conflict interior între dorința de a deveni un individ normal și obstacolele determinate de dizabilitatea sa și, astfel, percepția sa asupra propriei unicități este marcată într-un un sens negativ și facilitează, adesea, trăiri contradictorii și tensionate. Conștientizarea respectivei dizabilități generează revoltă, în special față de eticheta pe care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
unui educator este imens. Un bun profesor rămâne un cec în alb pentru orice copil, pentru orice personalitate în devenire, un adevărat motor educațional. Educația se compune din constante și variabile, din ceea ce primești și ceea ce oferi, ca sumă a trăirilor și ideilor ce vor adăuga valoare domeniului asumat ca disciplină. Un prim pas în educație îl constitue comunicarea. Comunicarea este un act necesar oricărui demers didactic. Ideea de a comunica implică și conotația comuniunii, a întâlnirii dintre două sau mai
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
primar, intitulată “Abilități practice prin tehnica origami”. Cartea reliefează convingător valoarea educațională a tehnicii străvechi origami, valențele sale interdisciplinare, posibilitatea personalizării actului educațional prin practicarea ei, finalitățile practicării acestei tehnici de către copii, evidente în formele de comportament, în atitudinile și trăirile lor afective. Concomitent cu pledoaria pentru abordarea, din rațiuni pedagogice, a tehnicii origami ca disciplină opțională în ciclul primar, cartea conține și o incursiune în metodologia proiectării, conducerii și organizării lecției de abilități practice prin această tehnică și oferă instrumentele
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
a unui bun control asupra mișcărilor mâinii se instaurează cu mult înainte de a apare controlul asupra vocii; - se „învață” (folosește) din cea mai fragedă copilărie de copii în general, pentru a exprima, în afara limbajului verbal și până la constituirea sa, nevoile, trăirile și/sau sentimentele; - oferă posibilitatea de a comunica imediat, direct și complet; - permite adaptarea cu ușurință încă din copilărie la mediul de comunicare cu semenii; - facilitează dezvoltarea psihică în afara și/sau în absența comunicării verbale; - ajută elevul în învățarea în
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
memoriei la copilul deficient de auz. Pentru început este necesar să definim atât conceptul de memorie, cât și pe cel de joc - joc didactic. Memoria este funcția psihică de bază care face posibile fixarea, conservarea, recunoașterea și reproducerea informațiilor și trăirilor noastre. Ea este implicată în toate procesele psihice. Memoria este procesul de formarea a legăturilor nervoase temporare la nivelul scoarței cerebrale și de fixare a informațiilor asimilate și prelucrate la nivel cognitiv. În raport cu prezența sau absența înțelegerii materialului
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
Tematica socială nu se vinde. La radio nu se poate difuza chitara distorsionată și neprietenoasă. Într-un astfel de decor anost, apariția unei trupe ca Luna Amară te face să ridici o sprânceană, surprins că cineva chiar își articulează adevăratele trăiri prin muzică, refuzând să se alinieze cuminte pe banda rulantă a celor cărora le lipsesc toate degetele din mijloc. Mihnea, Petre, Sorin, Nick și Răzvan n-au prea pierdut vremea în ultimii ani, așa cum, din păcate, mulți reușesc să scoată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
au rolul de a descrie termenii), reglatorii (gesturi care mențin, dirijează și controlează comunicarea didactică), expresii faciale sau gesturi expresive (gesturi care dau glas stărilor emoționale), adaptorii (gesturi stereotipe în condiții de concentrare sau disconfort), expresorii (gesturi care însoțesc o trăire organică sau cu halo afectiv), gesturi instrumentale (gesturi de mânuire a obiectelor), gesturi personale/tip ,,marcă" sau ,,semnătură" (gesturi care personalizează profesorul/elevul). Introduce apoi o clasificare după parametrii gestului și distinge între cele diferite după amploare (gestul amplu și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în comunicarea virtuală îl reprezintă folosirea ,,iconițelor" pe yahoo.messenger, care ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că orice se copiază în spațiul cibernetic nu poate concura cu intensitatea trăirilor, bogăția și semnificația gestualității din viața reală. Într-o lume virtuală, limbajul real al trupului rămâne cel mai prețios mijloc de care dispunem în fiecare zi. 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic Modalitatea în care o
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rămase libere (mai ales la nivelul spâncenelor, ochilor, buzelor și degetelor) și alterarea nivelului de imagerie al discursului acestuia 23. c) controlul dacă limbajul verbal poate fi controlat de către emițător, limbajul gestual este aproape în totalitate inconștient, involuntar. Gesturile evocă trăirile acestuia în nuditatea lor, în mod firesc, direct și nepervertit de camuflările sau distorsionările dirijate conștient. d) accesibilitatea limbajul gestual are propriile semnificații care nu pot fi traduse întotdeauna prin cuvinte sau explicațiile verbale ar consuma prea mult timp. Așadar
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de utilizare a Trupului carnal. ,,O epistemologie a Trupului carnal se construiește din și prin informațiile furnizate de limbajul acestuia. Limbajul reproduce stările corporale, fie așa cum sunt ele auto-percepute, fie cum sunt ele reflectate în planul Conștiinței de sine ca trăiri personale". Aceste date de limbaj corporal sunt prelucrate și analizate de Intelectul cunoscător, care va construi imaginea mentală a Trupului carnal, ca o reprezentare de sine cu o semnificație precisă. O analiză de tip formal a limbajului corporal se centrează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
extrem de grijuliu cu spațiul în care trăiește, iar modul de delimitare și amenajare a spațiului ,,comunică" multe informații despre el. De obicei, spațiul omului este o prelungire a spațiului corporal-trupesc (înainte-înapoi, sus-jos, dreapta-stânga, aproape-departe), iar construcția lui este dată de trăirea acestuia în planul conștiinței sale. Demn de remarcat este influența pe care o are lărgimea sau îngustimea spațiului asupra parametrilor gestului: • amploarea: în autobuze aglomerate, lifturi, camere înguste, pe scări etc. se observă o frecvență mai mare a gesturilor centripete
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
proporțiile corpului sunt încorporate elementelor arhitectonice pe care le decorează; • în stilurile clasice umaniste (de exemplu: renașterea, clasicismul greco-roman neoclasicismul): predomină căutarea idealului de frumusețe fizică și morală a omului superior; • în stilurile anticlasice (elenistic, gotic, baroc, romantic): personajele exprimă trăiri și sentimente intense, proporțiile diferă în funcție de forma corpului 66. De multe ori, în istoria civilizației, sfârșitul unui secol a marcat schimbări radicale din punct de vedere politic, economic, social, cultural, psihologic și artistic. Mulți pictori au redat scene istorice și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oarbă", ,,Manechinul", ,,Luptă cu taurii", ,,Toamna", ,, Pe catalige", ,,Săritură temerară", ,,Doi bătrâni mâncând supă", ,,Femeia cu ulciorul", ,,Lăptăreasa din Bordeaux" etc. (vezi tablourile)67. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Goya aduce un plus de sinceritate, o trăire autentică, o preferință pentru manierele populare (cu dezinvoltură în purtări) a straturilor de jos ale societății spaniole. Muzicalitatea liniilor, armonia mișcărilor, ritmul, gesturile pline de grație creează în operele pictorului spaniol o ambianță de suavă poezie. Marele creator de spațiu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturile spontane ale copiilor în timp ce se joacă, glumesc sau vorbesc. Spontaneitatea gesturilor este întâlnită și în compozițiile statice, unde personajele au fost surprinse cu brațele ridicate, diverse înclinări ale capului sau răsuciri ale bustului. Expresorii gesturi corporale care însoțesc o trăire organică sau care au un halo afectiv apar în picturile pline de dinamism ale lui Peter Paul Rubens, supuse unor ritmuri amețitoare, prin direcții oblice, circulare, diagonale, ale căror personaje au atitudini eroice, violente, îngrozite sau înspăimântătoare. La fel și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reprezentat un veritabil laborator de cercetare a gestualității, în care putem vorbi despre o comunicare internă între actori, despre o comunicare externă între actori și spectatori și de o comunicare între actori și personajele pe care le joacă. Actorul exprimă trăirile personajului cu ajutorul comportamentului mimico-gestual și rămâne în memoria spectatorilor prin elocința gestului și prin expresia fizionomiei. Marii actori intuiesc încă de la prima lectură a textului multe din caracteristicile personajului pe care-l interpretează și se apropie de el fie ,,auzindu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]