13,247 matches
-
slujitor al ținutului, poate unul dintre cei mai vechi, pentru că la 1741, într-o carte de scutire dată locuitorilor unei mănăstiri din Iași de către domnitorul Grigore Ghica al Moldovei, rezultă că era dată să-i apere, despre toți zapcii care umblă cu angării în ținutul Cărligăturii.. Ei, totuși, erau de mare trebuință , de vreme ce într-o poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
diaconul de la mănăstirea Mesteacăn arată căte dări plăteau preoții către domnie și către vlădici". Dăjdiile erau de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, după cum dările se plăteau cu una din aceste monede, dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și vânătorii făceau slujbe asemănătoare călărașilor și în schimbul micșorării dajdiilor, nu a folosirii pământului. „1660 Maiu 7. Ștefan (Lupul) Vv. scrie la zlotașii și la leoașii și la gălbănașii și la tălerașii, și la ortașii și la dajniciii călărășești, care umblă pentru slujbele Domnului la ținutul Fălciului ca să lase în pace de dajde și de zloți și de lei și de taleri și de orți și de dajdie călărășească și de alte dări și angării de toate câte vor fi pe la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înfruptau și oamenii domniei, și stăpânul moșiei - una din 50 de oi revenindu-i în întregime. Bezmenarii strângeau bezmenul sau darea pe casele care erau construite pe loc domnesc. În 1662, Evstratie Dabija dă ordin căminarilor și „bezmenilor care vor umbla la târg, la Huși" să lase în pace „de camănă și de bezmen o cârciumă mare sau două mici, și un meseriaș (măcelar) și un cojocar, ce sunt în treaba Episcopiei". Bezmenul era darea „ce se arunca asupra sătenilor, foști
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la 1839 stătea la baza încheierii înscrisurilor dintre proprietari și târgoveții așezărilor din Moldova. Deșugubinarii sau șugubinarii executau și adunau gloabele sau amenzile pentru deșugubine sau crime și erau deosebiți de funcționarii care se numeau globnici: „scriem slugilor noastre care umblați pentru deșugubină prin ținutul Fălciului... că învăluiți satele Sfintei episcopii de deșugubinărie și le faceți destul valu"... scria Radu Voievod într-o carte a sa, din anul 1618, dată Episcopului Mirofan în sprijinul apărării satelor Episcopiei de deșugubinărie. Cartea de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va pomeni; așa să știți, altminterea să nu faceți, însuși Domnul a poruncit"... Deșugubinarii atârnau de Dvornicii mari, din care cel din Țara de Jos avea reședința la Bârlad, iar cel din Țara de Sus în Dorohoi, scrie Melchisedec. Deșugubinarii umblau prin țară și căutau pricini: bătăi, furtișaguri, omoruri, curvari și curve etc. și-i amendau, sau cum se zicea, atunci, „îi cioboteau", după plac. În asemenea cazuri rezultau pârele și clevetirile, răstruirile dușmănoase între locuitori. Deșugubina se plătea pentru păcate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deci nici de acolo nu puteau scăpa, și chiar până la Domnie". Pentru a pune capăt necontenitelor reclamații contra deșugubinarilor, Miron Barnovschi împreună cu Adunarea țării, în anul 1628, a făcut un așezământ, în care a stabilit, între altele, ca deșugubinarii să umble prin țară și să-și îndeplinească atribuțiile numai odată în an, în luna lui septembrie. Altfel vor fi sloboziți a exercita meseria lor de jefuire numai când vor fi însărcinați după o anumită reclamație a cuiva la Domnie sau la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
marilor vornici. Iată ce scrie Domnul Miron Barnovschi în porunca dată (B.P.Hașdeu „Arhiva istorică", p.175): „alta s-au jăluit pre pârcălabii de ținuturi că le intră în sate și le pradă vecinii și-i ciobotesc fără de ispravă, alta umblă deșugubinarii în toată vremea de fac năpăsti de femei și la fete de oameni buni și a sărace pe minciuni de fac pradă și-i bagă în fiare și-i ciubotesc... „... așijderea deșugubinarii ca să aibă a umbla pentru deșugubine, numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fără de ispravă, alta umblă deșugubinarii în toată vremea de fac năpăsti de femei și la fete de oameni buni și a sărace pe minciuni de fac pradă și-i bagă în fiare și-i ciubotesc... „... așijderea deșugubinarii ca să aibă a umbla pentru deșugubine, numai într-o lună pe an, în luna lui septembrie iar mai mult să nu umble..." Multe cărți domnești opresc deșugubinarii de a intra în satele Episcopiei și lasă episcopilor sarcina cercetării și globirea, la trebuință, a abaterilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
buni și a sărace pe minciuni de fac pradă și-i bagă în fiare și-i ciubotesc... „... așijderea deșugubinarii ca să aibă a umbla pentru deșugubine, numai într-o lună pe an, în luna lui septembrie iar mai mult să nu umble..." Multe cărți domnești opresc deșugubinarii de a intra în satele Episcopiei și lasă episcopilor sarcina cercetării și globirea, la trebuință, a abaterilor locuitorilor, afară de cazurile de tâlhărie și de ucideri, care erau de competența vornicului celui mare și a Domniei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ar fi cea a domnitorului Grigore Ghica la 1747, cartea lui Matei Ghica la 1755 poruncesc „boierilor, slujitorilor, pârcălabilor de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Descrierea Moldovei, f. 178). Când era vreo reclamație asupra turcilor, Turcagiaga trimitea amploaiații săi pe la ținuturi să facă cercetare, împreună cu ispravnicii. Dăbilarii erau funcționarii care se ocupau de strângerea dabilelor sau a birurilor domnești: „Și voi toți dăbilari, care veți umbla cu toate slujbele Domniei mele printr-acel târg" zice Georgie Ghica în cartea de scutire a doi preoți și un diacon de la episcopie, cărora le ordonă a-i lăsa în pace. La 1621, Alexandru Iliașu, în cartea sa, îi numește
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
giudecata căpitanului să vie aicea și să afle dreptatea lor de la Divanul Domniei meale; așijderele și pentru venitul căpitanului să aibă a-și căuta și a lua după obiceiu vechiu"... Boieri zlotași: „poruncă dăm și domniilor voastre boieri zlotași care veți umbla ori cu ce fel de slujbe, văzând cartea Domniei mele toți să vă feriți și să dați bună pace acestor poslușnici", zice cartea lui Grigore Ghica pentru scutirea de angarale a poslușnicilor din Crețești (1737). Boierii zlotași ocupau locul dăbilarilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
capul nevinovatului. Cât erau ei de la Bacău, dar tot tremurau la vederea omului domnesc. ...Lipscanul venise de la Iași cu cal de olac purtând asupră-i carte domnească scriind astfel cătră șoltuz că „de vreme ce poruncit-am Domnia mea la slujitorii care umblă cu dăjdiile preuțești de la ținutul Bacăului să nu supere pre un preut, un diacon de la mănăstirea Măstacăn, ce-i făcută de dumnealui Gligori Hăbășăscul stolnicul cel mare de dajdie împărătească, de dajdie vlădicească, de colaci, de zloți, de galbeni, de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de la executat se numea ciobote, iar când gloaba era mare se chema ciobote grele. Despre copiii de casă face mențiune cartea domnului Constantin Racoviță din anul 1756 pentru scutirea episcopiei Hușilor de olac (cu cai de olac erau puși să umble și copiii de casă). „Copiii de casă erau cu rost civil, scrie Gh. Ghibănescu în Evenimentul din 2 iulie 1904. Azi înaintarea în slujbe se face prin concurs -fără spete. Mai din vechime era alt sistem. Slujba se dădea numai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
carte prin care se scutește de dări o crâșmă a Episcopiei și este adresată „căminarilor, ceparilor, bezmănarilor, bourarilor și brăniștenilor". Se înțelege că ceparii și bourarii erau niște dăbilari care „strângeau dabilele impuse pe vânzarea băuturilor". Melchisedec socotea că „bourarii umblau, poate toamna, și scriau toate vasele cu băutură ce erau în târg și puneau bourul pe ele, adică pecetea domnească, marca tării". Ceparii, înainte de a se da cep la vas, se duceau și-l coteau, primeau darea care era pusă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de aramă care au bătut-o voievozii noștri în trecut, avut-au curs la noi în țară tot felul de bani străini: unghii ungurești, zlotul tătărăsc, groșul leșesc, goltânul venetic, talerul nemțesc, cum și banii turcești de mai apoi; mai umblau apoi patronicul, costanda, asprul, tultul, tuzlucul, izenilicul icosarul etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede: sorcovățul, beșlicul, direcția, dodecar, filer
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi, și la dregătorii de prin târguri și la globnici și la deșugubinari și la alți slujitori, la toți, și la slugi boierești, când veți umbla cu slujbele Domniei mele prin țara Domniei mele... să aveți a lăsa foarte în pace călugării și călugărițele și preoții mireni și casele lor, și feciorii lor care sunt neînsurați și năimiții lor ca să nu-i globiți nici să-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
săi a lăsa în pace poslușnicii și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării" și „alte mâncături ale târgului". Dintr-o poruncă a Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de Bârlad, urmare a jeluirii părintelui episcop de la Huși, cum că „umblă feciorii voștri prin satele Episcopiei", învăluind „oamenii fără ispravă", li se punea în vedere să dea „învătătură oamenilor voștri să nu umble făcând valu fără ispravă în sate", și, de vor afla „niscare deșugubini adevărate", care să nu „hie menciuni
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de Bârlad, urmare a jeluirii părintelui episcop de la Huși, cum că „umblă feciorii voștri prin satele Episcopiei", învăluind „oamenii fără ispravă", li se punea în vedere să dea „învătătură oamenilor voștri să nu umble făcând valu fără ispravă în sate", și, de vor afla „niscare deșugubini adevărate", care să nu „hie menciuni", tot să nu învăluiți nimic, numai să le scrie într-un catastif și să le aducă la noi; „voi trimite eu oamenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
înțelege că eu sunt din Basarabia și în acea zi am fost la polcovnicul de miliție anume Teodorică Balș, a cărui moșii din Basarabia le am în posesie, au cerut să-i arăt pașaportul. Eu, fiind îngrozit de spaimă, am umblat cu dânsul în mână de câteva ori și nicidecum nu-l puteam cunoaște ca să-l aleg dintre alte hârtii; am avut noroc că podoroșca era pusă de cu sară la alt loc, căci puteam să i-o arăt în loc de pașaport
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mă pun sub ordinele generalului rus, Arnoldi. Nu mai vorbesc de plânsetele bietei fete la plecarea mea. Ba nu știu cine-i băgase în cap să se îmbrace soldățește și să meargă în căruța de bagaje, și astfel, nebăgată de seamă, să umble cu mine în toată lumea. Drept să-ți spun, nici mie, vorba românului, nu-mi erau boii acasă, dar trebuia să plec; și așa mi-am luat rămas bun și am fost bun plecat". Așa musafiric, mai zic și eu, nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Neculai Costin, Let II, 46). Din hrisovul lui Constantin Racoviță se înțelege că darea bănească - la început 90 bani, apoi a ajuns la 2 lei și 30 bani de vită - devenise nimic față de împilarea care venea de la „mulțimea cinovnicilor care umblau prin țară să o strângă, ei rămânând cu lunile la sate, împovărându-i pe locuitori cu încartiruirea, cu întreținerea lor, care costau încă pe atâta, pe cât dabila pe vite". Urmare a strigătelor și blestemelor țării împotriva văcăritului s-a ajuns
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu oprească ce este poclonul sfinției sale. Iar care preot va sta împotrivă, și nu-și va da polconul, precum este adetiul, bine să știe că va avea certare de la Domnia mea... Așijderea și voi pârcălabi și alți slujitori ce veți umbla acolo la acel ținut, să nu vă amestecați la gloabele și la judecățile ce sunt vlădicești, că apoi nu veți păți bine. Și nime să nu stea împotriva cărții Domniei mele". Urma data: 20 Ghenarie 1681 și... pecetea domnească. „Așa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
datam Gheanghiei logofătului patru sate să fie cu mine", dădea exemple de înscrisuri Ghibănescu care probau pocloanele în vechime, și în administrație și în justiție, nu numai la Episcopie. Că distribuirea dreptății se făcea cu pocloane, iar adesea „dreptatea cam umbla cu capul spart" era obicei la toate nivelele justiției, după tărăgăneli, redeschideri de procese și mari cheltuieli, deși, atunci, „poclonul sau darul atingea punga logofătului, fără să-l angajeze în totul cu judecata minței". Probele cerute de lege era singura
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]