137,169 matches
-
Raport asupra stării sistemului național de învățământ preuniversitar din România, 2015 Notă: *) Începând cu anul școlar 2009/2010, ruta de formare prin Școala de Arte și Meserii a intrat în lichidare; Rezultate La sfârșitul anului școlar 2013-2014 situația școlară a elevilor din învățământul liceal și profesional se prezintă astfel: *Font 9* ┌───────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬────────────────┐ │ │ Elevi în │Ponderea │Ponderea │Ponderea elevilor Sursa datelor: INS - Statistica pentru educație Se constată că dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Notă: *) Începând cu anul școlar 2009/2010, ruta de formare prin Școala de Arte și Meserii a intrat în lichidare; Rezultate La sfârșitul anului școlar 2013-2014 situația școlară a elevilor din învățământul liceal și profesional se prezintă astfel: *Font 9* ┌───────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬────────────────┐ │ │ Elevi în │Ponderea │Ponderea │Ponderea elevilor Sursa datelor: INS - Statistica pentru educație Se constată că dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73% și cele mai mari valori ale repetenției
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
2009/2010, ruta de formare prin Școala de Arte și Meserii a intrat în lichidare; Rezultate La sfârșitul anului școlar 2013-2014 situația școlară a elevilor din învățământul liceal și profesional se prezintă astfel: *Font 9* ┌───────────────────┬─────────────┬─────────┬─────────┬─────────────────┬────────────────┐ │ │ Elevi în │Ponderea │Ponderea │Ponderea elevilor Sursa datelor: INS - Statistica pentru educație Se constată că dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73% și cele mai mari valori ale repetenției, 6,25% din elevi aflați
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Ponderea elevilor Sursa datelor: INS - Statistica pentru educație Se constată că dintre cele trei filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73% și cele mai mari valori ale repetenției, 6,25% din elevi aflați în evidență la sfârșitul anului școlar și ale exmatriculărilor, 1,74% din elevi aflați în evidență la sfârșitul anului școlar. La învățământul profesional, promovabilitatea este superioară celei înregistrate la liceul tehnologic dar la o valoare destul de modestă în comparație cu valorile
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
filiere ale liceului, la filiera tehnologică se înregistrează cea mai slabă promovabilitate, de numai 91,73% și cele mai mari valori ale repetenției, 6,25% din elevi aflați în evidență la sfârșitul anului școlar și ale exmatriculărilor, 1,74% din elevi aflați în evidență la sfârșitul anului școlar. La învățământul profesional, promovabilitatea este superioară celei înregistrate la liceul tehnologic dar la o valoare destul de modestă în comparație cu valorile de la celelalte filiere ale liceului, adică 92,21%. Reînființarea învățământului profesional a determinat o
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
o scădere a abandonului la acest nivel de studiu. Rata abandonului școlar a fost de 4,3% în anul 2013-2014, cu pondere mai mare în cazul populației feminine. În anul școlar 2013-2014 au abandonat liceul un număr de 21.527 elevi. Datele evidențiază faptul că băieții abandonează liceul în proporție mai mare, comparativ cu fetele: 3,2% în cazul băieților și 2,4% în cazul fetelor. Pe filiere de formare în cadrul învățământului liceal, situația abandonului la nivelul anului școlar 2013-2014, calculat
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
că băieții abandonează liceul în proporție mai mare, comparativ cu fetele: 3,2% în cazul băieților și 2,4% în cazul fetelor. Pe filiere de formare în cadrul învățământului liceal, situația abandonului la nivelul anului școlar 2013-2014, calculat ca pondere a elevilor care au abandonat din numărul elevilor la începutul anului școlar, este următoarea: a) rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei vocaționale - 0,1%; ... b) rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice - 4
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
mai mare, comparativ cu fetele: 3,2% în cazul băieților și 2,4% în cazul fetelor. Pe filiere de formare în cadrul învățământului liceal, situația abandonului la nivelul anului școlar 2013-2014, calculat ca pondere a elevilor care au abandonat din numărul elevilor la începutul anului școlar, este următoarea: a) rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei vocaționale - 0,1%; ... b) rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice - 4,2%, adică 15.817 elevi; în cadrul
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
numărul elevilor la începutul anului școlar, este următoarea: a) rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei vocaționale - 0,1%; ... b) rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice - 4,2%, adică 15.817 elevi; în cadrul acestei filiere, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic - 5,1%, resurse naturale și protecția mediului - 4,1%; ... c) la nivelul filierei teoretice rata abandonului a fost de 1,6%, adică 5.662 elevi; în cadrul
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
817 elevi; în cadrul acestei filiere, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic - 5,1%, resurse naturale și protecția mediului - 4,1%; ... c) la nivelul filierei teoretice rata abandonului a fost de 1,6%, adică 5.662 elevi; în cadrul acestei filiere, profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,2%. ... Abandonul școlar în învățământul liceal, filiera tehnologică, 2013/2014 *Font 9* ┌────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬─────���───┬───────────┐ │ │Nr. elevi la│Nr. elevi la│Nr. elevi Analiza ratei abandonului
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
abandonului a fost de 1,6%, adică 5.662 elevi; în cadrul acestei filiere, profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,2%. ... Abandonul școlar în învățământul liceal, filiera tehnologică, 2013/2014 *Font 9* ┌────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬─────���───┬───────────┐ │ │Nr. elevi la│Nr. elevi la│Nr. elevi Analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a acestei rute de formare. O dată cu implementarea diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 7
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
de 1,6%, adică 5.662 elevi; în cadrul acestei filiere, profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,2%. ... Abandonul școlar în învățământul liceal, filiera tehnologică, 2013/2014 *Font 9* ┌────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬─────���───┬───────────┐ │ │Nr. elevi la│Nr. elevi la│Nr. elevi Analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a acestei rute de formare. O dată cu implementarea diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 7,9% în 2012-2013
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
adică 5.662 elevi; în cadrul acestei filiere, profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,2%. ... Abandonul școlar în învățământul liceal, filiera tehnologică, 2013/2014 *Font 9* ┌────────────────────────────────────────┬────────────┬────────────┬─────���───┬───────────┐ │ │Nr. elevi la│Nr. elevi la│Nr. elevi Analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a acestei rute de formare. O dată cu implementarea diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 7,9% în 2012-2013 și la 4
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
valoarea abandonului scade puternic, ajungând la 7,9% în 2012-2013 și la 4,3% în 2013-2014. Se constată o pondere mai mare a abandonului în cazul populației feminine, în comparație cu populația masculină. Sursa datelor: INS - Statistica pentru educație Evoluția numărului de elevi cuprinși la începutul anului școlar în învățământul liceal și învățământul profesional în perioada 2009-2015 * Analiza valorilor indicatorului pe genuri relevă o creștere a decalajului - în favoarea netă a populației feminine - de-a lungul perioadei analizate, ajungându-se de la o diferență de
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
lungul perioadei analizate, ajungându-se de la o diferență de 6-7 puncte procentuale în prima parte a intervalului la una de 10-11 puncte procentuale la finalul său, adică 22% fete față de 10,7% băieți în 2014-2015. Creșterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învățământul postliceal și de maiștri se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat și, concomitent, a scăzut
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
învățământul superior, de la 45% în 2009/2010 la 31% în 2014/2015. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal, în procente ┌─────────────────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┐ │ │2009/│2010/│2011/│2012/│2013/│2014/│ │ │2010 │2011 │2012 │2013 │2014 │2015 Ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă 21 ani și peste înregistrându-se cea mai amplă creștere. Se poate estima că intrarea în cadrul învățământului postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opțiunea pentru școlile postliceale și de maiștri la
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Funcționarea, de aproximativ 12 ani, a unui │învățare la locul de muncă, în parteneriat cu │ │sistem de formare profesională a adulților care │companiile, dar mai ales în baza abilităților și │ │pune accentul pe învățarea la locul de muncă │a motivației elevilor de a urma un anumit traseu 4.4. Crearea unui cadru legislativ funcțional │profesional │ │privind ucenicia la locul de muncă care prevede și │4.2. Lipsa unui mecanism de asigurare a calității│ │implementarea principiilor de asigurare a calității│învățării la
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
anumit traseu 4.4. Crearea unui cadru legislativ funcțional │profesional │ │privind ucenicia la locul de muncă care prevede și │4.2. Lipsa unui mecanism de asigurare a calității│ │implementarea principiilor de asigurare a calității│învățării la locul de muncă a elevilor în cadrul │ │agreate la nivel european prin Recomandarea │companiilor │ │Parlamentului European și a Consiliului din │4.3. Lipsa unui sistem de acreditare a │ │18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru │întreprinderilor pentru furnizarea componentei │ │european de referință pentru asigurarea calității │programului
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
3. Lipsa unui sistem de acreditare a │ │18 iunie 2009 privind stabilirea unui cadru │întreprinderilor pentru furnizarea componentei │ │european de referință pentru asigurarea calității │programului de formare care vizează învățarea la │ │în educație și formare profesională. │locul de muncă a elevilor 5. Mecanisme de finanțare publică și privată a │5. Mecanisme de finanțare publică și privată a │ │formării profesionale continue │formării profesionale continue 5.1. Existența cadrului de reglementare și a │5.1. Lipsa unui mecanism de finanțare a │ │resurselor disponibile
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cu durata de 3 ani,│informare, consiliere și orientare profesională │ │a unei ore de orientare și consiliere │la nivel național/regional/local, care să vizeze 9.2. Existența și implicarea în orientarea și │atât formarea profesională inițială, cât și │ │consilierea elevilor a Centrul Județean de Resurse │formarea profesională continuă │ │și de Asistență Educațională/Centrul Municipiului 9.2. 9.6. 9.7. 9.10. 10. Mecanisme de recunoaștere și validare a │10. 10.1. Existența cadrului general de reglementare 10.1. Lipsa
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
din mediul │ │și din medii defavorizate, precum și populația roma│rural și din medii defavorizate, precum și 11.1. Implementarea unor măsuri pentru creșterea │populația roma │ │accesului la programele de formare profesională a │11.1. Lipsa unor campusuri școlare și a unor │ │elevilor din mediul rural și de etnie romă, cum ar │centre de formare profesională pentru o largă │ │fi: CALITATEA FORMĂRII PROFESIONALE 12. Cadru național de asigurare a calității EFP la Lipsa unui sistem național de colectare și │ │continuare EQAVET │analiză a
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
învățării la locul de │19. 23. Propunere de metodologie și│1 propunere 5. Îmbunătățirea mecanismelor de │26. 6. Creșterea implicării partenerilor │29. Obiectivul strategic 2: Creșterea participării și facilitarea accesului la programele de formare profesională │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Țintă strategică 2020: │ │Creșterea ponderii elevilor cuprinși în învățământul liceal tehnologic și în învățământul profesional la 60% în 2020 față de 49,8% în │ │2014 Creșterea ratei de participare a adulților la programe de învățare pe tot parcursul vieții de la 1,5% în 2014 la 10% în
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
Sistem național de │1 sistem național │Date oficiale 13. Îmbunătățirea competențelor │56. Număr de profesori, 15.Promovarea excelenței în educație și │61. Dezvoltarea inovării și cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Țintă strategică 2020: │ │Creșterea numărului total de elevi implicați în programe de inovare și dezvoltarea a spiritului antreprenorial de la 40 000 în 2014 la │ │50 000 în 2020 Creșterea numărului total de elevi implicați în programe de mobilitate internațională de la 2 800 în 2014 la 4 600 în
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
cooperării naționale și internaționale în domeniul formării profesionale │ ├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤ │Țintă strategică 2020: │ │Creșterea numărului total de elevi implicați în programe de inovare și dezvoltarea a spiritului antreprenorial de la 40 000 în 2014 la │ │50 000 în 2020 Creșterea numărului total de elevi implicați în programe de mobilitate internațională de la 2 800 în 2014 la 4 600 în 2020 16. Dezvoltarea componentelor privind │63. Anexa 8 Prezentarea principalelor instrumente europene pentru formarea profesională EQF - Cadrul European al Calificărilor: este un cadru comun de
STRATEGIA din 27 aprilie 2016 educaţiei şi formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280071_a_281400]
-
este mai mare sau egal cu numărul copiilor care au împlinit vârsta pentru a începe învățământul primar, asigurând astfel fiecărui copil un loc. ... (3) Inspectoratele școlare vor soluționa orice situație legată de înscrierea în învățământul primar în interesul educațional al elevului și în limitele legii. ... Articolul 3 (1) Înscrierea copiilor în învățământul primar pentru anul școlar 2017-2018 se face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii. ... (2) În sensul prezentei metodologii, prin părinți se înțelege inclusiv tutori legal instituiți sau reprezentanți legali. Părinții divorțați
METODOLOGIE din 14 februarie 2017 de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280154_a_281483]