24,313 matches
-
a stresului formulată de Lazarus (1966) și Folkman (1984), pe care o depășește însă. Prima idee nouă pe care o postulează modelul lui Hobfoll este următoarea: stresul nu este generat de evaluările individuale, ci de procesele colective. Aflați în fața unor amenințări, factori stresori, membrii unor colectivități produc aceleași reacții modelate sociocultural. Așadar procesele de evaluare nu sunt individualizate ca la Lazarus, ci sunt comune pentru membrii aceleiași culturi, aceleiași organizații sau aceluiași grup de muncă. Ceea ce contează de data aceasta este
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau absurde; acordarea de activități inferioare competențelor; atribuirea în permanență a unor sarcini noi; impunerea executării unor sarcini umilitoare; încredințarea unor sarcini superioare calificării cu scopul discreditării victimei. 5. compromiterea sănătății victimei încredințarea unor sarcini periculoase și nocive pentru sănătate; amenințarea cu violențe fizice; agresarea fizică a victimei, fără gravitate, cu titlu de avertisment; agresarea fizică gravă, fără rețineri; se provoacă intenționat victimei cheltuieli cu intenția de a-i produce prejudicii; provocarea de neplăceri la domiciliu sau la locul de muncă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
formal de muncă. Angajatul și angajatorul nutresc așteptări personale, a căror dezamăgire se soldează cu amărăciune. Așa cum arată un autor, # pentru o persoană căreia activitatea profesională trebuie să-i ofere în special securitate și protecție, atacurile de mobbing reprezintă o amenințare mai severă decât la alți lucrători ale căror scopuri sunt în special concurența și rivalitatea (Sellier, 1996, p. 20, apud Fischer, Reidesser, 2001, p. 323). # Trei factori principali pot fi degajați: organizarea muncii; conceperea sarcinilor; coordonarea și controlul/direcționarea angajaților
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea acestui stil este de a fi permanent în gardă, gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea unor forțe exterioare care caută să producă probleme. Leadership-ul suspicios este caracterizat prin neîncredere în alții, hipersensibilitate, alertă, secretivitate, invidie și ostilitate. Este oricând pregătit să răspundă amenințărilor, se ofensează ușor, având tendința de a interpreta și distorsiona acte minore
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
gata de atac și gravitează în jurul neîncrederii și temerii că întotdeauna există amenințarea unor forțe exterioare care caută să producă probleme. Leadership-ul suspicios este caracterizat prin neîncredere în alții, hipersensibilitate, alertă, secretivitate, invidie și ostilitate. Este oricând pregătit să răspundă amenințărilor, se ofensează ușor, având tendința de a interpreta și distorsiona acte minore, de a căuta înțelesuri și motive ascunse. Executivii suspicioși se așteaptă și caută să descopere nereguli, sunt raționali, nonemoționali, cu atenția concentrată pe o nișă îngustă. Astfel de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
extraorganizațional, pe găsirea de probleme, decât pe rezolvarea acestora. Așadar organizația paranoidă (centrată pe alții) are următoarele particularități: neîncrederea managerială se convertește în accent mare pus pe sistemele de informare și control organizațional; se explorează permanent ambianța pentru a descoperi amenințările și provocările ce pot veni de la concurenți, clienți etc.; membrii/grupurile decizionale își orientează neîncrederea spre exterior pentru a da un răspuns adecvat eventualelor amenințări; informațiile multe, paralele consumă timp și energie; concentrarea puterii în mâinile managerilor care proiectează/utilizează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pus pe sistemele de informare și control organizațional; se explorează permanent ambianța pentru a descoperi amenințările și provocările ce pot veni de la concurenți, clienți etc.; membrii/grupurile decizionale își orientează neîncrederea spre exterior pentru a da un răspuns adecvat eventualelor amenințări; informațiile multe, paralele consumă timp și energie; concentrarea puterii în mâinile managerilor care proiectează/utilizează sistemele informal și de control; multe ședințe de recoltare a informației, însă decizia se ia la vârf; organizația paranoidă este reactivă, imitativă (dacă alte organizații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sociale TOLERANȚA LA AMBIGUITATE Scăzută Înaltă 2 A A A 1 3 COEZIUNEA GREȘELI DE ORGANIZARE insularizarea grupului; - lipsa tradițiilor de imparțialitate ale conducerii; - lipsa normelor care impun proceduri metodice; - omogenizarea bazelor sociale și ideologice ale mememmemembrilor. CONTEXT SITUAȚIONAL PROVOCATIV - amenințări externe privind pierderi posibile; - slabă speranță într-o soluție mai bună decât a liderului; - neîncrederea în sine a membrilor; - percepția dificultății sarcinii; - convingerea că nu există o alternativă la fel de morală. ANTECEDENT - iluzia vulnerabilității; - raționalizarea avertismentelor; - convingerea în moralitatea grupului; - stereotipii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
importante Bariere in comunicare A. Bariere la nivelul procesului de comunicare: a. tendința de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile interlocutorului (privirea critică, etichetarea, diagnosticarea etc.); b. oferirea rapidă de soluții (imperativele, amenințarea, moralizarea, chestionarea excesivă, oferirea de soluții etc.); c. lipsa de interes pentru nevoile și preocupările celuilalt (diversiunile, argumentul logic propriu, asigurarea că totul va fi bine). B. Bariere cognitive: a. Stereotipurile - convingerile referitoare la caracteristicile, atributele și comportamentele specifice membrilor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de acord cu părerile interlocutorului; • oferirea de soluții, fie direct, prin sfaturi, fie indirect, folosirea întrebărilor într-un mod agresiv, autoritar sau cu o notă evaluativă; • recurgerea la ordine are ca efecte reacții defensive, rezistență, reacții pasive sau agresive; • folosirea amenințărilor; • moralizarea „ar trebui” sau „ar fi cea mai mare greșeală din partea ta să ...” 18 20 II. ANATOMIA SOCIALĂ A COMUNICĂRII 1. Reguli de interrelaționare Interrelațiile sociale sunt prezente în micro sau macrosisteme sociale, în grupurile de muncă, în comportamente pe
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
tratați ca pe o non-persoană și îl invitați să nu comunice. A privi pe cineva fix, cu o față impasibilă, fără expresie, poate fi o combinație fatală. Privirile fixe, împreună cu o față inexpresivă, de jucător de poker sunt semnale de amenințare și pot provoca un conflict, mai ales dacă vă holbați la un străin sau la un rival. Mișcările ochilor dumneavoastră pot transmite mesaje despre sinceritatea sau ipocrizia dumneavoastră. Un stereotip obișnuit este că oamenii cu ochi „jucăuși” sunt prefăcuți și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
atingerea are atât o parte pozitivă, cât și una negativă. Ea poate fi irezistibilă sau dezgustătoare, poate mângâia sau amenința, poate excita sau hărțui. Limbajul atingerilor este o acțiune multifuncțională. El joacă un rol esențial atunci când comunicați tandrețe, dorință, dragoste, amenințare sau sprijin, sau când vreți să accentuați un mesaj. Simțul pipăitului se dezvoltă mai devreme decât toate celelalte simțuri. Deși amintirile dumneavoastră din acea perioadă sunt vagi, prima oară ați simțit limbajul trupului în uter. Copii se dezvoltă și cresc
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
muncă de etnograf având ca obiect cultura maori, scriitorul experimentase deja acest demers. Presimțind dezvrăjirea lumii, Segalen face din interculturalitate o căutare nostalgică: „Diferitul scade”, scrie el. Simte, sub efectul progresului ă noțiune care, pentru el, este eminamente negativă ă, amenințarea: lenta, dar ineluctabila degradare a culturilor (maori sau chineză, În cazul de față) pe care le consideră minunate. De altfel, acesta este pentru Segalen un motiv În plus să meargă Înspre ele. În această privință, Segalen va fi urmat de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inumane sau degradante În sensul art. 3 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Acest statut se deosebește de statutul din Convenția de la Geneva prin faptul că se referă la persoane care sunt victime ale unor amenințări sau persecuții a căror sursă nu este statul. Pe de altă parte, se caracterizează și prin puterea discreționară a administrației naționale de a-l acorda sau nu. Mai trebuie subliniat și faptul că legea precizează că decizia trebuie luată ținând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de identitate. Prestigiul, statutul limbilor și culturilor aferente joacă aici un rol primordial. Pentru mulți copii proveniți din medii de imigranți și nu Întotdeauna bine primiți de noul lor mediu, cea de-a doua limbă constituie astfel mai curând o amenințare (Beheydt, 1986). Acolo unde una dintre cele două culturi este denigrată, bilingvismul impus riscă să devină un factor de represiune. Krashen emite ipoteza filtrului afectiv: copilul care trebuie să Învețe o a doua limbă Într-un context nefavorabil va suferi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totuși că persoanele intervievate au exprimat și un sentiment care nu apare În textul lui Renan: nesiguranța În fața viitorului, legată de prezența unui număr de străini, considerat adesea prea important, precum și de construcția europeană, trăită În același timp ca o amenințare și ca un ultim bastion pentru păstrarea, totuși, a unor frontiere. Pe ansamblu, o cetățenie concretă, dar În egală măsură neliniștită. Iar una dintre cauzele acestei neliniști este tocmai existența unui alt model, individualist și universalist. În cadrul acestuia, cetățeanul este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de guvernul lui Nehru și al deciziilor jurisdicționale. Au fost avansate două argumente: aceste dispozitive descurajau meritul individual și contribuiau la fragmentarea corpului social prin prelungirea sistemului castelor. În plus, categoriile cele mai favorizate vedeau În avantajele acordate OBC o amenințare pentru supremația proprie, ceea ce le dădea un motiv suplimentar să pună capăt discriminărilor În favoarea membrilor shudras. Chestiunea nu a fost Însă considerată Încheiată. În anii ’70, diverse inițiative regionale au dus la reintroducerea cotelor. Reflecția a fost relansată În 1980
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al lui Passolini Salo sau cele o sută douăzeci de zile ale Sodomei, mai puternic marcat politic, descriu discriminarea ca fiind oarbă, crudă, radicală și absurdă. ν În rândul comportamentelor discriminatorii, trebuie să includem În mod specific toate formele de amenințare sau de Încălcare a drepturilor omului. Lectura manualelor de psihologie socială anglo-americane, canadiene sau europene lasă să se Întrevadă un foarte vast câmp de observații. Raporturile sociale legate de sex, vârstă, religie, de relațiile dintre etnii, naționalități sau culturi, de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Într-adevăr, fenomenul este unul mondial și extrem de reactiv. El privește Întreaga lume, chiar dacă numai puține țări posedă o structură asociativă, o cultură democratică, observatori și comisii care, Împreună cu dispozitive tehnico-juridice sofisticate, să permită detectarea, tratarea și prevenirea actelor și amenințărilor xenofobe sau de persecuție, care apar și În Franța, de exemplu, deși se vor produce ameliorări inevitabile. Sigur, trebuie să remarcăm o creștere a reflexelor identitare În Europa Occidentală, În legătură cu relațiile cu minoritățile și cu imigranții, În special cu cei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
menționează, de exemplu, efectul direct al atentatelor din 11 septembrie 2001 de la New York sau al intensificării conflictului israelo-palestinian asupra recrudescenței comportamentelor rasiste În 2001: 68% dintre actele de violență (altele decât cele antisemite, adică 26 din 38) și 63% dintre amenințări (103 din 163 Înregistrate) s-au produs Între lunile septembrie și decembrie ale acestui an de referință. Situația este aceeași În cazul antisemitismului: 59% dintre violențe (17 din 29) și 46% dintre amenințări (79 din 171) s-au Înregistrat tot
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adică 26 din 38) și 63% dintre amenințări (103 din 163 Înregistrate) s-au produs Între lunile septembrie și decembrie ale acestui an de referință. Situația este aceeași În cazul antisemitismului: 59% dintre violențe (17 din 29) și 46% dintre amenințări (79 din 171) s-au Înregistrat tot În ultimele patru luni ale anului menționat. Primele două grupuri victime ale discriminării În Franța sunt evreii și imigranții din Maghreb (CNCDH, op. cit.). Una dintre ultimele observații importante ce trebuie făcute cuprivire la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lume, revendicările etnice și naționaliste și multiplele forme de violență din societățile noastre (de la problemele din suburbii până la terorismul internațional) ne-au atras atenția asupra necesității stringente a unei reflecții profunde. Indiferent dacă o considerăm un factor de progres sau amenințarea majoră a secolului XXI, diversitatea este pe cale să fie acceptată ca realitate de neocolit. Ea rămâne totuși miza unor conflicte majore, În funcție de modul de a o gestiona luat În calcul. Pe de altă parte, reorganizarea științelor umane În funcție de multiplicitatea obiectelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Percepții opuse Rațiuni sociologice (necesitățile impuse de socializare, nevoia de coeziune, aparenta stabilitate a instituțiilor, a uzanțelor și a limbii), eventual dublate de motivații ideologice (preferința pentru tradiții, teama de schimbare, conservatorismul), au acreditat ideea că diversitatea și schimbarea constituie amenințări, cel puțin la nivel potențial, pentru comunitățile umane. Regimurile politice au vegheat Întotdeauna ca diversitatea să fie cât mai redusă (cazul Europei clasice) sau ca influența sa să fie cât mai limitată (ca În Antichitate sau În Evul Mediu european
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o poziție geopolitică mai mult sau mai puțin strategică, bogății naturale, umane, tehnice, culturale, economice, o forță militară etc. Colectivitățile Își angajează membrii În diferite interacțiuni, prin diplomație și prin război. De când este lumea lume, acestea s-au apărat de amenințarea altora, au atacat atunci când s-au simțit amenințate și s-au pretins amenințate atunci când au vrut să-și justifice cuceririle. Inventarea primei arme de către prima hoardă de primate a obligat toate celelalte hoarde să inventeze alte arme, și tot așa
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al Parisului, Jean-Nicolas Pache, este primul care pune să se graveze deviza pe frontonul edificiilor publice ale capitalei, exemplul său fiind urmat de autoritățile departamentale, care Îi invită pe locuitori să-și picteze sloganul (În care ghicim o umbră de amenințare) „Unitate și indivizibilitate pentru Republică; Libertate, Egalitate, Fraternitate sau moarte” pe zidurile caselor. Trei decenii mai târziu, În timpul Monarhiei din Iulie, se Încearcă scoaterea devizei din tăcerea În care fusese aruncată sub Imperiu, Însă de data aceasta este rândul libertății
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]