15,743 matches
-
britanice pentru un acord cu sovieticii s-au produs atunci când reținerile americane erau evidente; britanicii credeau că trebuie făcut ceva până nu e prea târziu. Acordul Churchill-Stalin, octombrie 1944, a fost, scrie Burger, expresia realismului, dar și a slăbiciunii Marii Britanii. Americanii (Departamentul de Stat și Marina) și-au arătat în cursul anului 1944 dezinteresul față de România, pe care o considerau a ține de competența Rusiei. Reprezentanții oficiali (militari și diplomatici) ai SUA nu au ajuns la București imediat după lovitura de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ai SUA nu au ajuns la București imediat după lovitura de stat de la 23 august 1944, ci abia la 9 noiembrie, respectiv 25 noiembrie 1944. Au putut constata cu destulă ușurință că în România cei care făceau legea erau sovieticii. Americanii și britanici erau prezenți la București, dar ei aveau un rol mai degrabă decorativ. în special primii nu prevăzuseră un plan special pentru a îngrădi influența Kremlinului în Bulgaria și România. Nord-americanii nu avuseseră decât scopuri generale (universaliste - o conducere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în cele două țări dunărene. Istoricul german este de părere că SUA și Roosevelt „au acționat nesăbuit și contrar informațiilor precise” în 1945 și în acest fel au subestimat politica sovietică în Europa de Est. La Conferința de la Ialta, în februarie 1945, americanii au urmărit obținerea acordului URSS de a intra în războiul contra Japoniei, precum și asigurarea formării Națiunilor Unite. însă cea mai mare parte a întrevederilor avea să fie ocupată de problema poloneză, pentru România și Bulgaria rămânând foarte puțin timp. La
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
precum și asigurarea formării Națiunilor Unite. însă cea mai mare parte a întrevederilor avea să fie ocupată de problema poloneză, pentru România și Bulgaria rămânând foarte puțin timp. La Ialta, cu îndreptățire crede autorul, anglo-americanii nu i-au trădat pe estici. Americanilor li se poate reproșa cel mult că nu au acordat problemelor din Europa de Est o importanță mai mare. Afirmația curentă că la Ialta s-au cedat teritorii este amendată cu tărie de autor. în fapt, chiar delegația americană a încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în fața lui Stalin. De asemenea, față de România (și Bulgaria) el a manifestat un interes mai mare, dar în vara anului 1945 prioritățile sale erau conferințele de la Potsdam și Londra. în vara anului 1945 au fost discuții cu diferite prilejuri între americani și sovietici, fiind atinse și problemele României; sovieticii apărau guvernul Groza, în vreme ce americanii refuzau să-l recunoască. în ciuda faptului că erau țări mici, în care interesele americane erau marginale, România și Bulgaria au fost subiect de discuții contradictorii. După întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
interes mai mare, dar în vara anului 1945 prioritățile sale erau conferințele de la Potsdam și Londra. în vara anului 1945 au fost discuții cu diferite prilejuri între americani și sovietici, fiind atinse și problemele României; sovieticii apărau guvernul Groza, în vreme ce americanii refuzau să-l recunoască. în ciuda faptului că erau țări mici, în care interesele americane erau marginale, România și Bulgaria au fost subiect de discuții contradictorii. După întoarcerea de la Conferința de la Londra - cu participarea miniștrilor de Externe ai SUA, URSS, Marii Britanii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
estul Europei. Raportul a jucat un rol foarte important în pregătirea delegației americane, care în frunte cu Byrnes a participat la Conferința de la Moscova, la mijlocul lui decembrie 1945 (se înțelege, chestiunile din Balcani erau un punct printre altele). Sovieticii și americanii și-au menținut pozițiile. Pentru a depăși diferendele, cele două părți au ajuns la o soluție reciproc acceptată: includerea în guvernul Groza a doi reprezentanți ai partidelor de opoziție. Era un iluzoriu câștig occidental. O comisie formată din Averell Harriman
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cărora li s-a adăugat Vâșinski, a fost trimisă la București pentru a aplica înțelegerile din capitala sovietică. Cel care a impus jocul a fost Vâșinski. Poziția occidentalilor era slabă în România, iar sovieticii nu încetau a reliefa acest lucru. Americanii au recunoscut guvernul Groza în februarie 1946, ceea ce a însemnat pentru ei pierderea celui mai important mijloc de influențare diplomatică a situației din România. Burger sintetizează liniile politicii americane față de Europa de Est, în special față de România și Bulgaria, la sfârșitul războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
orientări politice); Ana Pauker (l-a apreciat pe Ethridge ca „persoană periculoasă”, reprezentând „o dublă amenințare”; comparativ cu alte convorbiri cu membri ai guvernului, cea cu Pauker a fost foarte lungă, dovadă și a interesului special pe care îl manifestau americanii față de un personaj atât de misterios și perceput ca adevăratul nr. 1 în comunismul românesc al momentului); Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Liberal (o convorbire foarte lungă; i-a făcut lui Ethridge o schiță a istoriei recente a României, insistând
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
țară, „Memorandumul” continua practic activitatea similară a autorului în timpul războiului, când destinatarul fusese mareșalul Ion Antonescu. Ce s-a întâmplat după ce Mark Ethridge s-a întors în Statele Unite și și-a redactat raportul către Departamentul de Stat? După cum am observat, americanii au plecat documentați la Conferința de la Moscova, în decembrie 1945. Raportul Ethridge și memorandumurile politice ale Departamentului de Stat au constituit fundamentul informațional al americanilor la Conferință. România (ca și Bulgaria) a fost prezentă în discuțiile dintre „greii” lumii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întors în Statele Unite și și-a redactat raportul către Departamentul de Stat? După cum am observat, americanii au plecat documentați la Conferința de la Moscova, în decembrie 1945. Raportul Ethridge și memorandumurile politice ale Departamentului de Stat au constituit fundamentul informațional al americanilor la Conferință. România (ca și Bulgaria) a fost prezentă în discuțiile dintre „greii” lumii, dar undeva la coada listei. Pentru dezamorsarea crizei, s-a convenit intrarea în guvernul Groza a doi miniștri din partea opoziției (un liberal și un țărănist), dar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ellul, The Political Illusion, Alfred A. Knopf, New York, 1967. Aceasta este tema principală a eseurilor lui Milton Friedman, Bright Promises, Dismal Performance: An Economist’s Protest, Thomas Horton and Daughters, Sun Lake, 1983. Vezi cartea lui Charles Murray, Losing Ground: American Social Policy, 1950-1980, Basic Books, New York, 1984, pentru o ilustrare a modului `n care iluzia politică a funcționat `n legătură cu „războiul american `mpotriva sărăciei”. Benda, Trădarea cărturarilor, ed. cit. Herbert Read, „Julien Benda and the New Humanism”, `n Julien
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Culture, Basic Books, New York, 1994; Migrations and Cultures, Basic Books, New York, 1996, și Conquests and Cultures, An International History, Basic Books, New York, 1998. Despre caracterul național, vezi Robert N. Bellah et al., Habits of the Heart: Individualism and Commitment in American Life, Harper and Row, New York, 1986, lucrare ce ne sugerează următoarele `ntrebări: care s`nt „obișnuințele de suflet” ale românilor? Care este „caracterul național” al românilor? De asemenea, relevant pentru discuția prezentă: Sorin Antohi, Civitas Imaginalis. Istorie și utopie `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Michelson, „Romanian Perspectives on Romanian National Development”, Balkanistica, vol. 7 (1981-1982), pp. 92-120. 82 Vezi ediția română: Cum funcționează democrația: Tradițiile civice ale Italiei moderne, Editura Polirom, Iași, 2001. 83 Robert D. Putnam, Bowling Alone: The Collapse and Revival of American Community, Simon and Schuster, New York, 2000, p. 505. Pentru o critică a argumentației din Bowling Alone, vezi John Clark, „Shifting Engagements: Lessons from the «Bowling Alone» Debate”, Hudson Briefing Paper, nr. 196, octombrie 1996. Pentru o critică românească, vezi Mungiu-Pippidi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Leadership and its Problems, 1956-1957-1958, `n vol. Romania Observed. Studies in Contemporary Romanian History, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 249. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 135/1956, f. 12. Ibidem, ff. 19-20. `n evaluările inițiale ale diplomaților americani de la Moscova și București concesiile făcute de sovietici României erau considerate „mult mai puțin avantajoase” dec`t cele acordate Poloniei, iar oficialii români de rangul doi păreau să manifeste o anumită dezamăgire cu privire la rezultatele vizitei (Sergiu Verona, op.cit., p. 111
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
afaceri a.i. al RPR, M.T. Vlad, f. 3. `n 15 octombrie 1957, Iugoslavia a anunțat oficial decizia de recunoaștere a R.D. Germană. Imediat, Germania de Vest a rupt relațiile diplomatice cu Iugoslavia, gest susținut de Franța, Marea Britanie și Statele Unite. Totodată, americanii vor lua hotăr`rea de a revizui programele de ajutor economic și militar către Iugoslavia (Foreign Relations of the United States, 1955-1957, vol. XXVI, ed. cit., p. 786-787). `n aceeași perioadă, iugoslavii au votat alături de blocul sovietic `mpotriva Rezoluției ONU
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
of Assimilation Among the Romanians in the United States, Columbia University Press, New York, 1929; N. Iorga, America și românii din America. Note de drum și conferințe, Tipografia „Datina Românească”, Vălenii-de-Munte, 1930; Idem, Scrisori către românii din America. 1921-1924; Andrei Popovici, Americanii de origine română, Institutul Social Român, București, 1937; Vladimir Wertsman (ed.), The Romanians in America, 1748-1974; Idem, The Romanians in America and Canada. A Guide to Information Sources, Book Tower, Gale Research Company, Detroit, Michigan, 1980; Josef J. Barton, Peasants
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Despre Samuel Damian, vezi Gheorghe I. Florescu, „Primul român care a «descoperit» America?”, in Romanian Studies at the Turn of the Century, edited by Kurt W. Treptow, The Center for Romanian Studies, Iași, Oxford, Portland, 2000, pp. 165-188. Andrei Popovici, Americanii de origine română, ed.cit., p. 3. N. Iorga, Pe drumuri `ndepărtate, ed.cit., p. 47. Ibidem, p. 190. Ibidem, p. 138. N. Iorga, Scrisori către românii din America, ed.cit., p. 91. Dr. N. Lupu, Prin lume: Jurnal american
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Reasons for Reducing U.S. Immigration Back to Traditional Levels, W.W. Norton & Co., New York, 1996. Vernon Briggs, Jr., Mass Immigration and the National Interest, ed. a II-a, M.E. Sharpe, Armonk, New York, 1996. Stanford J. Ungar, Fresh Blood: The New American Immigrants, Simon & Schuster, New York, 1996. Peter D. Salins, Assimilation American Style: An Impassioned Defense of Immigration and Assimilation as the Foundation of American Greatness and the American Dream, Basic Books, New York, 1997. John Isbister, The Immigration Debate: Remaking America, Kumarian
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Interest, ed. a II-a, M.E. Sharpe, Armonk, New York, 1996. Stanford J. Ungar, Fresh Blood: The New American Immigrants, Simon & Schuster, New York, 1996. Peter D. Salins, Assimilation American Style: An Impassioned Defense of Immigration and Assimilation as the Foundation of American Greatness and the American Dream, Basic Books, New York, 1997. John Isbister, The Immigration Debate: Remaking America, Kumarian Press, Inc., Hartford, Connecticut, 1996. David M. Reimers, „The Immigration Debate”, Journal of American Ethnic History, primăvara 1998, vol. 17, nr. 3, Transaction
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-a, M.E. Sharpe, Armonk, New York, 1996. Stanford J. Ungar, Fresh Blood: The New American Immigrants, Simon & Schuster, New York, 1996. Peter D. Salins, Assimilation American Style: An Impassioned Defense of Immigration and Assimilation as the Foundation of American Greatness and the American Dream, Basic Books, New York, 1997. John Isbister, The Immigration Debate: Remaking America, Kumarian Press, Inc., Hartford, Connecticut, 1996. David M. Reimers, „The Immigration Debate”, Journal of American Ethnic History, primăvara 1998, vol. 17, nr. 3, Transaction Periodicals Consortium, Rutgers University
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Defense of Immigration and Assimilation as the Foundation of American Greatness and the American Dream, Basic Books, New York, 1997. John Isbister, The Immigration Debate: Remaking America, Kumarian Press, Inc., Hartford, Connecticut, 1996. David M. Reimers, „The Immigration Debate”, Journal of American Ethnic History, primăvara 1998, vol. 17, nr. 3, Transaction Periodicals Consortium, Rutgers University, New Brunswick, New Jersey, p. 87. René Gonnard, op.cit., p. 18. Ibidem, pp. 21-22. Cf. „Emigrațiunile și `ngrijorarea fraților noștri de acasă”, America, Cleveland, Ohio, 7 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
op.cit., p. 26. Gelu Neamțu, op.cit., p. 29. Gerald J. Bobango, „Romanians Settle in America”, in Radu R. Florescu (ed.), 100 Years of American-Romanian Relations, ed.cit., p. 47. Vezi si Idem, „Romanians”, in Stephan Thernstrom (ed.), Harvard Encyclopedia of American Ethnic Groups, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Massaschusetts and London, England, 1981, p. 880. Cf. P., „Emigrarea `n Statele Unite (1905-1906)”, Convorbiri literare, Iași, nr. 5, mai 1907, pp. 536-537; M., „Emigrarea spre America”, Convorbiri literare, nr. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai 1922, p. 2. A. Popovici, ibidem, 12 iulie 1923, p. 1. Calendarul national al ziarului „America”, Cleveland, Ohio, 1926, pp. 135-155. America, 27 martie 1926, p. 2. Cf. Radu Toma, Românii din America, ed. cit., pp. 114-120. Andrei Popovici, Americanii de origine româna, ed. cit., p. 31. „O zi istorică: Comitetul de redacție al ziarului «Românul» primit de președintele W.H. Taft”, Românul, Cleveland, Ohio, 4 februarie 1912, p. 1. „Să sprijinim pe președintele Wilson”, America, 19 iulie 1917, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dar în altă cheie stilistică, Umberto Eco recunoaște că, de vreme ce nu putem distruge trecutul - ceea ce ne-ar reduce la tăcere - el trebuie revăzut: cu ironie, bună dispoziție, nostalgie parodică și autoparodică, dar nu cu inocență. 137 La rândul lor, gânditorii americani, Richard Rorty, Seyla Benhabib, Hal Foster, Fredric Jameson și Andreas Huyssen, se află de partea filosofiei analitice și pragmatismului și, pe lângă etalarea eterogenității, acordă postmodernului și un pregnant rol critic, pe care îl înțeleg în dimensiunea lui pozitivă. între toți
Semn și interpretare by Aurel Codoban[Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]