13,013 matches
-
din apele stătătoare mici, cu multă vegetație și mâlite. Țigănușul trăiește în bălțile, mocirlele și apele de scurgere (șanțuri, canale mici) ale Dunării. Caracteristica acestor ape este faptul că au fund mâlos, cu vegetație foarte abundentă (macrofite, mușchi de apă, arbori căzuți etc.), sunt tulburi și oxigen puțin. Aici, țigănușul trăiește alături de țipar, zvârlugi și guvizi mici. Adesea este găsit în canalele mici de irigație, ape stagnante, râurile mici de șes cu un curs lent, de obicei, cu vegetație densă, în
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
iar intrarea impunătoare, marcată de o poartă arcuită, era păzită de gărzile pașei. Interiorul are o structură dreptunghiulară, pe două etaje, cu arcade din loc în loc și coridoare lungi. În mijlocul structurii, după modelul oriental, găsim o fântână dreptunghiulară încadrată de arbori. În timpul luptei de la Anjar (1622), Yusuf Pasha, pașă de Tripoli, a fost luat prizonier, iar forțele otomane din zonă au fost relocate în Siria. Astfel Fahr ed-Din II al-Ma’ni a ocupat barăcile otomane, însă doar pentru o perioadă
Săpunul tradițional libanez () [Corola-website/Science/330049_a_331378]
-
în cadrul Ocolului Silvic Nisporeni, Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni”. Rezervația este amplasată între comunele Grozești (la nord), Zberoaia (la est) și Bălăurești (la sud), în raionul Nisporeni. În cadrul rezervației au fost determinate 222 de specii de plante vasculare: 23 specii de arbori, 8 specii de arbuști, 5 specii de liane și 186 specii de plante ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai răspândiți fiind: plop ("Populus alba", "Populus nigra"), salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"), jugastru ("Acer campestre"), ulm
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
sud), în raionul Nisporeni. În cadrul rezervației au fost determinate 222 de specii de plante vasculare: 23 specii de arbori, 8 specii de arbuști, 5 specii de liane și 186 specii de plante ierboase. Arboretul este alcătuit din 23 specii de arbori, cei mai răspândiți fiind: plop ("Populus alba", "Populus nigra"), salcie ("Salix alba", "Salix fragilis"), jugastru ("Acer campestre"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), salcâm ("Robinia pseudoacacia"), glădiță ("Gleditsia triacanthos"), carpen ("Carpinus betulus") etc. În arboret au fost evidențiate 5 specii de liane: "Clematis
Rezervația naturală Zberoia - Lunca () [Corola-website/Science/330093_a_331422]
-
produselor agricole. Veniturile provenite din taxele încasate aici erau vărsate Societății și Muzeului. Ulterior, pe acest teren se organizează, din inițiativa lui Grigore Cobălcescu și Anastasie Fătu, o mică grădină botanică în care Dimitrie Brândză, conservatorul Muzeului, plantează mai mulți arbori dintre care se mai păstrează astăzi doi stejari seculari declarați Monumente ale Naturii în 1973. În prezent, clădirea adăpostește la parter sediul Societății de Medici și Naturaliști, biblioteca medicală și redacția "Revistei Medico-Chirurgicale" iar la etaj Muzeul de Istorie Naturală
Casa Roset din Iași () [Corola-website/Science/330164_a_331493]
-
de "Quercus pubescens" și desemnată în scopul conservării habitatelor de tip - "Vegetație forestiera panonica cu Quercus pubescens" și "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum". În arealul ariei protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
trei habitate naturale de interes comunitar ("Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba") și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică. Flora acestuia este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de: săgeata apei ("Sagittaria safittifolia"), piperul bălților ("Persicaria hydropiper, sin. Polygonum hydropiper"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Zăvoaie de Populus alba și Salix alba" și "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention". Flora sitului este constituită din arbori și ierburi cu specii de stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), velniș ("Ulmus laevis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau dediței ("Pulsatilla pratensis ssp. hungarica"). Printre
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
revoluția a izbucnit în Germania, cu greu a angajat o sută de muncitori. Doar câțiva ani mai târziu, el avea mai mult de o mie de muncitori sub contract. Krupp a început să producă arcuri, osii, roți de cale ferată, arbori cotiți, țevi de pușcă și începând cu 1850 tunuri. Compania a profitat de extindere piețelor de oțel în sectoarele de fabricație și de cale ferată. Pe măsură ce Krupp a început să producă roți de cale ferată fără sudură, afacerea sa a
Alfred Krupp () [Corola-website/Science/330290_a_331619]
-
a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
o mare diversitate faunistica și conserva habitate naturale de interes comunitar de tip: "- Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Turbării active, Tufărișuri alpine și boreale" și "Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane". Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: molid ("Picea abies"), brad ("Abies"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). La
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
bazinului mediteranean: de la Maroc și Portugalia până la Levant, Israel, Palestina, Siria, Turcia, și la fel în Insulele Canare. Pistacia vine din grecul "pistakê", derivat din persanul "pista" și terebintul din latinul "terebinthus", derivcat din grecul "τερέβινθος" care este designat arborelui. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt compuse, de 10-20 cm lungime, cu penaj de din 5 până la 11 foliole ovale, cu margini întregi, aflate în
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
fel în Insulele Canare. Pistacia vine din grecul "pistakê", derivat din persanul "pista" și terebintul din latinul "terebinthus", derivcat din grecul "τερέβινθος" care este designat arborelui. Sunt arbori dioici adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt compuse, de 10-20 cm lungime, cu penaj de din 5 până la 11 foliole ovale, cu margini întregi, aflate în opoziție, foliolele fiind de 2-6 cm lungime și 1-3 cm lățime, și de culoare
Pistacia terebinthus () [Corola-website/Science/330334_a_331663]
-
comunitar de tip: "Comuntății depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase" și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a IUCN) din specia "Triturus cristatus" (triton cu creastă). Flora este una caracteristică zonelor umede, alcătuită din vegetație lemnoasă cu specii de arbori și arbusti); printre care: anin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), salcie aurită ("Salix aurita") și merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), crușin ("Frangula alnus"). Vegetația ierboasă are în componență specii de: pufuliță ("Epilobium hursutum"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), răchitan ("Lythrum salicaria"), piciorul
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
Emys orbicularis"); pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), zvârlugă ("Cobitis taenia") sau petroc ("Gobio kessleri"); precum și două și specii de plante: "Agrimonia pilosa" (turiță) "Eleocharis carniolica" (pipiriguț). Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
Lista străzilor din sectorul 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 Aleile sunt străzi înguste și scurte, plantate pe margini cu flori sau arbori. Bulevardele sunt străzi urbane largi și drepte, de mare circulație, în general mărginite de plantații de arbori. Căile sunt artere de pătrundere într-un oraș, iar rolul lor este de a face legătura cu o șosea importantă. În trecut calea
Lista străzilor din sectorul 3 () [Corola-website/Science/330381_a_331710]
-
Lista străzilor din sectorul 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 Aleile sunt străzi înguste și scurte, plantate pe margini cu flori sau arbori. Bulevardele sunt străzi urbane largi și drepte, de mare circulație, în general mărginite de plantații de arbori. Căile sunt artere de pătrundere într-un oraș, iar rolul lor este de a face legătura cu o șosea importantă. În trecut calea era o stradă care servea drept arteră principală de circulație într-un oraș. Drumurile sunt căi de
Lista străzilor din sectorul 3 () [Corola-website/Science/330381_a_331710]
-
la o durere deosebit de intensă și internare a persoanei implicate în spital. Planta a fost întâlnită mai ales în pădurile ecuatoriale din Queensland, Australia, dar mai apare și pe Insulele Moluce și în Indonezia. crește sub formă de arbuști sau arbori atingând înălțimi între 4 și 10 m. Planta este acoperită cu perișorii caracteristici urzicilor. Perișorii plantei la atingere chiar prin îmbrăcăminte injectează prin pielea persoanei o substanță nocivă, care produce un efect intens de durere arzătoare și de mâncărime (prurit
Urzica australiană () [Corola-website/Science/329149_a_330478]
-
conifere și își face cuibul în scorburi de copaci. În România este prezentă tot timpul anului și este răspândită peste tot in ținuturile împădurite de la șes la munte, până în zona coniferelor; frecvență în parcurile orașelor și terenuri de cultură cu arbori izolați. Sunt descrise 14-26 subspecii, în România sunt prezente 3 subspecii: "Dendrocopos major major", "Dendrocopos major pinetorum" și "Dendrocopos major candidus". Ciocănitorile sunt aproximativ de mărimea unui graur. Lungimea de la cioc la coadă a acestor păsări este de 22 - 23
Ciocănitoarea pestriță mare () [Corola-website/Science/329244_a_330573]
-
la codobaturi sunt multe diferențe. Hrana este formată mai ales din insecte și alte nevertebrate mici în sezonul cald, dar iarna și din semințe. Cuibul și-l fac pe pământ, în crăpături de stânci, în desișuri sau în scorburi de arbori, uneori în diferite construcții. Femelele depun 2-7 ouă, frecvent albe, maro sau cenușii, pe care le clocesc 2-3 săptămâni. Puii sunt nidicoli (ies din ou golași și orbi) și părăsesc cuibul după 12-18 zile. le sunt răspândite pe întregul glob
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
partea inferioară albă, răspândita în pădurile de foioase și rășinoase aflate lângă marginea apelor din zonele temperate ale Europei și Asiei. Are ciocul, gâtul și picioarele lungi; nu are glas, clămpănește prin deschiderea și închiderea ritmică a ciocului; cuibărește în arbori, mai rar pe stânci abrupte și se hrănește cu vertebrate (mai ales cu pești, dar și cu broaște, tritoni) și nevertebrate (insecte mari). Cuibărește rar în România și pleacă în sezonul rece. Are o lungimea de 95-100 cm (între curcă
Barza neagră () [Corola-website/Science/329341_a_330670]
-
mehedințean. Rezervatia naturală se suprapune sitului Natură 2000 - "Platoul Mehedinți". Rezervatia naturală a fost înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în Podișul Mehedințiului. Floră este constituită din arbori și arbuști, în cea mai mare parte cu specii de fag ("Fagus sylvatica") și gorun ("Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"), păducel ("Craraegus monogyna
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
ieși în afara zidurilor, fără a risca cu viața proprie. Având în vedere importanța grădinilor și livezilor în cadrul orașului, care produce o parte importantă a necesarului de hrană pentru apărătorii cetății. La 6 ianuarie englezii au construit "din fascine, nisip si arbori" întăriri pe insula Charlemagne și Fortul Saint-Prives pe malul de sud al Loirei, oferind astfel comunicarea între forturile Tourelle și Saint Laurent. În primele săptămâni ale lunii ianuarie, britanicii au construit, de asemenea, întăriri la nord de zidurile orașului. Orașul
Asediul Orléans-ului () [Corola-website/Science/328826_a_330155]
-
al XX-lea și situată pe Bulevardul 1 Mai din municipiul Suceava, în cartierul Areni. Clădirea face parte dintr-un complex care include încă o construcție (de dimensiuni mai reduse), o fântână arteziană și o parcare. Curtea este populată cu arbori și arbuști din clasa coniferelor. Complexul Direcției Silvice Suceava se învecinează cu campusul Universității „Ștefan cel Mare” către nord și cu Parcul Universității spre est. Complexul este mărginit de Strada Teilor în partea vestică, iar vizavi de acesta se găsesc
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
mai mică, cu o suprafață de 24,14 ha (nu departe de satul Stanisławice), a fost creată cu scopul de a proteja o floare rară de ferigă, denumită "Osmunda regalis" (). Rezervația Dębina (12,66 ha) a fost creată pentru conservarea arborilor vechi de stejar. Rezervația Koło, cu o suprafață mai mică, de 3,49 ha, este formată din tei vechi și carpeni. Rezervația Wiślisko Kobyle (6,67 ha) este dedicată plantelor acvatice. În inima Pădurii Niepołomice este cea mai protejată zonă
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]