12,919 matches
-
ediția 2014-2015, Liga Națională de handbal feminin va reveni la formatul cu 14 echipe. Conform regulamentului publicat de FRH, echipele clasate pe ultimele două locuri în Liga Națională, sezonul 2013-2014, nu retrogradează direct, ci trebuie să dispute un turneu de baraj împreună cu echipele care au terminat sezonul pe locul 2 în cele două serii ale Diviziei A. Astfel, primele două clasate în turneul de baraj vor rămâne sau, după caz, vor promova în Liga Națională. Conform clasamentului final al Diviziei A
Liga Națională de handbal feminin 2013-2014, promovare și retrogradare () [Corola-website/Science/331931_a_333260]
-
locuri în Liga Națională, sezonul 2013-2014, nu retrogradează direct, ci trebuie să dispute un turneu de baraj împreună cu echipele care au terminat sezonul pe locul 2 în cele două serii ale Diviziei A. Astfel, primele două clasate în turneul de baraj vor rămâne sau, după caz, vor promova în Liga Națională. Conform clasamentului final al Diviziei A, la turneul de baraj au luat parte HM Buzău, care a terminat pe locul 2 în seria A, respectiv HC Alba Sebeș, care a
Liga Națională de handbal feminin 2013-2014, promovare și retrogradare () [Corola-website/Science/331931_a_333260]
-
au terminat sezonul pe locul 2 în cele două serii ale Diviziei A. Astfel, primele două clasate în turneul de baraj vor rămâne sau, după caz, vor promova în Liga Națională. Conform clasamentului final al Diviziei A, la turneul de baraj au luat parte HM Buzău, care a terminat pe locul 2 în seria A, respectiv HC Alba Sebeș, care a terminat pe locul 2 în seria B. Pe 6 mai, Federația Română de Handbal a anunțat că meciurile se vor
Liga Națională de handbal feminin 2013-2014, promovare și retrogradare () [Corola-website/Science/331931_a_333260]
-
pe locul 1 în cele două serii ale Diviziei A au promovat direct în Liga Națională. Aceste echipe sunt CSM Unirea Slobozia, câștigătoare a seriei A, respectiv SC Mureșul Târgu Mureș, câștigătoare a seriei B, Echipele înscrise în turneul pentru baraj au participat la ședința tehnică a FRH din data de 2 iunie 2014, unde a avut loc tragerea la sorți pentru distribuția echipelor. Pentru stabilirea ordinii meciurilor s-a aplicat Tabela Berger. Conform regulamentului, primele două echipe clasate urmau să
Liga Națională de handbal feminin 2013-2014, promovare și retrogradare () [Corola-website/Science/331931_a_333260]
-
respectarea dreptului la navigație a vaselor israeliene prin Canalul de Suez. Criza politico-militară a izbucnit ca urmare directă a hotărârii lui Gamal Abdul Naser din 26 iulie 1956 de a naționaliza Canalul Suez, respectiv respingerea ofertei americano-britanice de a construi barajul de la Assuan. La 29 octombrie 1955, au fost parașutate unități de elită engleze și franceze lângă orașele Port Said, Port Suez și Ismaelia, pe malul african al canalului iar Zahal-ul (armata israeliană) a spulberat în 5 zile rezistența armatei egiptene
Conflictul israeliano-palestinian () [Corola-website/Science/332000_a_333329]
-
salmonide ("Salmonidae"). Este originar din lacul Peipus și a fost aclimatizat în mai multe țări din Europa și fosta Uniune Sovietică. În România a fost introdus experimental în 1957 în heleșteiele de la Nucet, Tarcău, în Lacul Roșu, în lacul de baraj de la Bicaz și câteva iazuri din nordul Moldovei. Trăiește în apele stătătoare reci. Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum 3,5 kg. Poate trăi 15 ani. Corpul este relativ
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
mici și cu icrele altor specii de pești. Depune icre bentonice, lipicioase pe fund de piatră, în octombrie-noiembrie. O femelă depune 16.000-82.000 icre. Are valoare economică. Carnea este gustoasă. Specia se pretează a fi cultivată în lacuri de baraj, iazuri și heleșteie, în zona montană și colinară.
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
nu există cauze particulare de amenințări la adresa supraviețuirii sale. Aceasta este una dintre speciile cele mai rezistente la degradarea mediului acvatic, dar unele populații locale pot intra în declin din cauza asanării luncilor inundabile, scăderii debitelor râurilor, canalizării albiilor râurilor, construirii barajelor și digurilor de netrecut pe râuri. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) cernușca este listată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - Least Concern).
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
salmastre. Tolerează concentrații saline peste 12‰. Există populații anadrome și populații izolate în apele interioare. Populațiile anadrome locuiesc în mod constant în mare sau în apele salmastre și se deplasează în apele dulci din râuri numai pentru reproducere. Înainte de construirea barajelor mari de pe marile râuri din bazinul Mării Negre, populațiile anadrome formau bancuri imense și se urcau în sus pe râuri sute de kilometri pentru a ajunge la locurile de reproducere. În prezent, ascensiunile peștilor pe râuri sunt mult mai scurte și
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
populații care au parcurs un drum lung pe râuri pot petrece toată iarna în apele dulci. Puietul coboară în mare, în prima vara de viață (august). Populațiile izolate din apele interioare sunt strict dulcicole și au apărut după construirea de baraje de netrecut pe râuri; ele se reproduc în afluenții râurilor în care trăiesc. În râuri preferă apa răcoroasă, curată, cu un curent repede și stă la adânc, unde apa curge mai viu; viața acestei specii este legată de fundurile pietroase
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
Ciclău, Șibot, Chirușca Seacă, Pârâul Laptelui, Albele; bazinul hidrografic al Teleajenului (Pârâul Berii) cu râurile: Telejenel, Boncuța, Pârâul Cetății, Zăvoarele, Pârâul Alb, Șipotele și bazinul hidrografic al râului Tărlung: Babarunca și Ramura Mică. Pe suprafața teritorială a sitului se află Barajul Măneciu, lac de acumulare executat pe râul Teleajen. Clima Masivului Ciucaș este una temperat-continentală, caracterizată prin temperaturi (cu valori mai ridicate față de celelalte masive înalte ale lanțului carpatic) medii anuale cuprinse între 2 și 4° C în culmi și vârfuri
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
el însuși devenind decan al programului în cadrul Universității ,Alicante”. În perioada bursei, ,Demirel a stabilit multe contacte și a beneficiat de susținerea ambelor părți, fiind cunoscut ca un prieten al SUA” În anul 1955, Demirel este numit directorul Biroului pentru Baraje al Turciei și ulterior director al Administrației Hidraulice Statale, devenind din ce în ce mai implicat în activitățile politice ale Partidului Democrat, structură politică ce se afla la guvernare în acel moment. Cariera politică a lui Süleyman Demirel începe în anul 1962, deși acesta
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
care se hrănește cu aceleași insecte acvatice pe care le consumă și aspretele, efectivul porcușorului de vad crescând semnificativ în perioada 1964-1965 comparativ cu anii precedenți. În anul 1967 s-a început construirea pe râul Argeș a celui mai mare baraj hidroelectric din România, Lacul Vidraru, cu consecințe dezastruoase asupra mediului natural din bazinul râului. Cursul Argeșului a fost schimbat de mai multe ori, vegetația acvatică îndepărtată, dar mai ales au fost înlăturate mari cantități de nisip și pietre în care
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
îndepărtată, dar mai ales au fost înlăturate mari cantități de nisip și pietre în care aspretele își avea habitatul obișnuit, ceea ce a dus la dispariția definitivă a acestui pește din râul Argeș. În 1967 a fost construit, de asemenea, un baraj pe râul Vâlsan, mult în amonte de zona populată de asprete, ducând la scăderea nivelul apei. Între peștii pescuiți ulterior nu a mai fost identificat niciun asprete. S-a concluzionat că aspretele ar fi dispărut complet atât din Argeș, cât
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
efemeroptere, predomină în hrana aspretelui larvele speciei "Rhithrogena semicolorata" (78%), urmată de larvele speciei "Baetis rhodani" (16%). Rezultă că aspretele se hrănește preponderent cu larvele de "Rhithrogena semicolorata" sau, cu alte cuvinte, are o selectivitate pentru aceste larve. Înainte construirii barajului în amonte de Brădetu în Vâlsan au fost identificate mai multe larve bentonice de insecte, între care efemeroptere - "Rhithrogena semicolorata", "Ecdyonurus venosus", "Ephemerella ignita", "Baetis carpathicus", "Baetis pumilus", "Epeorus" sp.; plecoptere - "Perla burmeisteriana", specii din genurile "Chloroperla", "Protonemura ", "Leuctra"; trihoptere
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
burmeisteriana", specii din genurile "Chloroperla", "Protonemura ", "Leuctra"; trihoptere - "Sericostoma personatum", "Sericostoma timidum", "Brachycentrus montanus", "Rhyacophila septentrionis" ("Rhyacophila fasciata"), "Rhyacophila nubila", "Micrasema minimum", "Stenophylax stellatus " , etc.; diptere - "Blepharocera fasciata", "Odagmia monticola (Simulium monticola)", "Prosimulium hirtipes", "Eukiefferiella longicalcar", "Limnophyes transcaucasicus ". După construirea barajului lacului de acumulare Vâlsan specia dominantă a devinit "Baetis rhodani", însă au dispărut "Ecdynorus venonus", aproape toate plecopterele și trichopterele. "Baetis rhodani" este un indicator biologic important pentru poluarea cu substanțe organice. "Rhithrogena semicolorata", specie care predomină în hrana aspretelui
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
1 km în râul Vâlsan. Principalele amenințări identificate asupra supraviețuirii speciei sunt reprezentate de: distrugerea habitatului prin defrișări forestiere extinse și construiri de drumuri de-a lungul râurilor; scăderea debitului râului Argeș și a râului Vâlsan, ca urmare a construirii barajului hidroelectric (Lacul Vidraru) în 1967 și a barajului lacului de acumulare Vâlsan din amonte de Brădetu; poluarea apei râului Vâlsan din mai multe surse: ape uzate menajere și deșeuri menajere din așezărilor gospodărești, deversarea apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet, practicile
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
asupra supraviețuirii speciei sunt reprezentate de: distrugerea habitatului prin defrișări forestiere extinse și construiri de drumuri de-a lungul râurilor; scăderea debitului râului Argeș și a râului Vâlsan, ca urmare a construirii barajului hidroelectric (Lacul Vidraru) în 1967 și a barajului lacului de acumulare Vâlsan din amonte de Brădetu; poluarea apei râului Vâlsan din mai multe surse: ape uzate menajere și deșeuri menajere din așezărilor gospodărești, deversarea apelor reziduale de la Sanatoriului Brădet, practicile tradiționale care poluează apele râului (spălatul lânii, scăldatul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
caracter de un râu de munte, rapid, cu albie îngustă, cu maluri înalte, cu aspect de chei. În zona satului , Cerna formează un lac de acumulare în lungime de 30 de km, deoarece înainte de ieșirea din defileu este ridicat un baraj înalt de 105 m. Deci, Cerna formează . Apele Cernei sunt folosite (în principal) pentru irigarea recoltelor și plantațiilor de viță de vie din și , dar și pentru obținerea de energie electrică. De la barajul din apropierea satului Bozarți, și până la gura de
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
înainte de ieșirea din defileu este ridicat un baraj înalt de 105 m. Deci, Cerna formează . Apele Cernei sunt folosite (în principal) pentru irigarea recoltelor și plantațiilor de viță de vie din și , dar și pentru obținerea de energie electrică. De la barajul din apropierea satului Bozarți, și până la gura de vărsare în râul Vardar, la situl arheologic antic de la , Cerna are caracteristicile unui râu de câmpie. Potrivit descrierilor detaliate ale revoluționarului macedonean în cartea Materiale de studiu al Macedoniei, Cerna începe de la Srt
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
nu scotea în evidență faptul că, în perioadele în care necesarul de apă al irigațiilor era maxim, debitul Siretului era insuficient pentru acoperirea acestuia. Problema a fost reluată în perioada interbelică de inginerul Dimitrie Leonida, care studia posibilitatea realizării unui baraj pe Râul Bistrița, la Bicaz. În analizele sale, Dimitrie Leonida a demonstrat că lacul de acumulare pe care îl proiecta putea avea un efect de regularizare a debitelor Siretului, astfel încât debitele acestuia în perioada de vară să poată fi suplimentate
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
teritoriu ceaparținea altei civilizații, trebuia să închei un acord cu civilizația respectivă șiastfel vă extindeați drumurile. Clădirile aveau un anume cost și puteau fi distruse.Puteai construe minuni ca Grădinile Suspendate, Statuia lui Zeus, Capela Sixtină,Atelierul lui Da Vinci, Barajul Hoover Dam, Orașul Interzis sau puteai să lansezi proiectul S.E.T.I. de căutare a extratereștrilor sau să inventezi internetul. A fost introdus sistemul de guvernământ, putând alege ideologii sau sisteme ca fascismul sau feudalismul. Arborele tehnologiilor pe care trebuia să le
Civilization III () [Corola-website/Science/337027_a_338356]
-
Hidrocentrala este a doua mare hidrocentrală de pe fluviul Dunărea. Pe brațul principal al Dunării sunt amplasate dinspre malul stâng spre cel drept două centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
spre cel drept două centrale, fiecare cu câte opt agregate, un baraj cu șapte câmpuri deversoare, o ecluză pentru navigație de 34 m lățime și o centrală suplimentară cu două agregate. Pe brațul secundar Gogoșu este amplasat, în mijlocul albiei, un baraj din șapte câmpuri deversoare și, alăturat, pe partea dreaptă a brațului, o centrală suplimentară cu două agregate. Cele două centrale de bază de la cu 2x8 agregate (centrala românească și centrala sârbă), de pe brațul principal al Dunării și cele două centrale
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]
-
și unii din cei mai mari stâlpi de electricitate din lume - locul I - aceștia fiind atestați de Cartea Recordurilor; ei sunt confecționați din metal, la Drobeta Turnu Severin. Deasemenea, la 15 de km de Porțile de Fier II se afla Barajul Porțile de Fier II care a fost dat în folosință în 1984 fiind de tip „Baraj de greutate și de pământ” , tip „etanșare nucleu intern de argilă”, fiind construit pe un teren de roci stâncoase și nestâncoase, având o înălțime
Porțile de Fier II () [Corola-website/Science/337024_a_338353]