12,957 matches
-
Musicescu este numit profesor de armonie la Conservatorul de muzică din Iași. Timp de mai bine de trei decenii, Gavriil Musicescu, cu competență și cu exigență, a îndrumat generațiile de discipoli, instaurând o tradiție de seriozitate și de autentică trăire emoțională artistică în lucrările elaborate. La catedră a fost un zelos propagator al cântecului popular, stăruind neîncetat a arăta studenților calea dezvoltării muzicii românești prin axarea ei pe creația populară. Ca director al Conservatorului din Iași (1901- 1903), Gavriil Musicescu a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
anterior de toți medicii consultați, inclusiv medicamentele eliberate fără prescripție medicală (picături oftalmice, ceaiuri, unguente). Se utilizează în mod curent cinci criterii ce exprimă impactul major al fragilității sintetizate și în figura 40.2:fragilitatea statusului cognitiv și a echilibrului emoțional;fragilitatea motrică - forța, duritatea, tonusul postural, echilibrul și mersul;dificultatea de a se confrunta cu diferite probleme ale vieții cotidiene și de relație;dereglările de incontinență (deseori revelatoare ale unei fragilități în creștere);denutriția, cauză sau consecință, ce agravează celelalte
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
climatului literar, matricelor formative ale anilor postbelici din Transilvania. Se practica atunci un neosămănătorism aproape agresiv, Lucian Blaga fiind (alături de câțiva, puțini) doar o excepție. Mai apoi, însă, cizelând cu migală versul, dar, mai ales, conferindu-i o dramatică încărcătură emoțională prin presentimentul iminentei morți, B. reușește să transmită, prin câteva dintre ultimele sale poezii, fiorul autenticei trăiri întru artă: „M-a fulgerat dureroasă dorința plecării. [...] Umbra tristeții mele s-acopere lumea. De ce mai plânge cineva când sufăr eu destul? Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
tulburări comportamentale constituie o formă de revoltă îndreptată împotriva mamei care nu si-a îndeplinit atribuțiile parentale în mod corespunzător. Maniera de percepție a problemei de către asistentul social. Asistentul social consideră că B.G.N. se confruntă cu probleme de natură afectiv emoțională. Rezervele sunt foarte mari în ceea ce privește luarea unor inițiative de îmbunătățire a relației cu mama, deoarece aceasta din urmă ar interpreta aceste demersuri ca un semn de naivitate, slăbiciune a fiicei sale. Asistentul social a constatat că eleva este neîncrezătoare în
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
spirit de inițiativă, o spirit competitiv. Asistentul social Colegi de clasă Consilierul școlar mama. profesori prieteni Persoana care o supraveghează Puncte slabe: * tulburări afectiv-emoționale, * impulsivitate, * aroganță, * atitudine de superioritate. Nevoile si așteptările clientului * de ce anume are nevoie clientul: * suport afectiv emoțional, * stimulare în direcția restabilirii echilibrului în ceea ce privește rezultatele școlare, * sprijin în direcția dobândirii deprinderilor administrativ-gospodărești si a celor de gestionare eficientă a veniturilor, * suport în înlăturarea tulburărilor comportamentale. Percepția clientului asupra problemei. B.G.N. este conștientă de deteriorarea situației școlare, dar precizează
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
situație financiară favorabilă ar contribui la diminuarea responsabilităților acesteia. Maniera de percepție a problemei de către de către asistentul social În urma discuțiilor cu profesorii si cu consiliera școlii, asistentul social a constatat că G.A. se confruntă cu probleme școlare, financiare, afectiv emoționale. Acesta este de părere că responsabilitățile clientei sunt mult prea mari în raport cu vârsta acesteia, fapt care a contribuit în mare măsură la deprecierea rezultatelor școlare ale elevei. Informații privind activitatea școlară a clientei: Relația clientei cu profesorii. Clienta est susținută
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
inițiativă, optimism, spirit de grup. Puncte slabe: * vârsta critică, * temperament coleric, * dorință prematură de independență, * instabilitate afectivă, * nesinceritate, * personalitate dominantă în relație cu persoanele mature dar si cu convârstnicii. Nevoile si așteptările clientului: * de ce anume are nevoie clientul * suport afectiv emoțional, * sprijin în îndeplinirea atribuțiilor gospodărești, * persoană supraveghetoare stabilă în timp, * sfatul unui medic ginecolog. Percepția clientei asupra problemei. C.L. consideră conflictul cu tatăl ca fiind foarte grav, iremediabil, soluția de rezolvare a problemei fiind una radicală: să întrerupă orice relație
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
sanguine; dacă linia inimii este palidă, arată răceală și rezervă erotică; dacă linia inimii este puternic conturată, arată o persoană foarte sentimentală și preocupată de sexualitatea sa; dacă linia inimii este subțire, arată o persoană cu relații dificile și instabile emoțional, are nevoie de stabilitate; dacă linia inimii este plasată sub inelar, arată ușurință în sentimente; dacă linia inimii este plasată sub degetul mijlociu, arată noroc puțin în dragoste; dacă linia inimii se termină la rădăcina de sub degetul mijlociu, arată o
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
valorizare nu înseamnă doar evaluarea a ceea ce a fost, ci și expresia sistemului de valori al istoricului 18. În cercetările de istorie a presei studiem faptele, dar și explicațiile cauzale ale acestora. Faptele sunt selectate în funcție de valorile noastre, de distanța emoțională pe care o avem față de evenimentul descris, de accesibilitatea documentară. Pentru noi, faptele sunt apariții și dispariții de periodice, jurnaliști, publiciști, norme, forme asociative etc19. Prin această cercetare urmărim crearea acelei baze de studiu necesară demersului nostru; ea trebuia să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
iubirea sinceră pentru popor, apărarea intereselor sale, lucrarea cinstită spre a-l ridica la nivelul unui factor social și cultural conștient și neatârnat”. Definiția este completată cu observația că poporanismul „e mai mult un sentiment general, o atmosferă [...] intelectuală și emoțională decât o doctrină și un ideal bine hotărât”. În altă parte formulează și postulatul caracterului național al oricărei literaturi poporaniste. Clarificări sunt aduse apoi în alte articole - „Omul perfect”, Motivele artei, „Poporul” în artă și literatură, „Arta pentru popor”. Ultimul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
clinice: dispneea de efort, primul semn de insuficiență cardiacă, apare inițial la eforturi mari, apoi la eforturi mai mici, cedând sau ameliorându-se la întreruperea efortului. Dispneea de efort este influențată de constituția pacientului, vârstă, sex, grad de antrenament, stare emoțională. Dintre simptomele de acompaniament menționăm tusea uscată sau umedă, cianoza, etc. dispneea de repaus cu ortopnee este o formă mai gravă de insuficiență cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul adoptă o poziție șezândă cu capul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se regăsesc nuanțat în filosofia artei și în arta propriu-zisă: dragostea de om, pasiunea creării, gândirea dinamică, reflexiunea, conexiunile: sensibilitate afectivitate, inteligență conștiință, contemplare - experiment, revelație - experiență. Medicina și arta sunt 11 viață, ipostaza umană edificată estetic și etic. Vibrarea emoțională a reușitei medicale e similară celei artistice și filosofice din crearea ideilor. Medicina ca filosofie - știință - artă, extinde și adâncește sfera umanului, ilustrând partea sa de mister. Coexistența lor este osmotică, înțelepciunea încoronându-le pe toate. Când poetul latin Juvenal
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
devenită obiect al transmiterii și asimilării în școală). Logica acestei activități își are sursa în premise psihologice și pedagogice. Premisele psihologice constau în: particularitățile dezvoltării generale a elevilor de diferite vârste; caracteristicile proceselor de învățare la anumite vârste; resursele afectiv - emoționale implicate în învățare etc. Premisele de natură pedagogică se referă la achizițiile privind modalitățile de organizare și desfășurare a predării - învățării, structurile curriculare, caracteristicile relației pedagogice profesor - elev, natura comunicării didactice etc. Deși ambele tipuri de activități (managerial - administrativă și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație. Climatul exprimă deci, stări subiective, îndeosebi de ordin afectiv și moral... Climatul reprezintă moralul grupului.” Climatul reprezintă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sfârșitul copilăriei, precum creșterea rapidă în înălțime și greutate, modificarea proporțiilor corpului, dobândirea maturității sexuale și a capacității de reproducere. Dacă debutul adolescenței este ușor de sesizat datorită modificărilor biologice, sfârșitul ei este marcat de schimbări de ordin social și emoțional. Altfel spus, „adolescența începe în biologic și se sfârșește în cultură” (D. Papalia, S. Wendkos Olds, 1986, p. 310). Există locuri în lume, după cum am arătat anterior, unde vârsta adultă începe o dată cu maturizarea sexuală. În lumea civilizată însă, debutul maturității
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
ancestrale își dispută predominanța. Ea durează de la 12 la 22-25 de ani și se caracterizează prin stări furtunoase și tensiuni, deoarece corespunde unei perioade din istoria omenirii marcată de turbulență și tranziție. Tipică pentru această vârstă este oscilarea între stări emoționale opuse: veselie și exuberanță, urmate de depresie și melancolie, de exemplu. Cuvintele cheie care sintetizează adolescența sunt Sturm und Drang sau, echivalentul în engleză, Storm and stress. Această viziune a lui Hall, a transferării istoriei omenirii în cea personală nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
propria identitate și dorința de a fi exact ca prietenii săi. Aceasta devine o problemă pentru persoanele care se maturizează mai devreme sau mai târziu. Băieții maturizați timpuriu apar, în unele cercetări, ca fiind mai echilibrați din punct de vedere emoțional, mai populari, preferați ca lideri și mai puțin impulsivi decât cei maturizați mai târziu. Alte studii, dimpotrivă, îi prezintă ca fiind preocupați să placă celorlalți, precauți, supuși regulilor și rutinei. Adolescenții care se maturizează mai târziu apar ca inadaptați, nepopulari
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și vini. Mulți părinți se culpabilizează pentru numeroasele certuri și neînțelegeri cu copiii lor adolescenți, considerându-se incapabili și nepricepuți în a administra această relație. În realitate, această relație, părinte-adolescent, este prin definiție, aș spune, împovărată de fricțiuni, rebeliuni, explozii emoționale, reproșuri și învinuiri reciproce. După cum observau autorii Dicționarului de pedagogie, în cadrul științelor educației noțiunea de autonomie este limitativă. Cele mai multe discuții pe această temă fac referire la relația libertate - autoritate. „Una dintre cele mai mari probleme ale educației este dea a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
preia această definiție și o concretizează, identitatea fiind „convingerea interioară a subiectului că în orice situație și momente de viață, precum și în orice orientări din lumea exterioară, rămâne aceeași persoană. Condițiile esențiale pentru dezvoltarea identității sunt procesele fizice, cognitive și emoționale ale copilului în creștere în mediul social. Tot identitate este și conștiința că „eu sunt eu în cercul celorlalți“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 129). Identitatea rezultă în urma diferențierii de ceilalți dovedită prin felul interacțiunii subiect - mediu socio - emoțional
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
emoționale ale copilului în creștere în mediul social. Tot identitate este și conștiința că „eu sunt eu în cercul celorlalți“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 129). Identitatea rezultă în urma diferențierii de ceilalți dovedită prin felul interacțiunii subiect - mediu socio - emoțional. Căutarea identității este un proces îndelungat care începe în perioada adolescenței. Acest proces afectează și este afectat de felul în care arată un adolescent, de felul în care gândește, de interacțiunile care se stabilesc între el și persoanele care-i
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
observat că subiecții cu un nivel de educație mai ridicat au simț analitic mai dezvoltat și răspund mai ușor mesajelor de tip rațional, în timp ce subiecții cu un nivel de educație mai scăzut sunt mai sensibile la mesajele cu caracter puternic emoțional. De asemenea, în ceea ce privește tăria argumentelor, impactul persuasiv este cu atât mai mare cu cât este structurat să elimine orice contraargumentare din partea receptorului. De asemenea, se vorbește despre noutatea argumentului (în măsura în care el nu se regăsește în repertoriul de argumente al receptorului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sociale: drepturi legale sunt transformate în daune monetare, relații de muncă devin utile doar dacă implică câștiguri bănești (Deflem, 2003). Simmel, mai dezbate și maniera în care banii determină cultura și ritmul vieții viața modernă, devenind strict intelectuală, excluzând elementele emoționale în favoarea aspectelor calculabile. Cultura lucrurilor înlocuiește cultura persoanelor, iar creativitatea minții este subiectul unui proces de conversie în termeni ce pot fi calculați. Un proces de intelectualizare rațională merge mână în mână cu capacitatea de a transforma obiecte în lucruri
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
cercetarea lui Rubinstein (1981, apud Furnham și Okamura, 1999) care măsoară credințele despre și comportamentele asociate cu banii, și tipologia lui Forman (1987 apud Furnham și Okamura). Încearcă să vadă dacă credințele despre modul cum poți deveni bogat și înțelesurile emoționale atașate banilor anticipează patologia monetară. Forman considera că zgârcenia avarului este un tipar comportamental învățat din copilărie, proiectat pentru a proteja de anxietate și sentimentul de slăbiciune; în timp ce sindromul risipitorului este rezultatul unei educați hiper-protective și prea indulgentă, în care
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
2. Zugrăvirea condițiilor / 163 2.3.3. O acțiune care reproduce realul / 165 2.3.4. Al Patrulea Perete / 168 2.4. Actorul în centrul atenției / 169 2.4.1. Un joc plin de naturalețe / 170 2.4.2. Puterea emoțională a gestului / 172 2.4.3. Sensibilitatea comediantului / 176 3. Lessing, un emul al lui Diderot / 183 3.1. Anticlasicismul / 184 3.2. Realismul în serviciul moralității / 186 3.3. Un spectacol edificator / 191 4. Goldoni, reformatorul comediei în Italia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe cale de a încerca această emoție. Forma epică cea mai simplă se naște din literatura lirică atunci când artistul întârzie și insistă asupra lui însuși ca asupra centrului unui eveniment epic; forma aceasta progresează până în momentul în care centrul de gravitate emoțională se află echidistant față de artist și față de ceilalți. Începând din acel moment, povestirea încetează de a mai fi personală. (...) Se atinge forma dramatică atunci când vitalitatea, care cursese și se învolburase în jurul personajelor, umple fiecare personaj cu o asemenea forță încât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]