14,500 matches
-
filiala Huedin. Scaunul arhieresc a fost donat de către profesorul Aurel Mitrea, iar celălalt scaun de către familia Constantin Spandanide din București. Pictorul-zugrav Petru Crăciun din Huedin a pictat Pantocratorul, vestibulul cu Sfântul Nicolae, stranele, amvonul și pe Cuvioasa Paraschiva. Cele patru icoane principale de la iconostas au fost pictate de către Grigorie Nagoșan din Cluj iar cele patru de pe uși de către Eugen Profeta din Cluj. La momentul respectiv întreaga lucrare, cu interior cu tot, a costat 1.524.526 lei (1.224.526 lei
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
confesionale din stejar, un baptisteriu pe partea dreaptă, la mijloc, și un tabernacol pe stânga, la mijloc. Pe balustrada balconului semircular de la etaj sunt amplasate mozaicuri cu cele 15 opriri ale Căii Sfintei Cruci. Pe peretele altarului se află o icoană din mozaic care o reprezintă pe Sfânta Fecioară Maria, Regină, încadrată de câte două mozaicuri care reprezintă scene din viața Sfintei Fecioare Maria. La baza mozaicului central se află tabernacolul principal. De o parte și de alta a altarului sunt
Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași () [Corola-website/Science/312271_a_313600]
-
fost pictată la exterior nici la interior, a fost vopsit interiorul în anii 1895, 1904 și 1919 ,când a fost „înoită” după „chipul” ei vechi de preotul econom stavrofor Dumitru Furtună. Catapeteasma datează din 1794,după cum se află scris sub icoanele împărătești Stilul picturii catapetesmei este cel bizantin, în ulei având caracteristicile sfinților ortodocși cu fețele subțiate de post și trăire duhovnicească, a fost spălată și lăcuită în anul 1895, când s-a aflat și inscripția de mai sus. Între obiectele
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
anul 1995, când a fost numit preotul Ifrim Catalin slujitor la această biserică. A fost începută lucrarea de restaurare a bisericii, au fost reconstruite clopotnița și pridvorul; a fost restaurată catapeteasma; a fost înzestrată biserica cu mobilier bisericesc (strane,mese), icoane, veșminte; au fost curățați pereții interiori de straturile succesive de vopseaua care se înnegrise; în exterior a fost amenajat trotuarul din jurul bisericii; în față a fost pusă piatră; a fost inzestrata biserica cu obiecte de cult (cristelniță, cădelniță, evanghelie, vase
Biserica de lemn din Dorohoi () [Corola-website/Science/312267_a_313596]
-
Annunziata din Florența. Pictorul Andrea del Sarto de asemenea a pictat o madonă pentru un alt membru al familiei. Concomitent cu comanda lui Francesco pentru Leonardo da Vinci, acesta a cerut de asemenea și pictorului Domenico Puligo, să realizeze o icoană a Sfântului Francisc de Assisi. Se crede că Francesco a comandat aceste tablouri pentru a celebra atât nașterea fiicei lor, Andrea, cât și achiziționarea noii case. Femeia reprezentată în "Mona Lisa" era viziunea din sec. XV și XVI a femeii
Lisa del Giocondo () [Corola-website/Science/312280_a_313609]
-
Antiohiei, arhidiaconul Paul de Alep scria în anul 1650 următoarele: "“În Vaslui se află palatele, băile, locurile de plimbare, precum marea și superba biserică, cu o cupolă zveltă și foarte înaltă. Jur împrejurul bisericii sunt bolți și arcuri pictate și icoane ale tuturor sfinților. La ușa de la intrare, pe peretele inferior e pictată scena Judecății din Urmă, în aur și azur. După ele sunt picturi în alt gen: acestea sunt figuri de turci acoperiți pe cap, cu turbane și cealamale albe
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
zugrăvită atât în interior, cât și pe dinafară"". Aflat în trecere prin Moldova ca secretar al patriarhului Macarie al Antiohiei, arhidiaconul Paul de Alep descria în anul 1650 astfel pictura exterioară: "“Jur împrejurul bisericii sunt bolți și arcuri pictate și icoane ale tuturor sfinților. La ușa de la intrare, pe peretele inferior e pictată scena Judecății din Urmă, în aur și azur. După ele sunt picturi în alt gen: acestea sunt figuri de turci acoperiți pe cap, cu turbane și cealamale albe
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, s-au pus în reparație această biserică“. Prima așezare monastica a fost întemeiata la mijlocul secolului al XVI-lea, când un călugăr venit din răsărit a arătat unui cioban înstărit din codrii acestor locuri o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Ciobanul nu numai că nu a ezitat a-i împlini dorința, dar el însuși a devenit monah, ajutând la ridicarea unei bisericuțe din lemn cu hramul „Tuturor
Mănăstirea Adam () [Corola-website/Science/311625_a_312954]
-
fost pictată, iar viața monahală și-a reluat avântul. În prezent, obștea mănăstirii numără 88 de monahi, din care 15 sunt preoți și 13 diaconi. Mănăstirea dispune de un atelier de lucru în marmură, un atelier și un magazin de icoane, o tipografie etc. Mai mult de 50 de frați viețuiesc atât în Mănăstire, cât și în cele cinci schituri aflate sub administrarea Mănăstirii. De asemenea, pr. Flavian a înființat Mănăstirea "Buna Vestire" din Valea Roșie (județul Călărași), în care viețuiesc
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
324 Cod penal, care prevedea că: "Purtarea public a unei uniforme, embleme, insigne sau a altor asemenea semne distinctive neautorizate, în scopurile arătate la al.1, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani”. Haina preoțească, Crucea și Icoana Maicii Domnului purtate de către pr. Demosten au fost considerate uniforme și embleme neautorizate. S-a alcătuit un memoriu adresat Judecătoriei din Tg. Secuiesc, în care s-a explicat faptul că Biserica Ortodoxă Română de stil vechi are conducere separată față de
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
ar permite trecerea graniței în România, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții de Jos, Pătrăuții de Sus, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
păzi zi și noapte. Un merit deosebit l-a avut și preotul-paroh Boris Țapu, care a păstorit această comunitate timp de peste 50 ani . Lângă biserică se află și un mic muzeu unde se pot vedea darurile boincenilor către sfăntul lăcaș: icoane vechi, cărți vechi de slujbă etc. În 1858 s-a înființat în sat o parohie greco-catolică. Ca urmare a arderii bisericii greco-catolice din lemn la 17 aprilie 1892, s-a trecut în 1896 la construirea unei biserici din piatră și
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
ca cel mai ordinar muncitor. Pentru că această simplitate face parte și ea dintre principiile etice ale acestor savanți. Odată, considerând prea exagerat zelul savantului Dr. Ion Holban de a le preamări meritele, l-au rugat: Nu face din noi icoane. Noi am muncit și muncim. Atât. Cât de mult încape uneori în acest puțin ―atât‖! Există, firește, și cealaltă parte a medaliei: contribuția fraților Moscalenco la modernizarea bibliotecii noastre. În calitatea sa de membru al Consiliului Informativ Bibiliotecar al A
Vsevolod Moscalenco () [Corola-website/Science/311103_a_312432]
-
pe bolta naosului, unde se remarcă imaginea Sfintei Treimi, scene din Apocalips sau din Ciclul Patimilor, într-o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol, inscripție ce atestă paternitatea acesteia, respectiv că a fost pictată de Ștefan Zugravul. Biserica din Plopiș preia elemente arhitectonice ale bisericii
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
o paralelă moralizatoare, caracteristică programelor iconografice din bisericile maramureșene; pictura tâmplei și cafasuluisunt opera aceluiași zugrav. Aceluiași pictor îi datorăm și pictura unor icoane, între care și cea de pe masa altarului. În sprijinul acestei afirmații vine inscripția aflată pe spatele icoanei de prestol, inscripție ce atestă paternitatea acesteia, respectiv că a fost pictată de Ștefan Zugravul. Biserica din Plopiș preia elemente arhitectonice ale bisericii din localitatea vecină, Șurdești. Identitatea formelor și a decorului a făcut ca cele două biserici să fie
Biserica de lemn din Plopiș () [Corola-website/Science/311159_a_312488]
-
pur bizantin. De-a lungul acestei perioade, artiștii au adoptat subiecte și metode specifice artei romane în pictură, mozaic și sculptură. Arta bizantină se naște din ceea ce numim arta paleocreștină în jurul anului 500. În timpul crizei iconoclaste (730-843) marea majoritate a icoanelor au fost distruse, astfel încât, pentru un studiu efectiv al acestei arte în zilele noastre orice nouă descoperire ascunde o mai bună înțelegere a acesteia. După reluarea producției de icoane, din 843 și până în 1453, arta bizantină a suferit foarte puține
Artă medievală () [Corola-website/Science/311162_a_312491]
-
paleocreștină în jurul anului 500. În timpul crizei iconoclaste (730-843) marea majoritate a icoanelor au fost distruse, astfel încât, pentru un studiu efectiv al acestei arte în zilele noastre orice nouă descoperire ascunde o mai bună înțelegere a acesteia. După reluarea producției de icoane, din 843 și până în 1453, arta bizantină a suferit foarte puține adăugiri, în ciuda sau poate tocmai din cauza declinului lent al Imperiului. Cu centrul artistic în Constantinopol, arta bizantină este deseori identificată după calitatea materialului folosit și a măiestriei artistului. Această
Artă medievală () [Corola-website/Science/311162_a_312491]
-
în stil neobizantin, de schimonahul Vladimir Machidon. Pictura a fost restaurată în 1945 de pictorul Dumitru Simon și apoi refăcută în 2005 în tehnica fresco. Printre obiectele de patrimoniul ale bisericii se află catapetesma din lemn sculptat, cu stâlpi, și Icoana Maicii Domnului cu copilul Iisus de mână, o colecție de cărți de cult în limba română scrise cu litere chirilice tipărite în perioada anilor 1830 - 1865, actul original ce atestă dezgroparea moaștelor Cuviosului Onufrie pe 9 mai 1846, în prezența
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
se roage Maicii Domnului și să țină post negru douăsprezece vineri la rând, sperând că Nechifor se va întoarce până atunci. După ce Gheorghiță se întoarce acasă în preajma sărbătorilor de iarnă, Vitoria pleacă la mănăstirea Bistrița pentru a se ruga la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana și a cere un sfat duhovnicesc, apoi se deplasează la Piatra Neamț pentru a anunța stăpânirea de dispariția soțului ei. Prefectul județului afirmă că este posibil ca Nechifor Lipan să fi fost prădat de bani
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
critică pentru a susține că numai suprematismul este în stare să le depășească pe toate. Malevici propune "arta fără subiect", care exclude raportările la realitate, și va fi purtătorul de cuvânt neobosit al acestei estetici. ""Pătratul negru"", denumit de Malevici "icoană neînrămată a timpului meu", tinde spre atingerea neutralității absolute. Suprafața neagră, executată în întregime fără urme de pensulă, este imaculată și unitară. Factura fundalului, în schimb, de un alb cu o nuanță spre crem, este ușor neregulată, creând efectul încrustării
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
Vierny, Ror-Volmar și la Salonul Artiștilor Francezi (societate care i-a acordat o pensie pe viață). A expus deasemenea la Vallauris (sudul Franței), și la Veneția (Italia). În ultimii ani ai vieții, zbuciumată de puternice sentimente contradictorii, a realizat multe icoane într-un un stil personal, ne-canonic și câteodată stilizat aproape până la abstract. A încetat din viață la data de 1 februarie 2007, la Paris, mormântul ei găsindu-se la cimitirul Sfânta Vineri din București. Ioana Olteș face parte dintr-
Ioana Olteș () [Corola-website/Science/311825_a_313154]
-
decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum și pereții pronaosului - unde pictura este foarte deteriorată - a fost atribuit pictorului lugojan Petru Nicolici. Aceasta, mai ales datorită analogiilor cu biserica din Poieni, unde artistul se va semna, dar și unei însemnări păstrate pe icoana Maicii Domnului de pe iconostas: Petre Zugrav. Artistul respectă doar schema iconografică tradițională și adoptă și elemente baroce și chiar neoclasice uneori prea încărcate. Cercetătoarea dr. Rodica Vârtaciu consideră că, prin lucrarea de la Curtea, Petru Nicolici este primul zugrav ce rupe
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
din Ferrara și tot atunci s-a terminat construcția catedralei orașului. Jacopo Bellini este pictorul care a adus la Veneția spiritul și tradiția Renașterii. În timp ce contemporanii săi, Giambono, Jacobello del Fiore și Antonio Vivarini, s-au menținut pe linia stilului icoanelor bizantine, Jacopo Bellini a fost influențat de stilul florentin. Pe lângă maestrul său Gentile da Fabriano, admiră și apreciază pe Andrea del Castagno, Donatello, Paolo Uccello și Fra Filippo Lippi.
Jacopo Bellini () [Corola-website/Science/311887_a_313216]
-
roage pre D(u)mnezeu pentru măntuirea pomeniților și săi erte, anul 1807, mai 14”". În anul 1821, pe aici au trecut turcii în drumul spre mănăstirile Slatina și Secu, unde se refugiaseră eteriștii. Turcii au împuns ochii sfinților din icoanele împărătești aflate pe catapeteasmă, urme care se mai păstrează și astăzi. Tudorache Ciurea s-a îngrijit de această biserică până la sfârșitul vieții sale. În ultimul deceniu de viață s-a îmbolnăvit "de dambla", iar jumătate in corp i-a fost
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
cu clopotniță, cameră mortuară cu răcire, săli de mese pentru 80 de persoane, bucătărie, birou parohial, bibliotecă și grupuri sanitare. În anul 2002 s-a renovat și vechea catapeteasmă a bisericii, care pare să fie cea originală, pentru că păstrează la icoanele împărătești semnul trecerii turcilor la 1821, în drumul lor spre mănăstirile Slatina și Secu, sub forma unor lovituri de sabie în dreptul gurii și ochilor. După anul 2003 s-au adus și alte îmbunătățiri: s-a introdus în biserică și casa
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]