13,885 matches
-
se întoarcă la copilăria lui care, cât de masacrată ar fi fost prin grija dresorilor, nu i se pare mai puțin plină de farmec. Acolo, absența totală a rigorii cunoscute lasă perspectiva multor vieți duse deodată; înrădăcinându-se în această iluzie: el nu mai vrea să cunoască decât ușurința momentană, extremă a tuturor lucrurilor. În fiecare dimineață, copiii pleacă fără neliniște. Totul e aproape, cele mai grele condiții materiale sunt excelente. Pădurile sunt albe sau negre, nu se va dormi niciodată
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
la adresa lor, de exemplu diferitele corecții ce le sunt aplicate, permițând să ne închipuim că ei trag un mare folos pentru imaginația lor, că ei gustă destul delirul lor, pentru a fi valabil numai pentru ei. Și, de fapt, halucinațiile, iluziile etc. ... nu sunt deloc o sursă de plăcere neglijabilă. Senzualitatea mai bine ordonată își va găsi partea ei, știind că vor domestici seri de-a rândul acea mână frumoasă care, în ultimele pagini de inteligență de Taine, se dedă unor
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
că eu am scris rândurile astea ale lui Kafka: „Nici o secundă de calm nu mi-e îngăduită, nimic nu mă asigură, totul trebuie dobândit, nu doar prezentul și viitorul, ci și trecutul”. A simți deodată că ești suspendat, locuind în iluzia unei clipe, ca într-o capcană, și porțile trecutului și viitorului sunt închise, a simți pe propria ta piele și pe oase că viața a fost și este în continuare o capcană din care trebuie, trebuie să mă salvez, întrebuințând
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
originar din Galați, descendent al familie Gh. Tașcă universitar și diplomat, condamnat În țară este un pătrunzător analist politic, bun cunoscător al fenomenului emigrației. Părerea sa este că refacerea României nu poate fi decât opera românilor. Ajutorul străin este o iluzie și o capcană care poate adânci stagnarea și dezordinea. Epuizarea energiilor În a tot da vina pe trecut și pe dosare vechi este o altă capcană când se știe foarte bine că hotărârile de la Yalta, Potsdam și la urmă de la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vieții cotidiene soluționate, prioritare rămâneau doar educația socialistă a cetățenilor, în spiritul marilor gânditori Marx, Engels și Lenin, a tradițiilor de luptă ale înaintașilor germani și întărirea și dezvoltarea partidului (interesant de menționat că în RDG, pentru a se crea iluzia unei democrații politice, mai existau și alte partide, cu rol decorativ Partidul Democrat Țărănesc, Partidul Liberal Democrat.) PSUG Partidul Socialist Unit din Germania, creat în aprilie 1946 prin unificarea Partidului Comunist German și a Partidului Social Democrat, era condus cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
ceva mai mult sau mai puțin. Era un cadavru (relativ viu), imobil. O fată tânără, cum sunt toate aceste "cazuri". Nici o speranță decât doar o revoluție metabolică, o restabilire a tuturor umorilor, o furtună. Dar acestea nu erau speranțe, ci iluzii, utopii. În astfel de situații (au fost relativ frecvente în experiența mea), aștepți, inoperant, cum așteaptă țăranii ploaia într-o secetă mare. A chemat familia pe un anumit preot. Am admis, bineînțeles. Mi s-a spus că este un "preot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
până a murit tot copil? * Ar trebui, poate, ca în anii noștri să numim străzile Strada Aurolacilor sau Strada Boschetarilor? Să știe istoria de ei, de ce să nu știe... * Trec cu gândul, fără a înțelege mai nimic, prin străzile Experienței, Iluziilor (ce neam de poeți mai suntem...), pe Strada Duhului (ce neam de filozofi) și mă opresc o clipă, năucit, pe Strada Confabulenței și, mai încolo, pe Strada Tigur Voievod. A existat un voievod pe nume Tigur? Nu. Și confabulența nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
că realitatea se transformă în altceva, într-un spațiu și într-un timp ireal, că am văzut undeva acest peisaj. Casa îngrijită, cu verandă, cu grădiniță colorată cu tufănele în spatele unui gard verde, proaspăt vopsit, mi s-a părut o iluzie, regăsirea unui peisaj cunoscut, în care trăisem cândva, în altă viață, în care eu eram și nu eram același de acum. Pe gard, o tăbliță albastră indica Strada Munții Gurghiului și numărul șapte. O irealitate transformată brusc în real, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
purificator... Metafora, adică tezaurul, care cuprinde amintiri și fapte esențiale, mi-a prins totuși bine... Am asimilat-o ființei mele, propriei mele istorii. Sunt o colecție de amintiri, impresii, de dorințe satisfăcute sau nu. Și mai ales de vise și iluzii... Seamănă această colecție cu ceea ce încearcă să demonteze și să dezarticuleze analiza? Numai aparent. Am cunoscut psihanaliza la ea acasă. M-am convins că este o tehnică perfect pusă la punct conceptual, dar, totodată, o metodă care extrage piesele componente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
reperelor geometrice și credeam că în viață există corespondențe tot atât de ferme ca în manuale. Am învățat însă repede că lucrurile, în practică, în viață, sunt condiționate altfel, că înțelepciunea nu este doar limpede și logică. Totuși, uneori încă recurg la iluzia existenței unei legislații similare, cu o putere nevăzută, obscură, că "Marele Geometru" se exprimă și prin excepții, prin evenimente în afara cursului obișnuit al gândirii logice. Mai ales unele coincidențe (le spunem "stranii") mă obsedează. Din coincidențe se nasc superstițiile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
miturile alterității, ale împlinirii și ale marilor plecări. Emanații ale secolelor al XVII-lea-al XVIII-lea, veacuri cos mopolite, cu o intensă circulație de oameni și de idei, o perioadă a fragmentării iremediabile a claselor aristocratice, a prăbușirii vechilor iluzii geo-politice și a democratizării culturale, poveștile marine cu pirați au constituit expresia acestui timp al mobilității și al marilor revelații. Perspec tivele, ca și mora litatea, s-au diversificat și s-au relativizat, asfel încât, din simpli tâlhari vrednici de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
să organizăm primirea, ar fi fost mai multă ordine!” Ca la cazarmă! De fapt, a fost nu numai ordine dar și entuziasm, tânărul rege fiind iubit atunci de tineretul naționalist. Trecerea mea pe la Ministerul Cultelor mi-a spulberat și ultimele iluzii pe care le mai aveam despre preoțimea română, de la primul Vlădică până la ultimul preot de mir, convingându-mă, așa cum am mai spus, de necesitatea separării bisericii de stat. N-aș putea spune fără păcat [207] că nu mai există niciun
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
arestări masive chiar de Crăciun, și alte ordine nu mai puțin numeroase, de trimitere pe front în condiții „speciale”. Trecând însă și Anul nou fără să fiu arestat, mi-am închipuit că de data aceasta voi fi lăsat liniștit, dar iluzia a durat numai puține zile: în Dimineața de 4 Ianuarie mi s-a adus un ordin de mobilizare „specială”, cu stereotipa prezentare în 24 de ceasuri. Încercările mele de a-l determina din nou pe Ică Antonescu să mă lase
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
toate aceste credințe naive au fost strivite dintr-un condei. Ceaușescu a decis desființarea facultății, eliminarea specializărilor sociologie, psihologie, pedagogie și păstrarea unei mici enclave de 25 de studenți pe an cu specializare mixtă filosofie-istorie. Luați din cofa propriilor noastre iluzii, am reacționat dramatic de periculos și de inutil: am făcut grave, am boicotat cursurile de istorie, am făcut proteste și memorii colective la Comitetul Central și la secretarul general, explicând la ce sunt bune specializările noastre (care, de fapt, de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
explicită: aceea de a proteja exilul interior instituțional în fața presiunilor suprastructurii. Așa cum, de altfel, am încercat s-o fac și eu când atmosfera privată a școlii depindea mult de mine. Anul nostru terminal a fost anul dezvrăjirii de propriile noastre iluzii. La sfârșitul lui eram aruncați care încotro pe drumul spre deprofesionalizare. Ne așteptau cunoștințele social politice și economice, organizarea muncii, eventual agricultura și desenul tehnic. În iulie 1978 n-am mai avut unde și cum să ne ascundem de mașinăria
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pentru o clipă să îmi văd propria figură în locul celei a Gabrielei. În definitiv, în această democrație infantil-iresponsabilă, plină de personaje degrabă vărsătoare de sânge, cruciate ale unei purități abstracte: „Capul lui Andrei, Gabriela, Ion, Maria, vrem!”, de ce aș avea iluzia că mie nu mi s-ar putea întâmpla la fel, doar pentru simplul fapt că eu știu că nu sunt vinovată. Este clar că mă detestă suficient de mulți oameni încât, măcar unul să înceapă aria calomniei cu formula en
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Unul dintre studenții mei, făcând o analiză a autorității în discursul și practicile publice românești, își încheia lucrarea cu o formulă șocant-amară: bine că România are granițe, căci altfel ar fi greu să își dea cineva seama că este stat. Iluzia că autoritatea publică funcționează poate să fie spulberată în multe chipuri. De exemplu, este de ajuns să faci un periplu de o zi, de obicei sub pretextul că oferi o infuzie cu frumusețile patriei unor colegi din Apus veniți în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
patriei unor colegi din Apus veniți în relații profesionale în zona carpato-danubiano-pontică. Atâta vreme cât le coordonezi spațiul de mișcare în zona central universitară pe axa vitrina cu modernizări - Piața Romană, Piața Unirii, Piața Operei, Piața Universității -, poți să-i păcălești cu iluzia că se află într-o capitală, cam murdară, dar asezonată cu reclame, niscai clădiri de sticlă imitație Manhattan, magazine de mare firmă, puburi, restaurante chinezești, cafenele-Internet. E bine să renunți să-i inviți la tine acasă, dacă nu locuiești în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
România de vitrină. Bulevardul Lascăr Catargiu, flancat la intrare de imaginea Palatului Victoria, zâmbea în apus ca o promisiune. Atunci i-am înțeles pe guvernanți. Și pentru mine ar fi fost mult mai sănătos psihic să plimb oamenii în jurul cozii iluziei de Românie. Text publicat în Curentul, 17 iunie 1998 A face, a te complace Ne încăpățânăm să credem că prețul civilizației este scump. Și plătim zilnic, însutit, prețul lipsei de civilizație. Prin civilizație înțeleg, în contextul de față, o cultură
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de protecție a afacerilor celor pe care îi patronezi, fie și onorific, în dauna cetățenilor se numește, atunci când ești prim-ministru, capturarea statului în favoarea grupului de interese al Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile. În timp ce intelectualii își pierd timpul cu iluzii despre cât se tem politicienii de dosarele securității și de rapoartele despre comunism, capitaliștii și politicienii autohtoni, amuzați probabil de gâlceava despre principii și trecut și amenințați doar de o eventuală agenție care le-ar verifica și amenința sursa capitalului
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
simplu nu am avut norocul să ne fi născut acolo, după al doilea război mondial. Nu am avut norocul să fi trăit în liberate și competiție. Înapoierea noastră nu este o vină personală, ci istorică. Desigur, ne putem mângâia cu iluzia unor „superiorități”: citeam mai mult, eram mai cultivați, îi frecventam pe clasici când ei îi părăseau, consumam cărți atunci când ei consumau filme de duzină. Toate aceste consolări individuale nu rezolvă însă nimic în planul competiției cu omologii noștri profesionali și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
cetățenia de rangul întâi din punctul de vedere al categoriei dragi tuturor elitiștilor români: omul de pe stradă, omul de rând, alegătorul, gloata, prostimea. Nici nu consider că sunt tratată altfel (eu și alții incluși în această categorie). Atunci când mă lovește iluzia creștină, potrivit căreia în fața lui Dumnezeu și a normelor morale toți suntem egali, când îi mai asociez și iluzia democratică potrivit căreia în fața legilor și a drepturilor iarăși suntem egali, are grijă câte un ales al nostru să mă (și
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
rând, alegătorul, gloata, prostimea. Nici nu consider că sunt tratată altfel (eu și alții incluși în această categorie). Atunci când mă lovește iluzia creștină, potrivit căreia în fața lui Dumnezeu și a normelor morale toți suntem egali, când îi mai asociez și iluzia democratică potrivit căreia în fața legilor și a drepturilor iarăși suntem egali, are grijă câte un ales al nostru să mă (și să ne) trezească brusc la realitate. Deșteptarea din iluziile creștine, ca și din cele democratice ne-a produs-o
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
normelor morale toți suntem egali, când îi mai asociez și iluzia democratică potrivit căreia în fața legilor și a drepturilor iarăși suntem egali, are grijă câte un ales al nostru să mă (și să ne) trezească brusc la realitate. Deșteptarea din iluziile creștine, ca și din cele democratice ne-a produs-o din nou pe 23 martie un om pe care l-am delegat să ne reprezinte: domnul senator creștin-democrat Ioan Burghelea. În acea zi, parlamentarii români își votau salariile. La replica
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și câtorva școli private. Această alocație este rezultatul unei decizii politice potrivit căreia educația este un serviciu ieftin. Oricine a guvernat până acum a decis la fel, iar noi, prin sindicatele noastre, nu ne-am împotrivit eficient. Nu îți fă iluzii: guvernele nu dau mai mult de doi bani pe noi. De aceea este nevoie acută pentru plata suplimentară a calității. Când Miclea și-a depus demisia fiindcă guvernul „nostru” nu voia să investească în educație am tăcut cu toții mâlc. În
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]