15,766 matches
-
palmă la bunicul. Da cu sănătatea cum mergi moș Creangă? Mulțumesc, tot mai bine: stupesc în barbă și trag oghealul cu dinții. Și așa o duceam la dânsul tot într-un râs și veselie. Și, doamne, multe ne mai spunea moș Creangă...” La data la care ne-am oprit noi cu povestitul, încă nu răsărise soarele pe ulița dumitale. Deși sperai în vreo minune care să te ajute să ajungi acolo unde îți era cel mai drag - în fața școlarilor - nu aveai
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
fi făcut ce îi fi făcut, dar de scris nu te-ai lăsat. Întâi, la îndemnul lui Titu Maiorescu, ai scris „Povățuitorul la cetire prin scriere” și apoi poveștile nu-și dădeau rândul. Acum ai dat „la ivală” și pe „Moș Nichifor Coțcariul”, care a fost tipărit și în brășură. Umblând eu prin însemnările mele, am dat și peste câteva cuvinte din scrisoarea pe care i-ai trimis-o lui Titu Maiorescu. Da’ frumos ai mai adus-o din condei „Dumneavoastră
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
timp să scriu scurt. Dar ce am scris, și cum am scris, am scris.” Lasă, că nici Titu Maiorescu n-a precupețit laudele în scrisoarea către N.Gane din 18 dec.1876: „Ca tot ce scrie Creangă, și povestea lui Moș Nichifor este foarte interesantă în felul ei și adevărat românească”. Toate ar fi fost bune dacă într-una din zile nu te-ar fi încercat pârdalnica de boală, tocmai în vremea când scriai povestea „Harap Alb”, prin 1877. Iaca într-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
înmormântării și nu ține seama de posibilitatea relatată de C.Săteanu. Da’ ce-mi fac eu inimă rea, mai bine să-mi dai voie să-ți spun că sămânța de vorbă cu matale am pornit-o din clipa în care moș Luca Moșneagu a oprit „zmeii” lui la poarta casei din Humulești și, vrândnevrând, ai urcat în droaga moșului, împreună cu Zaharia lui Gâtlan, și ați pornit-o spre Iași ... Și cum singur spuneai că trebușoara asta se întâmpla în ziua Tăierii
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
mai bine să-mi dai voie să-ți spun că sămânța de vorbă cu matale am pornit-o din clipa în care moș Luca Moșneagu a oprit „zmeii” lui la poarta casei din Humulești și, vrândnevrând, ai urcat în droaga moșului, împreună cu Zaharia lui Gâtlan, și ați pornit-o spre Iași ... Și cum singur spuneai că trebușoara asta se întâmpla în ziua Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi nu știu cum s-a întâmplat că și eu am sfârșit această neînsemnată izvodire taman
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
după ce am tăifăsuit vrute și nevrute și am umblat pe ulițele bătrânului Iași, sau am stat în cerdacul cel fermecat al Bojdeucii, să încercăm a ne desprinde măcar imaginar de vraja pe care ai țesut-o peste tot și peste toate... Adio, moș Creangă! Adio! Să ai liniște acolo pe steaua matale. Da’ ce zic eu stea? Luceafărul dumitale! Bârnova 29 august 2003 Vasile Ilucă De același autor: 1. Iași... șoapta din ziduri, album-ghid, Ed. Eurocart, Iași, 1998 2. Iași... istorie și spirit
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
5 etc.; unde comunitățile tradiționale țin „veria” (înrudirea la rang de văr) mai mult după mame decât după tați. Mătușa este apelată tot „mamă” de către nepoții de soră (și în secolul XX, zona Vaslui, de exemplu), pe când unchiul este doar „moș”. Chiar și la nivel strict biografic, icoana mamei poetului este sfântă, pe când relația cu tatăl a evidențiat o anume ostilitate. (Nu este locul aici pentru eventuale speculații inspirate de doctrina doctorului Freud.) Cu toate acestea, s-ar putea obiecta că
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de cetate. Cât de ușor a învățat „omul de tip nou” să cumpere și să arunce! Un fund de lemn pentru mămăligă, transmis de la o generație la alta (fiind subțiat și găurit la mijloc), piesă de muzeu în casa neuitatului moș Costache Buraga, dă seamă despre raportul natural (astăzi pierdut) al omului cu obiectul, raport așezat cândva pe o concepție animistă (respinsă de raționalismul modern, dar reactivată oarecum simbolic în acțiunile ecologiste). Pen107 tru țăranul român era un păcat să arunci
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
5 etc.; unde comunitățile tradiționale țin „veria” (înrudirea la rang de văr) mai mult după mame decât după tați. Mătușa este apelată tot „mamă” de către nepoții de soră (și în secolul XX, zona Vaslui, de exemplu), pe când unchiul este doar „moș”. Chiar și la nivel strict biografic, icoana mamei poetului este sfântă, pe când relația cu tatăl a evidențiat o anume ostilitate. (Nu este locul aici pentru eventuale speculații inspirate de doctrina doctorului Freud.) Cu toate acestea, s-ar putea obiecta că
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de cetate. Cât de ușor a învățat „omul de tip nou” să cumpere și să arunce! Un fund de lemn pentru mămăligă, transmis de la o generație la alta (fiind subțiat și găurit la mijloc), piesă de muzeu în casa neuitatului moș Costache Buraga, dă seamă despre raportul natural (astăzi pierdut) al omului cu obiectul, raport așezat cândva pe o concepție animistă (respinsă de raționalismul modern, dar reactivată oarecum simbolic în acțiunile ecologiste). Pen107 tru țăranul român era un păcat să arunci
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cele 112 zile de concediu de maternitate Trebuie să fac aici o observație, sper să fie hazlie: într-o zi, mama Olga își plimba nepoata, în căruț, pe Obreja. La un moment dat se întâlnește cu lelea Maria a lu’ moș Ivan. După ce și-au dat binețe și după admirarea corespunzătoare a copilului, lelea Maria o întreabă pe mama, care avea doar 48 de ani când a devenit bunică: Doamna Grosu, vă rog să-mi spuneți, ce spune doamna Geta? Și
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
râs și a sfătuit-o să o arunce. Mama a râs și ea și a aruncat-o. Eu mam speriat, dar copilul meu a crescut bine și frumos la mama; pentru asta le mulțumesc mamei și bunicii Ștefania, precum și lui „moș” Macarie. Nu am cuvinte să le mulțumesc pentru cei trei copii ai mei, pe care i-au îngrijit cu atâta iubire și dăruire. Și doctorului îi mulțumesc. Dar, în mod deosebit, trebuie să-i mulțumim toți, dar absolut toți frăsinenii
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt folosite mai general, în cel puțin trei regiuni, aceste unități lexicale devin populare (Zugun, 2000, pp. 190-192): lele, neică, țață, moș, tocăniță, tochitură, răsărit, apus, miazăzi, miazănoapte etc. (d) Termenii de specialitate sunt unitățile lexicale actualizate, de asemenea, contextualizat, însă prin raportare la anumite domenii de activitate 55: matematică (ipotenuză, catetă, deîmpărțit, permutare, progresie etc.), teorie literară (narațiune, eu liric, homodiegetic
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
structuri pleonastice au căpătat, în uz, valoare stilistică, nemaifiind considerate de vorbitorii obișnuiți (nespecialiști) de limbă română drept greșeli de exprimare; este vorba despre așa-numitele "pleonasme tolerate" (Crăciun & Bădărău, 2003, p. 108) de tipul: să crești mare, babă bătrână, moș bătrân etc. Identificați cuvinte aparținând diferitelor clase ale vocabularului: (a) "Auzise și Dănuț / Că un ou e cu "bănuț" / Și credea că oul moale-i / Pușculiță cu parale. Avea ca vreo șase ani / Și visa să strângă bani, / Socotind pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vorbit persuasiv, cu mare convingere, despre proiectele sale. * Proiectele sale de viitor erau dintre cele mai frumoase. * La petrecere a fost comesean cu tine? * A înconjurat figura cu un contur care să atragă atenția asupra ei. * Am vorbit cu un moș bătrân, însă foarte înțelept. * Nu e bine să te întorci înapoi din drum? Deci ești superstițios. * Inamicul îl dezarmase de toate armele pe care le avea asupra sa. * Bunica pusese oala de lut cu chișleag la prins, deasupra pe sobă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea și cântecul se împrăștia vesel." (Emil Gârleanu, Frunza) (e) "Craiul, primind cartea, îndată chemă tustrei feciorii înaintea sa și le zise: Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) Completați, cu adjectivele pronominale de întărire potrivite, structurile următoare: fetița...; noi, fetele, ...; voi, băieții, ...; mamei...; vouă...; ele...; voi, fetele, ...; tu..., Andrei; nouă... (colegelor); ei... . Formulați enunțuri în care cuvintele mă, te, îmi, ne, v-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prindă un porc mistreț, care făcea mari stricăciuni într-una din pădurile sale. [...] Bucuros o fac, Măria ta, răspunse croitorașul, că pentru mine asta-i o joacă de copil!" (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (f) "Cu rușinea iacă așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mine asta-i o joacă de copil!" (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (f) "Cu rușinea iacă așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea" (Ion Creangă, Moș Ion Roată și Vodă-Cuza) (g) " Am văzut și eu cum se citește, zisei, fudulindu-mă ca un om care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea" (Ion Creangă, Moș Ion Roată și Vodă-Cuza) (g) " Am văzut și eu cum se citește, zisei, fudulindu-mă ca un om care ține morțiș să arate că nu e prost și că știe foarte bine despre ce i se vorbește! Ceea ce se face
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vin, altul că bine e să fii împărat, altul că împăratul e om ca toți oamenii, numai unul, cu fruntea cât toate zilele, asculta cuvintele și întrebările împăratului." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (b) "Iaca ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mi scrie frate-meu și moșul vostru. Care dintre voi se simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Îmi ești mai dragă decât orice pe lumea asta, și de te-ai învoi să mă însoțești la curtea tatălui meu, bine-ar fi, că ard de dorința să-mi fii soție." (Frații
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
da. Cel mai caraghios lucru este că bine, bine, Marz, n-o să mai râd, dac-o să mă pot stăpâni ori de câte ori ziua mea de naștere cade într-o vineri, s-a isprăvit cu mine." (P. L. Travers, Mary Poppins) (b) "Ei, moșule, ce mai zici? adeveritu-s-au vorbele mele? Ce să mai zic, nepoate?! răspunse împăratul uimit. Ia, să am eu o slugă așa de vrednică și credincioasă ca Harap-Alb, aș pune-o la masă cu mine, că mult prețuiește omul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acesta! Ba să-și pună pofta-n cui! răspunse Spânul cu glas răutăcios. Asta n-aș face-o eu de-ar mai fi el pe cât este; doar nu-i frate cu mama, să-l pun în capul cinstei! Eu știu, moșule, că sluga-i slugă și stăpânu-i stăpân; s-a mântuit vorba." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Ceea ce înfrumusețează deșertul, spuse micul prinț, e că ascunde o fântână undeva... Da, i-am spus micului prinț, fie că e vorba de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
măcar... Atât de serioasă pășești pe drum, de parcă te-ai duce la școală. Și e atât de plăcut să hoinărești și să zburzi prin pădure; e atâta veselie !..." (Frații Grimm, Scufița Roșie) (e) "Să-i bată norocul și sănătatea, șopti moșul ca și cum ar fi mustrat pe cineva, și sărută în creștetul capului și pe unul, și pe altul." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Exemplificați, în enunțuri, dependența propoziției subordonate circumstanțiale de mod de un regent de tip verbal (verb, adverb, adjectiv, interjecție
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]