13,437 matches
-
de cercetare și practică strâns legate Între ele - prevenirea prospectivă a conflictelor (early warning research), teoria conflictelor (conflict theory) și studiile privind pacea (peace research). Dat fiind că Împărtășesc o serie de premise comune, se influențează reciproc, iar În anumite privințe se suprapun aproape În totalitate, nuanțele sunt destul de dificil de perceput. Din acest motiv, clasificările operate În literatura de specialitate pot părea confuze pentru cei cu mai puțină experiență În domeniu. Pentru a clarifica aceste potențiale confuzii, propunem distincțiile din
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
la violență sunt juste (jus ad bellum), că mijloacele folosite În timpul conflictului sunt juste (jus in bellum) și că Încheierea conflictului se face În termeni corecți (jus post bellum). Dată fiind dificultatea de a ajunge la un consens În aceste privințe, inclusiv În cadrul juridic instituit de ONU, literatura academică a Încercat să reformuleze problema ordinii internaționale și a justiției din alte perspective (Roberts, 2003). Una dintre cele mai promițătoare tentative pare a fi doctrina mai recent elaborată a „păcii juste”. Conform
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
o dețin trebuie tratați conform unui „standard moral al statelor civilizate” (Brownlie, 1998, p. 527). Implicit, dat fiind principiul egalității, aceasta Înseamnă că și cetățenii acelui stat trebuie să beneficieze de un standard minim cu privire la protejarea drepturilor fundamentale. În această privință, comunitatea internațională nu poate interveni de jure decât În cazul statele care Încalcă tratate la care sunt parte (Carta Națiunilor Unite, art. 2,§7). Totuși, În cazurile grave de Încălcare a drepturilor fundamentale, Consiliul de Securitate al ONU poate decide
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
conflictelor violente și de desfășurarea echitabilă a disputelor, reglementările În domeniul protecției drepturilor fundamentale se concentrează În special pe sancționarea agresorilor și pe compensarea victimelor. Domeniul reparațiilor este Încă la Început și nu există Încă o practică universală În această privință (De Greiff, 2006). Domeniul sancțiunilor, codificat În dreptul penal internațional, este ceva mai avansat, dar este limitat de frecventa imposibilitate de a sancționa În mod real statele care Încalcă drepturile fundamentale. Există totuși mai multe instrumente internaționale și regionale pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
90, după ce s-a observat o creștere a numărului de conflicte intrastatale și o transformare a caracterului tradițional al disputelor, problematica prevenirii crizelor internaționale a devenit un subiect major de dezbatere și o preocupare politică reală (Dwan, 2002). În această privință, ONU are câteva potențiale avantaje. Printre ele se numără posibilitatea de a acționa la nivel global și de a fi prezentă În orice parte a lumii, mecanismele flexibile de decizie dezvoltate În cadrul Consiliului de Securitate, coordonarea unui sistem de agenții
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În privința capabilităților de acțiune, Consiliile Europene ce au urmat summitului de la Köln au tratat o serie de probleme legate de personal și echipamente. Prima reuniune importantă a fost Consiliul European de la Helsinki (1999) care a stabilit anumite obiective În această privință. La Consiliul de la Laeken (2001), șefii de stat și de guvern au decis că acestea fuseseră parțial Îndeplinite și au declarat că prin dezvoltarea continuă a PESA, Întărirea capabilităților sale, atât civile, cât și militare, prin crearea structurilor potrivite În interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În ciuda Înțelegerile existente Între NATO și UE și a intereselor de securitate comune, mai devreme sau mai târziu În cadrul majorității statelor membre, UE va fi nevoită să depindă de propriile resurse (În prezent aproape inexistente) și să fie În această privință independentă de NATO, mai ales În ceea ce privește capabilitățile militare. Dezvoltarea cadrului instituțional și a instrumentelor politice necesare pentru obținerea acestei independențe s-a defășurat Însă mult mai repede și cu mai mult succes. Crearea postului de secretar general al Consiliului European
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
au funcționat destul de bine În ultima parte a crizei din Balcanii de Vest. Acest fapt se datorează și lecțiilor Învățate la Începutul anilor ’90 (recunoașterea Croației și Sloveniei), faptului că intereselor UE și ale statelor sale membre coincid În această privință, precum și faptului că operațiunile de gestionare a crizelor din Balcanii de Vest sunt integrate Într-o strategie mai largă privind regiunea. La un nivel mai general, cooperarea internă și coordonarea capabilităților au fost facilitate de consolidarea structurii instituționale pentru gestionarea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
secolul precedent. Capitolul prezintă această problematică, explicând În detaliu cum și de ce asistăm În prezent la o transformare semnificativă În practica gestionării crizelor și a conflictelor. De asemenea, studiul contribuie la dezbateriile istoriografice privind managementul conflictelor, arătând că În această privință pot fi identificate trei abordări distincte ce provin din direcții de cercetare și practică strâns legate Între ele (prevenirea prospectivă a conflictelor, teoria conflictelor și studiile privind pacea), și nu doar două așa cum se vehiculează În mod obișnuit În literatură
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
argumentări filosofice pentru un anumit ideal de organizare socială). Însă Cohen nu a apărat nici pe departe ideea că argumentarea morală este singurul tip de argumentare acceptabil în filosofia politică. Dimpotrivă. Cel mai bun rezumat al poziției sale în această privință este, cred, următorul: argumentarea de factură pur morală sau argumentarea bazată doar pe intuiții morale (indiferente față de fapte sau față de exigența fezabilității) este singurul tip de argumentare adecvat în cazul unei concepții despre specificarea corectă a conținutului conceptului de dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
lui Rawls din A Theory of Justice că "orice întreprindere de tipul acestui proiect trebuie să-și opereze mișcările fundamentale, în mod evident, la un înalt nivel de generalitate; a presupune că lucrurile ar trebui să stea altfel în această privință înseamnă că nu ai înțeles natura întreprinderii"3. De asemenea, observă Williams, Anarchy, State, and Utopia este o lucrare cu un "caracter profund teoretic", una ale cărei teorii "au tendința de a satisface mai curând exigențele eleganței formale decât pe
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
teorie politică nu trebuie să fie neapărat justificată pe temeiuri morale. Și o teorie justificată pe temeiuri pur instrumentale, de genul celor favorizate de realiști, poate fi compatibilă cu exigențele acestui principiu. Iar realiștii ar avea dreptate, desigur, în această privință. De altfel, cei mai mulți dintre ei apără, fie și numai în cazul societăților cu tradiție democratic-liberală, tot liberalismul sau, în orice caz, o versiune a acestuia, ca sistem sau ideal de organizare politică 4. Temeiul sau argumentul fundamental pe care îmi
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fără garantarea anumitor drepturi fundamentale tuturor indivizilor), așa cum sugerează și Samuel Freeman (în "The Case against Moralism", în The New York Review of Books 61, 12 (2014), pp. 50-52). 29 Williams, In the Beginning, p. 5. Vezi, spre exemplu, în această privință, Edward Hall, "How to Do Realistic Political Theory (And Why You Might Want to)", în European Journal of Political Theory (2015), DOI: 10.1177/1474885115577820 sau Robert Jubb, "Realism in Analytical Political Theory: A How-To Guide", în curs de apariție
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
echitate nu constituie, în acest sens, filosofie morală aplicată. Filosofia politică are propriile sale probleme și caracteristici. Dreptatea ca echitate este o concepție politică a dreptății pentru cazul special al structurii de bază a unei societăți moderne democratice. În această privință, ea este mult mai limitată în anvergură decât doctrinele morale comprehensive, precum, printre altele, utilitarismul, perfecționismul sau intuiționismul. Dreptatea ca echitate se focalizează asupra politicului (sub forma structurii de bază), care nu reprezintă decât o parte a domeniului moralului" (John
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
David Miller, "How 'Realistic' Should Global Political Theory Be? Some Reflections on the Debate So Far", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088215626940, p. 5). Nu sunt însă deloc sigur că Miller are dreptate în această privință. În orice caz, dacă Miller are totuși dreptate, se dovedește că avem încă un temei pentru a respinge argumentul lui Waldron. 27 Mark Philp, "Realism without Illusions", în Political Theory 40, 5 (2012), p. 645. 28 Ibidem, p. 646. 29
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
cele mai volatile. Numai o anchetă care urmărește de aproape etnomodelele folosite de indivizi în cursul vieții lor cotidiene, ca să vorbim ca Harold Garfinkel, permite înțelegerea referințelor, a aptitudinilor învățate și a strategiilor persoanelor într-un mediu dat. În această privință, meseria de antropolog este aceeași, fie că lucrează cu populația Peul Bororo din Niger sau cu bogații din Silicon Valley. Dacă vrea să realizeze filme, antropologul trebuie să aibă mijloacele pentru a face acest lucru. Nu este o activitate care
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ca un fel de accesoriu destinat să ilustreze o cercetare al cărei personaj principal este altundeva. Pentru un antropolog cineast, fondul nu poate fi despărțit în mod arbitar de formă, această meserie admițând drept necesară o dimensiune artistică. În această privință, el trebuie să știe să se elibereze de modelele exclusive ale scrisului, efectele cunoașterii sunt vehiculate nu numai de conținuturi, ci și de sunete, imagini, tehnici și stil. Ca și scriitorul, documentaristul are grijă de sintaxă, caută expresia adecvată, lucrează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
fost rareori ușoară și imaginea etnografului ca stăpân este lipsită de influență generală. Trebuie să fi practicat ancheta de teren pentru a vorbi despre aceasta cu puțină umilință. Clișeul datorează mult rarelor texte reflexive care arată neputința etnografului. În această privință este suficient să-l credem pe antropologul Michel Leiris, cel care a presimțit că raportul anchetatorului de pe teren și contextul politic fac parte din datele etnografice. Din acest punct de vedere, Africa fantomă (1934), jurnalul expediției coloniale Dakar-Djibouti, este cu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
zi că toți oamenii se aseamănă mult mai mult decât diferă. Această problemă dificilă este în mod evident plină de semnificații pe planurile științific, moral și politic, dar graba de a formula judecăți normative dramatizează inutil critica intelectuală. În această privință, esențialismul clasic faptul de a crede într-o definiție stabilă (cu proprietăți fixe) a unei societăți sau a unei culturi rămâne o povară mai supărătoare decât grija relativiștilor (pe care îi numim adesea postmoderni) de a explica totul prin contextul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ale antropologului, valorile sale, regulile cărora li se conformează, relația sa cu ceilalți pe teren, tehnicile sale de arhivare și scriitura proprie s-ar explica prin contextul istoric și prin modul în care cercetarea se definește ca instituție. În această privință, este interesantă aplecarea asupra tradițiilor naționale, nu numai în țările care au văzut apariția antropologiei universitare, dar și în cele care au adaptat modelul. În America Latină, antropologii primesc cam aceeași formație ca în celelalte țări "occidentale". Ei manifestă, fără îndoială
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
că, în acest context al globalizării, în care specialiștii vorbesc despre extrateritorialitate, există încă comunități foarte legate de tot ceea ce înseamnă pământ și cu oameni care nu pot concepe comunitatea din care fac parte în alt spațiu. Și în această privință, cele două Tabel 4.3 și 4.4. Rezultatele analizei factoriale pentru decelarea dimensiunilor comunității în Tălmăcel și Ludoș 4.3 Tălmăcel KMO = 0,734 (analiza este adecvată datelor empirice) Variația totală explicată de cei trei factori: 39,3%, din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conștiință a situației sale culturale, radical deosebită de aceea a culturnicilor. Nu întâmplător n-a mai fost posibilă nici reeditarea acestui roman, nici suplimentarea de tiraj cerută. Iar șeful statului a ținut să-și spună opinia negativă și în această privință: Am în fața mea un roman în trei volume; nu putea să apară și într-unul singur? Se știe destul de puțin că Marin Preda a refuzat mult timp să devină membru de partid și că în ultima perioadă trăia o adevărată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a fost încă analizată (la acea perioadă, în 1992, n.n.) atent și la rece, fără prejudecăți de nici un fel. Ca orice risc, încercarea merită să fie făcută. Cazul Constantin Noica ni se pare exemplar și paradigmatic mai ales în această privință. El a fost cel mai reprezentativ om de cultură român din ultimele decenii aflat chiar în centrul unei dispute: acuzat și apărat deopotrivă de a fi colaborat cu regimul dispărut. Problema esențială, care transformă un caz particular într-unul general
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Credem că acest progres este cu atât mai posibil în împrejurările actuale. El devine chiar o necesitate vitală a democrației românești reînviate. Doar făcând o bună politică vom ridica nivelul politicii actuale. Să revenim totuși la teza apolitismului. în această privință am avut recent un dialog constructiv și edificator cu criticul literar Laurențiu Ulici (devenit, între timp..., copreședinte al unui partid politic; 1996, n.n.). Trec peste faptul că a face sau nu politică pentru un scriitor este, după împrejurări, când o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vechiului regim. în unele dintre ele, o serie de funcționari culturali îndepărtați după 22 decembrie revin în forță și cu gesturi de revanșă. Situația de la Ministerul Culturii, încadrat numai cu foști activiști și culturnici ceaușiști, este deosebit de elocventă în această privință. 4. Foarte semnificativă este și poziția omului de cultură în general, a scriitorului în special. Se confruntă din ce în ce mai precis două mentalități radical contradictorii. Dominantă este, încă, deocamdată, mentalitatea scriitorului oficial, dar semnele unui început de declin sunt tot mai evidente
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]